Page 47 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 47
O DEZVOLTARE RAPIDA La ce mai foloseşte Semnalele critice
N I I N F O R M E A Z Ă
A ACŢIUNII DE ECONOMISIRE bariera ? primesc răspuns p r e ze n ta de srm iT
După cc a băut un litru dc
E fo rtu rile depuse de oam e d e rn iz ă rile care s-au făcut, excu rsii, p ro cu rîn d u -şi d ife ri ţuică, A ntoniu Eros din
n ii m u n cii d in p a tria noastră, tre b u ie m e n ţio n a t şi fa p tu l că te m a te ria le sp o rtive , d e p rln - C ît este de intensă c irc u cad rul In sp e cto ra tu lu i m ili „L a G helar, p re g ă tirile (era secţia dc p a n ific a ţie a G hela- C rls tiir s-a suit. tn ziua dc
sub in tc le a p ta conducere a o p e ra ţiu n ile de încasare a zîndu-se de pe acum să-şi la ţia tre n u rilo r in staţia S i- ţie i ju d e ţu lu i Hunedoara. vorba despre cele de ia rn ă — ru lu i, re fe rito a re la apa p o ta 7 noiembrie, pe bicicletă Nc-
P a rtid u lu i C o m u n ist Român, im p o z ite lo r, ta x e lo r etc. au gospodărească cu c h ib z u in ţă m e ria -tria j nu m ai trebu ie B ariera nu s-a deschis în n.n.) au răm as In faza de... b ilă , redeschiderea secţiei ra - m aiputîndu-şi ţine ech ilibru l,
au asigurat, o d a lă cu dezvol fost lu ate de la ghişeu) filia m ic u l lo r buget. S-a e vid e n dem onstrat. P oale acesta a cele 55 de m in u te n ic i m ă h îrtii" , se in titu la un a rtico l d io -te le vizo a re şi altele. S in a căzut cu bicicleta pc partea
tarea ra p id ă a în tre g ii econo lei. în fiin ţin d u -s e un ghişeu ţia t îndeosebi şcoala d in O - fost şl m o b ilu l p e n tru care la ca r atunci cin d pe lin ie era a p ă ru t pe la în c e p u tu l lu n ii ce ri să fim , p re fe ra m (şi pre carosabilă a şoselei, acci-
m ii a tă rii, şi o co n tin u ă îm separat — cel de p lă ţi produse ră ştio a ra de Jos, unde to ţi e pasajul de nivel dinspre Sim e- „lin iş te d e plină ". A m fost ne o cto m b rie a.c. „S e m n a le le " e fe ră m ) un răspuns scurt, la dentîndu-sc. Im prudenţa pu
b u n ă tă ţire a n iv e lu lu i de tra i din P ia ţa R e p u b lic ii, descon- le v ii şco lii s in t d e p u n ă to ri la ria s-a m ontat o sem ibarierâ v o iţi să apelăm la te le fo n u l m ise de acest a rtic o l au p r i Obiect, e x p e d ia t în u rm a u n o r tea să-i fie fatală dacă şo
T o ii in d ic a to rii s ta tis tic ilo r gestionîndu-se in fe lu l acesta C.E.C. Şcoala a fost, de a lt electrică. N u m a i că şo fe rii u n e i. cabine, să chem ăm m it un răspuns lung, d e ta lia t tem einice analize a s itu a ţiilo r fe ru l Vasilc Lup. dc pe au
d in u ltim ii ani c o n firm ă cu ghişeele filia le i. fe l, pre m ia tă o b ţin în d lo cul nu ţin seama de po ziţia ei şi „tu rn u l", de unde im pieg atul d in partea C o n s iliu lu i p o p u de fa p t şi, m ai ales, a re z o l tovehiculul 21-MD-744. in fa
c e rtitu d in e acest adevăr. U n In dezvoltarea a c ţiu n ii de I I pe ju de ţ. de fa p tu l că b e curile roşii Zabotinschi ne-a lu a t la rost: la r a l m u n ic ip iu lu i H u ne doa v ă rii acestora. L o c u ito rii ţa câruin sc prăbuşise, nu
un gh i d in care această p ro eco no m isire un ro l im p o rta n t A cţiu n e a de econom isire, clipesc des o b lig in d u -te să „D e ce n -a ţi dat telefon m ai ra. D ar, d in păcate, m u lte G h e la ru lu i sînt, sută la sută, dădea dovadă dc prezenţă
blem ă a fost p riv ită poale il are buna servire a celâţe- d e ven ită o tra d iţie a p o p o ru opreşti. Ei ocolesc ba rie ra d e vrem e ?" (bariera este d i pro blem e rid ic a te a tu n c i n is e de aceeaşi pă rere cu noi. Pen dc spirit.
m ai p u ţin este acela al de lu i no stru şi care se desfă pe partea stingă şi-şi văd de rija tă de tu rn u l dc com andă spune că au răm as pc m ai tru că vo rb a m u ltă ., to t nu
p u n e rilo r la C .E C a econo şoară în toată ţa ra , re fle ctă a- d ru m . Ce s-ar putea întâm — n.n.) Păi atu nci de ce m ai c departe nerezolvate. U nele rezo lvă m are lu cru . DE LA REŢEAUA
m iilo r p o p u la ţie i. v în tu l c o n tin u u al econom iei pla dacă s-ar „ în tiln i" cu un electrică ba rie ra ? In s ta la ţi de o deosebită im p o rta n ţă , ca
in u ltim ii 10 ani nu m ai la na ţion ale , tă ria şi so lid ita te a tre n , e lesne de înţeles. un telefon sau m icro fo n la cele de la d e p o zitu l dc le m ELECTRICA
filia la d in O râştie valoa rea La filiala C. E. C. siste m u lu i nostru m onetar, în Ca să nu sc creadă că v o r pasajul de n ive l să strige to ţi ne, a p ro vizio n a re a u n ită ţilo r
d e p u n e rilo r a crescut an de crederea d e p lin ă pe care o au b im în gol, cită m şi exem ş o fe rii „A lo , tu rn u u u !** Poa com e rciale cu unele a rtic o le şi In u rm a se siză rilo r p rim i Un scurtcircu it produs la
an. fiin d în prezent m ai m are o a m e n ii m u n c ii în p o litic a ple : in ziua de 8 noiem brie, te aude şi im p ieg atul dc ser produse, p re lu n g ire a traseu te de Ia m ai m u lţi lo c a ta ri ni reţeaua electrică dc la d o r
cu 814 Ja sută fa ţă de 1950, Orâştie în ţe le a p tă a p a rtid u lu i şi gu in tre orele 10,50 şi 11,45 viciu. lu i de autobuze pînă în colo b lo c u lu i nou d in A icea coc- m itoarele comune ale C.L.F. j
ia r soldul general al depune v e rn u lu i nostru. nia C u ţ (e încă in stud iu, f i s a rilo r n r. 8, în z ia ru l nos Orâştie. tn noaptea dc 8 spre 1
r ilo r a crescut cu 1778 la su (cît am fost o b lig a ţi să stăm Acest ,.procedeu" are si un 9 noiembrie, a dat naştere
A cum in u ltim e le zile a le a în faţa ba rie re i care in dica in d in această... fază d in lu na tru a a p ă ru t nota : ..Se cerc 1q un incendiu soldat cu dis
lă faţă de acelaşi an. S o ld u l a lt neajuns : „a în v ă ţa t* şo
I n u lu i fie c a re d in tre no i re m ai a.c.) deschiderea unei 0 re zo lva re u rg e n tâ l" Iată trugerea a 25 mp dc barăci.
m ediu pe lib re t a m a rc a t şi el n ilo r ce v in în con tact cu u fle c tă m asupra re a liz ă rilo r p o ziţia „în ch is- ) au tre c u t 6 fe r ii să nu respecte legea. fr iz e r ii la G o vâ jd ia (n i sc răsp un sul C o n s iliu lu i p o p u la r
0 creştere de 1229 la sută, la n ita te a noastră. Sub acest as o b ţin u te , tragem co n clu zii a autovehicule, toate încâ lcin d N u de alta, d a r dacă sînt o spunea că există spa ţiu, d a r al m u n ic ip iu lu i H u ne doa ra : In sarcina cui sc află răs
30 septem brie a c., fa ţă de f i pect s a la ria ţii de la filia la O- sup ra fe lu lu i cum am re u şit legea — 21-HD-1820 de două b lig a ţi să stea ia fiecare d ru m co o p e ra tiva „P re s ta re a " nu „L a acest bloc s-au lu a t m ă punderea v e rific ă rii reţelei
nele a n u lu i 19â0. ră ştie nu au u ita t n ic i o c li să ne gospodărim p ro p riu l o ri, 21-B-6555 care m ai avea cel p u ţin 55 de m in u te la dă un friz e r, ia r acum s-a s u ri şi s-au a sig u ra t cu apă electrice? Poate că n-ar fi
In ceea ce priveşte n u m ă ru l pă că lucrează în tr-o u n ita te buget. Ne g în d im să ne în şi oam eni în picioare în ca barieră, cine le realizează schim ba t placa, este friz e r caldă m en ajeră şi apă p o ta râu să li sc producă un
de de pu nă to ri, la o p o p u la ţie fa ţă de care n im e n i nu are dre ptăm cu toată încrederea roserie. 31-HD-3729, 31-H D - sa rcin ile de plan pe ntru care d a r c o n s iliu l p o p u la r co m u b ilă toate ap a rta m e n te le . Do scurtcircu it acestor negli
de 30 830 de lo c u ito ri din ra n ic i un fel de o b lig a tiv ita te şi şi m ai m u lt spre Casa de E 667, 31-TM-1520 — şi to ii sînt p lă tiţi ? Regionala C.F. na l nu s-a decis asupra spa asemenea, încă lzire a a p a rta jenţe condamnabile
za de a c tiv ita te a filia le i că d e p u n ă to rii v in la noi da con om ii şi C onsem naţiuni, să ne-au rîs în faţă că... aştep Deva nu are n im ic de spus ţiu lu i!). A lte problem e sîn- m e n te lo r s-a a sig u ra t ince-
noastre, există un nu m ăr de că s in t s e rv iţi c ît m ai bine. facem d in aceasta o casă a tăm să se deschidă bariera. tem in fo rm a ţi că s-au re zo l pîn d cu data de 16 o cto m b rie NOROC CU STILPUL
13 400. re ve n in d la fieca re in această problem ă ? a.c." Deci, doar o zi in tîrz ie -
C orespunzător c e rin ţe lo r noastră, a tu tu ro r. C ine rîde la u rm ă ? V a sta vat. A m in tim pc cele de la In ziua de 8 noiembrie,
1 000 de lo c u ito ri 348 de de re fa ţă de te rm e n u l s ta b ilit.
p o p u la ţie i a fost lă rg ită con D. CALIN Vasilc Herman din Pelro.şani
p u n ă to ri C.E.C. tin u u reţeaua do u n ită ţi ope AUREL TÎMPEANU b ili se rviciu l c irc u la ţie i d in Aşa rezolvare, aşa răspuns, circula cu autoturism ul per
O b ie ctive le p rin c ip a le care ra tiv e C.E.C. A stfe l, de la 7 directorul filiale? C.E.C. m a l m erge S curt, concis, e fi sonal (1-110-3570) pc şoseaua
au că lă u zit a c tiv ita te a noas u n ită ţi existe nte în 1952, s-a Orâştie cie n t. Spre m u lţu m ire a loca Orăştic-Geoagiu. La o frtn a rc
tră de-a lu n g u l a n ilo r au a jun s la 23 de u n ită ţi în p re ta rilo r. bruscă, maşina a derapat şi
fost : crearea u n u i spaţiu co zent. O deosebită am p lo are a ☆ s-a p ro p tit in tr-u n sttlp dc
respunzător. care să satisfacă lu a t acţiunea de econom isire M O Z A I C telegraf. Noroc cu stUpul !
a lîl ne vo ile d e p u n ă to rilo r, cît în rin d u rile e le v ilo r d in şco | îmbunătăţirea | „C iu fu lic i; nu va răm îne A ltfe l cine ştie cc sc alegea
şi c o n d iţiile de m uncă ale sa lile de toate gradele, din raza re s ta n ţie r" — n i sc spune în dc maşină şi dc cci 3 pasa
la ria ţilo r p ro p rii. In c o n te x tu l de a c tiv ita te a filia le i. L a ore | alimentării cu apă! răsp un sul U.J.C.M ., răspuns geri din autoturism .
acestor e fo rtu ri se înscrie le de d irig e n ţie , la şedinţele sitatea din Osaka. Cauzele a trim is în u rm a a p a riţie i n o tei
schim barea consecutivă a tre i cu p ă rin ţii, cad rele d id a ctice ! a Hunedoarei ! cestui gest disperat nu se cu In care îl în tre b a m pe „C iu - S-A ÎNCASAT c u r s a ?
sedii, reclam ată de co n tin u a vorbesc despre im p o rta n ţa ac ; t nosc cu precizie, deoarece pro f ul Ici** d in Deva dacă i-a r
d e zvolta re a a c ţiu n ii de eco ţiu n ii de econom isire. R e zul i A lim e n tă rii cu apă a m u - j harakiri fesorul Terada nu a lăsat nici place să fie codaş. „C ele sesi Conducătorul auto Ion V in-
no m isire şi a n u m ă ru lu i de ta te bune s-au o b ţin u t în to a | n ic ip iu lu i H unedoara i s-au j un fel de scrisoare prin care zate sîn t adevărate, co n tin u ă ţan dc la I.A.S. S intâm âria-
o p e ra ţiu n i. Pe lin ia org a n iză te şcolile, e le v ii re a liz în d d in . adus a n u l acesta unele im - j să explice atitudinea sa. Se răspunsul. A m dat in d ic a ţii O rlca a fost depistat trans-
r ii bunei s e rv iri, pe lîng â m o- m ic ile lo r eco no m ii frum oase b u n â tâ ţiri. C o n tin u in d p re - j crede totuşi că principalul mo ca în toate se cţiile dc friz e portînd saci cu cartofi din
o cu p ă rile pe această lin ie , \ tiv l-ar co n s titu i nemulţumi rie să se tu n d ă şi co p ii, cu satul Ostrov la S intăm ăria-
( c o n s iliu l p o p u la r m u n ic i- rile pe care le-a avut cu stu e xce p ţia friz e rie i care are in O rlca fără form e legale. Be
Intr-adevăr, cu astfel de pul ne incuno.ştinţcază că j denţii de la universitatea unde v e c in i pe a d e vă ra tu l „C iu fu - neficiarul era şeful serviciu
vfnători mor animalele săl au fost te rm in a te a lte lu - | lucra. lu i organizarea producţiei,
batice dc bătrîneţe ! c râ ri la alim e n ta re a cu j Harakiri este una din înfri 1 ici*'- La aceaslâ secţie d e d i N iţâ S tăruită. Am fi curioşi
apă. In prezent se fac p ro coşătoarele metode japoneze De curînd, în Franţa a fost cată anum e c o p iilo r servire a sâ aflăm dacă pentru cursa
bele p e n tru două bazine de de sinucidere practicate de inaugurată, in apropiere dc respectivă întreprinderea a
Sport, sport, dar 2 X 2 500 mc, astfel ca p î m at bine de o mie de ani, în Toulouse, o uzină modernă dc va f i a sigu rată z iln ic în tre o încasat contravaloarea trans
nă la 1 decem brie ele să deosebi pină în secolul trecut, producere a unui nou tip de rele 9-13 şi 16-20". Deci nu portului.
prea de tot! I fie puse în fu n cţiu n e . . in general de samurai. Ei re lapte — „laptele s te r iliz a tA - m a i au m o tive c o p iii Devei să
P rin punerea în fu n c ţiu curgeau la această „soluţie" ca ceastă uzină este ultima ini poarte... plete. „C iu fu lic i" le Rubrică realizata de
La unele şcoli şi licee d in ne a acestor lu c ră ri, va fi o ultimă şansă de a-şl salva ţiativă a Ministerului Agricul va reteza pe toate... A. DANUJ
municipiul Hunedoara, func asigu rată apa p o ta b ilă la O reeditare a unor vechi şl onoarea. De regulă, soţia sa
Zgomot se face. ţionează cîte un mic bufet, ne cesităţile actuale ale ce crude o b ic e iu ri japoneze s-a muraiului se sinucidea în ace turii al Franţei pentru a face I. BELDEANU
faţă concurenţei
înverşunate
special amenajat, pentru ca lo r 110 000 lo c u ito ri ai m u petrecut zilele trecute la Osa- laşi timp, împlintindu-şl o sa la care sînt supuse prodxtsele G. IGNAT
Se aude şi la elevii să-şi poată cumpăra în n ic ip iu lu i ka : o sinucidere prin metoda bie în glt. lactate franceze pe piaţa ex
pauze cornuri, dulciuri şi h a ra k iri. Incredibil pentru e ternă. Se consideră că produc
I.I.L. Deva? sucurL Necazul mare al e poca modernă In care trăim, ţia de „lapte sterilizat" se va C IN E M A PENI i Urletul lupilor („C ultural");
LONEA : Dragoste la Las Vegos
mai ales că v ic tim a făcea p a r
levilor de la aceste şcoli este RADIO („Minerul") ; Furtuno încape (.<7
Lingă atelierul de timplă- că nu găsesc suc. Din acest te dintre reprezentanţii de sea SCUflMMKA dezvolta deosebit de mult in Noiembrie") j ANINOASA : Tată
rie ai 1.1.L. Deva, situat fn motiv slnt nevoiţi să alerge mă al ştiinţei nipone, profe anii ce urmează. „Laptele ste de familie („Muncitoresc") ; PE-
Morysia
DEVA : Atentatul de la Sarojevo
strada M. Eminescu nr. 48, sute de m e tri pînă la prima PROORAMUL I : 6,05-9.30 Muzico sorul inginer electronist Ma* A16I0NULUI rilizat" poate fi conservat luni (Cinematograful „Patria*’) ; Tor- TRILA i („Muncitoresc") ; Nopo-
leon
VUL
este un bloc fn care * locuiesc cofetărie, pentru a găsi un î' o c tu o litc ţl ; 9,30 M em ono pomin- sazumi Tcrada de la Univer de-a rlndul la întuneric, fără îon, omul junglei („Arta” ) ; CAN i Aruncaţi bonco In aer
10,10 Cur» de lim
tului lom oneje ;
6 familii. Cu toate s-ar P astfel de sortiment. Această bo iponiolO ; 10.30 K odio-ţcoolâ ; să fie nevoie de a fl păstrat SIMERIA : Impufcăturo („Mu- („Muncitoresc") ; URICANI : Ope
Cimcce
p atriotico ;
10,50
păca locatarii de aici., dacă cheltuială de energie, a ele leeţluni din operete ; 11,35 11,05 Cintă la temperatură scăzută. In roiul") ; HUNEDOARA! Prinţul ne- raţiunea „Belgrad" („7 Noiem
Se-
gtu („Comtiuctorur) ; Un
delict
brie*) ; ORÂŞTIE : Noaptea gene
n-ar fi zgolhotul pe carc-h. vilor, se produce din cauză Oeorgeto Anghe! şl Achlm Nlca ; cursul unei experienţe efectua aproape perfect („Flocăro") ; Ste ralilor - seriile MT („Patria") ;
provoacă maşinile de rindc- că O.C.L. Alimentara Hune 13.00 Muzică uţoara i 12,15 A rii din te cu acest lapte s-a putut con lele din Eger - seriile ]- I I („Si- Pentru încă puţini dolor! („Flacă
ra” ) ; GEOAGIU-BAl . Poja ; HA
lat şi circularele timnlăriel, doara nu vrea să achiziţio opere : 12,30 M e u d li populare : 13,00 stata că el f$i păstrase calită derurgistul” ) : CALAN : Hlrofima, ŢEG : Primăvora pe Oder („Popu
drogoitea mea ( „ !f Iunie") ; TE-
chiar la ferestrele blocului. neze de la întreprinderea R odiojum al ; 13.10 M ic magazin mu- ţile după o perioadă de con UUC: Piramida Zeului Soore (,.Mi lat") ; BRAD : Tigrul („Steaua ro-
14,10
zicol ;
14.35
viaturilor ;
Roza
C fnd le e lumea mai dragă de In d u strie locală din loca Muzică uşoară ; 14,50 Prelucrări de servare de peste 42 luni. norul") ; PETROŞANI: Un glonte ♦*«“) S GURABARZA i Răutăciosul
adolescent („Minerul") ; IH A : Co
încep ţiuiturile. De lemn să litate suc. Probabil că to va folclor ; 15.20 Rodie p u b licitate : pentru general („7 Noiembrie") ; misarul X |l banda „3 clini veni"
16.00
ÎS,30 Com pozitorul ic p lo m in il ;
fii şi tot n-al putea suj>orla ră ş ii de la O.C.L. Alimenta Radlojurnol ; 16,20 Form oţlo V olenţiu Mf Folr Ladf („Republica”) j LU* (.,Lumina”).
zgomotul. In situ a ţia d°. faţă ra vor cu tot dinadinsul să Grigorescu ; 16,30 Tribuna radio ;
sugarii nu se pot odihni, iar iasă din rindurile elevilor 16,45 M e lo d ii Interpretate de N eil
17.05 Pentru potrle ; 17,35
Seda li o ;
. copiii de şcoală nu-şi pot face resp ectivi sportivi de perfor Solişti şi lorm o |ll artistice de am a
> lecţiile în linişte. manţă. N-ar fi mai indicat tori ; 16,10 Revista economico ; 10,30
O m elodia pe odresa dv. ; 19,00 Oo-
Nu s-ar putea lua măsuri ca această organizaţie com er zeto ra dio ; 19.30 Sâptom lna unul 17.00 Deschldeioo emisiunii. Con slab din sud-vesl. Temperatura va
ca şi fa acest bloc sd se aş cială să se ocupe mai tem ei meloman ; 20,05 Toblelo de seară ; sultaţii pentiu «lovi. Mate In 1 500 de ani Insulele Bri V R E M E A fl cuprinsă ziua Intre 17 şl ig
grade, lor noopteo intre 7 ţi 9
tearnă mult dorita linişte ? nic de meserie, că de sport 20,10 Cintece populare : 20,20 Em lnei matica clasa a 'XII-o Te tanice urmează să dispară sub grade.
Istoricul naţiunii de
ma :
clana ; 20,25 Zece m elodii preferotet
Poate se gindeşte la o solu se ocupă profesorii de edu 21.00 Lectură drom ollzato : 21,30 Ro probobilitote ; valurile Oceanului Atlantic. PENTRU 2C ORE PENTRU URMĂTOARELE
dc
ţie conducerea l.l.L. împreu- caţie fizică de la şcolile res vista şlogârelor ; 22.00 R odiojum al ; 17.30 Fizică - claia a VlII-o. Te Potrivit calculelor făcute Ri- Vreme In goneral frumoasă, cu 2 ZILE
ma : Efectul Iernile al cu
22.45
Romanţe ;
22,20 Spori :
doi cercetători britanici,
22.30
I nă cu Consiliul popular al pective. M elodii de Ieri şi de a ii ; 23.10 18.00 Lumea copiilor, Daniela fi chard Taylor si */a Smalley, cerul va ria b il. tem porar noroi mol m ult schim bătoare, cu eerul
rentului electric. Aplicaţii ;
Vreme
municipiului Deva
Concert de seară ; 0,03-3,00 Eslrado
Local, vor cădea p re c ip ita ţii sub
Temperatura
norot.
solul Marii Britanii se scufun
Afcbiuţo Io fotogral ;
nocturnă ;
De necrezut! 18,20 Film : ,,Primii poţi" ; dă in fiecare an cu cite un cen Dc puţină vreme, Yemenul formă de plooie. Violul vo sulta stoţionoră.
De rîsul_iepu PROGRAMUL II : 6,10 V arie tă ţi 18.30 Emisiune economică i timetru. Astfel, în jurul anului de sud produce o nouă „mar
Cetăţeanca Floarea Lazăr, m atinale ; 7.00 R adiojurnal : 7,10 19.00 Telejurnalul de sooră i 3 470 se va împlini termenul fă” pentru export. Este vorba
19.30 La volan - emisiune pen
rilor din comuna Băifa, arc o pen V a rie tă ţi m atinole : 8.10 Tot In a in to: tru outomobilifti ; fatidic la care Oceanul Atlan despre banala apă potabilă,
C intă
9.00
Muzico
simfonică :
6.25
sie de limită de vîrstă de Polina M anollo ; 9,10 Curs de lim 19.45 Emisiune de ftiinţă. Trei
Duminica trecută, Filiala 454 Ici, la care se mai adau ba spaniolă ; 9.30 Corul dc copii al semne de întrebare : Ce tic şi Marea Nordului vor a- care in condiţiile climatice din
şi sceno
R odiatolevlziunll ; 9,45 A rii
de vlnătoare Deva a organi gă 32 lei pensie suplimen d in operele Iul Ge I li ni ; 10,10 Tcolru •ste medicina nucleoro V coperi Insulele Britanice. Cel această regiune, devine mult
Ce este feed-bocfc-ul f
mai preţioasă chiar, se poate
zat o acţiune de recoltare la tară. In total trebuie să pri ra d io fo n ic : 11.45 Piese Instrum entele: Cum arată pam intul de sub doi oameni de ştiinţă aprecia spune, decit petrolul. Astfel. Combinatul de exploatare
ză că mai întii va dispare sub
porci mistreţi în zona comu mească lunar 480 lei Facto 12,03 Avanprem ieră cotidiană : 12.15 m ări t Yemenul de sud exporta In
Caleidoscop ;
nei Veţel. Deşi in sectorul rul poştal Ion Neagu, din M e lo d ii distractive ; 12 45 Concert do 20,13 Film artistic: „Aventurile lui apă sudul Angliei. In faza fi Republica Arabă Unită, in re
prînz ; 13,30 Corteo ş tiin ţific o i 15,40
Tom Sawyet" ;
respectiv există m u lt vînat, Băiţa, care-i aduce pensia, a D in folclorul m u iico l a! popoare 21.45 Rollector. Teleiolleten coti nală, nivelul Tamisei va creşte giunile din apropierea Canalu
nu s-a reuşit să se recolteze găsit de cuviinţă să nu-i mal lor : 14,03 M elodii ; 14,30 M uzicieni dian ; şi va inunda zone întregi ale lui de Suez. 40 000 tone apă
decit un porc mistreţ şl a dea banii de la pensia supli rom âni de ozl despre m uileienl ro 21,55 Cadran — omisiune de ac Londrei. O soartă similară, potabilă pe lună. Apa este
mâni de ieri ; 15,00 Ş tiinţa la zi :
tualita te internaţională ;
cesta destul de anemic. Mo mentară şi să şi-i însuşească 15.05 O pera pentru toţi ; 15.30 Muzică 22,23 Glorii ale scenei lirice ro transportată cu ajutorul tancu şi industrializare
tivul pentru care nu s-a vl- el de estrada ; 16.00 R odiojum al ; 16,20 mâneşti. Emisiune de Vie spun Taylor şi Smalley. este rilor petroliere egiptene care
nat mai mult este că o parte Pe ce considerente a pro M ih a il Bircâ ; 16.40 Orchestra James re! C oim a ; rezervată Olandei şi altor re fac curse regulate la Aden
româneşti :
Maeştri ai artei corole
din membrii grupului au dis cedat aşa factorul poştal nu Last : 16.50 Pe teme m edieole ; 17.00 22,53 Telejurnalul de noapte. giuni de pe coasta M ă rii N o r pentru a aduce petrol brut la
părut ca prin farmec. Astfel, ştim (? !). Fapta lui este de-a M uzică uşoarâ ; 17,40 Rodlo p u b lici d u lu i. rafinăriile din acest oraş.
vînâtorii Aron lanăş, Liviu dreptul condamnabilă. Direc tate ; 16.00 V a rie tă ţi muzicale ; 16.30 a lemnului Sebeş
Curs de lim ba spaniolă : 16,50 V arie
Mureşan, Andrei Popa şi al ţia judeţeană de poştă şi te tă ţi muzicale : 19,50 Noapte bună.
ţii au părăsit locul stabilit lecomunicaţii Deva ce arc de copii : 20 00 Seară de oporă : 22.20
M e lo d ii de dragoste : 22.40 Concerto
pentru pindă. V orb a vinăto- zis ? groso de F ilip L o ic r ; 23,05 Muzică
Klous CUM MI-A VENIT IN M IN Ţ I
r rilor. au fugit mai dihai ca Rubrica realizata de vocolo : 23.33 Muzică sim fonică; 0.28 str. M. Kogălniceanu nr. 59
Cvartetul de coarde nr. 1. op.
1.00
N. PALTIN
iepurii.
com pozilorul
de
norvegian
5
Egge. ANGAJEAZĂ DE URGENTA
UN MĂRFAR DC IDEI ? FOCHIŞTI AUTORIZAT!.
! 7V în care p rivea u o fic ia lită ţile b ri Informaţii zilnice la sediul combinatului, telafen
tanice m işcă rile na ţionali>te arabe spon
Lnwrente ol Arabiel tane. în d ire ctivă se spunea că „ lu c ru l 450 Sebe;.
cel m ai im p o rta n t (în orice caz atu nci cînd
De cîte ori vine toamna, îmi
in tră m in contact cu oam enii şi căutăm încolţeşte în mecanismul me sper că vă este clar. Să zicem să se monteze unul de auto
un
că ar cădea din greşeală
camion „Bucegi". încă o trans
sâ-i ciştig âm ş.a.m d ) constă în b a n ii n u moriei o marc dorinţă. Aceea cetăţean sub un tren care are formare şi „Zll4,-ul o să coste cît
m era r". dc afirmare. Numai cd pină roţi de cauciuc! Desigur că un tanc. Pînă acum valoarea
7 îm preu nă cu A u b re y H e rbe rt. un acum nu prea am găsit teren intr-o astfel de situaţie nu se maşinii, plus preţul cu mon
a lt o fiţe r de in fo rm a ţii, Law rence a Lawrence din ajunul propice acestui lucru. Sincer va intimplă mai nimic Ghi tarea motorului de Bucegi şi
încercat să ducă la în d e p lin ire o r să fiu, dar nici idei grozave nionistul va rămîne doar cu amortismentul se ridică la
d in u l de m itu ire a lu i K h a lil — dar K h a - revoltei arabilor n-am auut. clteva vinătăi şi-o spaim ă bu suma de 288 000 lei. întreprinderea de reţele
lil a respins cu dispreţ oferta. Acesta a fo s t adevă ratul Law rence, în Recent insă, mi-a venit in nă. Atlt! Dacă se aprobă însă inven
Law rence şi H e rb e rt se a fla u acolo cind
a ju n u l re vo lte i a ra b ilo r: un lîn â r p u te r minte un marfar de idei, pc Si din punct de vedere ma ţia mea sper să salvez de la
Tow nshend a c a p itu la t necondiţionat, in
nic şi in flu e n t. In această etapă nu există care dacă le vînd la Regionala terial, utilizarea roţilor de transformare alt autoturism, electrice Deva
s itu a ţia în care rezervele şi m u n iţiile sale n ic i un sem nalm ent al lu i Law rence cel C.F. Deva, mă urcă automat cauciuc moale este eficientă. care în curînd urmează să fie
erau în m od v irtu a l epuizate, ia r trupe le
de după război — nevropat, m asochist, im pe un soclu de clasa I, ca Dc pildă, dacă la autoturismul încălţat tot cu roţi de metal.
m ăcinate de m alarie şi dezinteric. postor, farsor, pentru a m enţiona clear eî- drept de luat pe lingă mine şi „ZII" J ll A de 240 CP şi o cu- E vorba de o „Ceaikă* M 13
Law rence a uzu rpa t d in nou ro lu l gene
teva din de scrie rile depreciative folosite ceva urmaşi. de 105 CP, care în prezent se
ra lilo r şi, îm preună cu H e rb e rt, s-a în tîl- 0 nouă reglementare
la adresa lu i. D im p o triv ă , Law rence este află la secţia de întreţinere
nîfc cu K h a lil Paşa pe ntru a s ta b ili deta V oi aduce căilor ferate, da
in această perioadă un om s p iritu a l, d in a din Alba lulia. Şi pe aceas
liile c a p itu lă rii. Ei au încercat să obţină m ic d in p u n ct de vedere in te le ctu al şi f i torită materiei mele cenuşii, ta vor s-o facă inactivă. Cc
a sig u ră ri în ce priveşte soarta p o p u la ţie i cele mai mari servicii înregis Foileton
zic, desfâşurînd o a c tiv ita te corespunzătoa trate de la Stephenson încoace. sn-i faci, dacă nu vor oamenii
c iv ile d in K u t, care făcuse greşeala de a re acestor c a lită ţi şi pe d e p lin satisfăcut să ţină cont că transmisia si privind consumatorii de
saluta pe b rita n ic i eînd aceştia izgonise Roţile de la trenuri vor fi con
de sine însuşi fecţionate intr-un viitor apro motoarele acestor maşini nu
ră tu rc ii, p e n tru ca în cele d in urm ă sâ-i
N ic i reacţia sa la izbucnirea ră zb o iu lu i piat din cauciuc. Un cauciuc suportă încălţămintea de me
vadă şi pe b rita n ic i alun gaţi. în g rijo ra re a nu a fost c itu ş i de p u ţin ne vrotică sau neo- tie de viteză automată, care tal •
e n glezilor l-a am uzat pe K h a lil. care lo-a bişnuitâ. E l fusese educat pe ntru a rezis moale, care, chiar dacă trece stă şi vegetează din luna mai Deci, deocamdată argumen
a m in tit că Tow nshend a c a p itu la t necon peste un om să nu-l omoare. a c. la secţia dc întreţinere li energie electrică
ta o ric ă ru i şoc provocat de un război. Era Să nu vă mire invenţia mea ! te tari pentru utilizarea roţilor
d iţio n a t. (In re a lita te , m ăsu rile sale de re un agent secret. Cunoştea am p la sările a r nii din Deva, nu i sc m ontau de cauciuc la trenuri am ! Ră-
presalii s-au lim ita t la executarea a nouă m atelor turceşti, u n ită ţile lo r, num ele o fi Ţineţi cont numai de-un sin roţi de metal pentru a fi utf- mine să vedem în ce măsură
gur lucru : dacă unul dintre
persoane). lizat ca drezină automotor şi
ţe rilo r : participase la Îndrăzneţei? opera navetiştii care aleargă să prin va fi acceptată. Sper că n-au I.R.E. Deva prin centrele de distribuţie a ener
P rin c ip a la m isiune a lu i Law rence a e i se puneau roţi de cauciuc,
ţiu n i de recunoaştere a re g iu n ilo r p u stii dă cursa nr. 2403, ce pleacă de nind să-i pună s* invenţiei
şuat. dar încercarea de a răscum păra tru nu se alegea praful de trans giei electrice din judeţ verifică şi instalează fără
din Z in, ch ia r sub nasul tu rc ilo r. Aşa in c it I din Simeria la ora 6,J6, sca mele de un „cap-putere” nişte
pele lu i Tow nshend nu a fost sin g u ru l scop num ai el era om ul in d ica t să in tre în a r- j misia Iul şi de banii statului. roţi de tren ? Mai ştii ? Nu-i plată contorii electrici cumpăraţi de către consu
al v e n irii sale în M esopotam ia. C olonelul pă sub ro\ile trenului, care Nu sc ştie din al cui or matorii casnici de energie electrică.
ţiu n c , pentru a scoate tu rc ii din S iria . A r după cum ştiţi, In ora actuală mare lucru
C layton şi a lţi o fiţe ri d in „B iro u l A rab ", din, autoturismului respectiv i P.S. In caz că ml se refuză
fi o -bună d istra cţie ". La 28 de ani, el era sint din metal, nu se Intimplă Incepind cu data de 23 martie a.c. şi pină la
nou creat la C airo, lucraseră la un plan un tră g ă to r re m a rca b il cu arm a şi cu pis s-au montat, la U.M.M.R. Si invenţia, din mai ştiu eu ce 31 decembrie 1969, pe baza bonului de cumpărare
m e n it să folosească n a ţio n a lism u l arab în to lu l, vorbea cu re n t araba, se călise tim p o nenorocire ? Veţi zice de meria. roţi de metal, cu care moiit'e. iar autoturismul mCeai-
ce fug dui>ă tren 7 Păi cum
se rviciu l ob ie ctivelo r de război b rita n ice ocazie s-a plătit pentru trans ka” căruia urmează să i se I.R.E.D. plăteşte contravaloarea contorilor la pre
de şapte ani in O rie n tu l A p ro p ia t, sc afla să nu le scapere picioarele da
şi, în tim p ce se a fla la Basra. Law rence a formarea respectivă suma de schimbe încălţămintea nu fa ţul cu ridicata (130 lei).
in com pania unor b u n i tovarăşi de arm e, că trenurile nr. 2 301 şi 2 303
p r im it o d ire ctivă secretă d in C airo, care 83 576 lei. După această re
şi avea în spatele său ca in H m m si^v >n staţia Simeria întot- ce reumatism" ca „ZiV-ul, Noua reglementare dă prilejul consumatorilor
stabilea că a sosit tim p u l in c ită rii a ra b ilo r valorificare, drezina şi-a dat
m a rca b ilu l dr. D.G. cu întîrzierc ! îmi transform şi eu maşina de pauşoliştt de energie electrică sâ realizeze impor
la o re vo ltă îm p o triva tu rc ilo r. intr-un timp foarte scurt ob snăfat rniv în motor de tăiat, tante e co n o m ii in < tn lî n r l m n l n n
Cu un cinism — sau realism , cum sc •tajul utilizării roţilor ştescul sfirşit. Alţi bani. altă lemne Oricum, trebuie să md
considera în acel tim p — care dem onstroa- \cinc moale la trenuri transformare. Se preconizează afirm cu ceva f
net de vedere uman. ca în locul motorului de „7.11" N. PANAIT