Page 52 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 52
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBATÂ 15 NOIEMBRIE 1969
Sem narea protocolului
Expoziţii V i z i t a d e l e g a ţ i e i
?- Dezbaterile din Comitetul româneşti la româno-cehoslovac privind
N. Stockholm schimbul de m ărfuri
U. S T O C K H O L M 14 (A - şi plăţile pe anul 1970 m i l i t a r e r o m â n e
pentru problemele eco- s-au deschis v in e ri două P R A G A 14. — C orespon autobuze, a u to tu rism e de te
gerpres). La S tockholm
e xp o ziţii rom âneşti, una
toare; cin ta re , ru lm e n ţi, m a
tra n s m ite : In u rm a tr a ta ti
de p ic tu ră — „Io n Ţ ucu- d e n tu l A gerpres, E Ionescu, ren, re m o rci basculante, tra c
lescu“ — şi a lta de v e lo r ce au a v u t Ioc în tr-o ş in i agricole, produse p e tro i n A u s t r i a
lie re şi chim ice, m a te ria le dc
atm osferă prietenească şi de
scoarţe şi tap iserii.
nomice şi financiare d e rii e x p o z iţiilo r au d e p lin ă înţelegere, v in e ri a c o n s tru c ţii, produse ale in
L a fe stivita te a deschi
d u s trie i le m n u lu i şi a g ro a li-
fost sem nat la Praga p ro to
p a rtic ip a t m em b ri ai co lu l p riv in d schim bu l de m entare. b u n u ri de consum
P a rla m e n tu lu i suedez, m ă rfu ri şi p lă ţile în tre Re La rîn d u l ci, Cehoslovacia V f ENA 14. — Coresponden zi. oaspeţii rom â ni au asistat,
fu n c ţio n a ri su p e rio ri din p u b lica S ocialistă R om ânia şi va liv ra , p rin tre altele, u tila tu l Agerpres. P. Stăncescu, in oraşul A m stctten, la d e fi
NEW Y O R K 14 — Cores legaţi, p rin tre care şi re p re poare. Fiecare ţară, in d ife re n t R epu blica S ocialistă Ceho je energetice, m a şin i-u n clte ,
pondentul A gcrprcs, C. Ale- zen tantul ţâ rii noastre în a dc m ărim e, resurse, n iv e lu l de M in is te ru l A fa c e rilo r slovacă pe an ul 1970. m aşini dc c o n s tru c ţii, in s ta tra n sm ite : D elegaţia m ilita ră larea u n ită ţilo r m ilita re aus
xandroaie, tra n s m ite : C om i cest com itet, G heorghe Popa. dezvoltare econom ic şi social, E xterne. reprezentanţi J<n baza p re v e d e rilo r n o u lu i la ţii pe ntru te le co m u n ica ţii, rom ână, condusă de m in is tru l triece, p a rtic ip a n te la m ane
te tu l pe ntru problem ele eco V o rb ito ru l a s u b lin ia t necesi poziţie geografică sau sistem ai C o n s iliu lu i m u n icip a l protocol, v o lu m u l s c h im b u ri ru lm e n ţi, scule, aparate de fo rţe lo r arm ate, general-colo- vrele de toam nă.
nom ice şi fin a n c ia re al A d u tatea ca organism ele sp e cia li social, trebu ie să ia parte la şi ai In s titu tu lu i suedez lo r de m ă rfu ri în tre cele m ăsură şi co n tro l, a u to ca m i
n ă rii G enerale continuă dezba zate ale O N.U. să joace un rol schim bul m ondial de v a lo ri şi, pe n tru re la ţii cu ltu ra le două ţâ ri va creşte in an ul oane grele, a u to tu rism e , a u to ncl Ion fon iţâ. care se află Seara, m in is tru l a p ă ră rii,
te rile asupra program elor Na m ai im p o rta n t în e fo rtu rile dc p o triv it p rin c ip iilo r C artei cu străinătatea, şefi şi 1970 cu 17 la sută .-în com p a buze. a rm ă tu ri, că rb u n i coesi- in A u stria la in v ita ţia m in is Georg P rader, a o fe rit în Pa
m em bri
ai m is iu n ilo r
ţiu n ilo r U nite pentru dezvol transpunere în practică a o O.N.U., sînt chem ate să fa c i d iplo m atice din capitala ra ţie cu p re ve d e rile protoco fic a b ili şi cocs m e ta lu rg ic, la tru lu i federal al a p ă ră rii, la tu l P a lla v ic in i o recepţie In ,
tare şi a a c tiv ită ţii duse de b ie ctive lo r m a jo re ale celui liteze realizarea acestui nobil Suediei, oam eni de c u l lu lu i pe an ul in curs. m in a te şi ţe vi d in oţel. d i Georg Prader, a v iz ita t v in e ri cinstea delegaţiei m ilita re ro
secretarul general a l O.N.U. de-al doilea deceniu al N a ţiu ţel, p rin crearea unui c lim a t tu ră şi artă. zia rişti, verse produse chim ice, m ate mâne. Recepţia s-a desfăşurat
do cu m e n tu lu i,
C o nform
in cad rul p ro g ra m u lu i o rd in a r n ilo r U n ite pentru dezvoltare necesar unei m ai fructuoase precum şi un numeros R om ânia va liv ra , p rin tre a l ria le re fra cta re , îna lţ, d ife r i hid ro ce n tra la Ybbs-Persen-
de asistenţă tehnică, tem e care D elegatul rom ân a relevat cooperări în tre popoarele lu public. tele. vagoane de m arfă, m a- te b u n u ri de consum. bcug dc pe Dunăre. In aceeaşi în tr-o atm osferă cordială.
se bucură de o atentă dezba c o n trib u ţia ţâ rii noastre la m ii. şin î-u n e lte , autocam ioane,
tere, in tru c ît privesc direct realizarea program elor econo
aspecte ale a c tiv ită ţii O.N.U. m ice in iţia te dc O N U.
in d ire cţia progresului econo In încheiere, Gh Popa a re Cunoscuta cin tă rea ţă dc
m ic a l ţâ rilo r afla te în curs de le vat că dezvoltarea econom i c u m - c u m m uzică uşoară R îka Z arai.
dezvoltare. In cursul z ile lo r de care dum inica trecută a fost
că nu poate fi concepută in
Joi şi v in e ri, la dezbateri au „APOLLO-ir şi-a luat zborul spre Lună victim a un ui accident de au
alte c o n d iţii decît p rin tr-o la r
lu a t c u v în tu l aproape 40 de de gă cooperare in tre ţă ri şi po- tom ob il. va râm îne im o b ili
zată tim p de m ai m u lte lu n i,
deşi a părăsit, in urm ă cu
NEW YO RK 14. — Cores transm isii de televiziune în co yor 3" Tn cazul In care o vor două zile. sp ita lu l din P ro-
pondentul Agerpres, C A le- lor de 70 de m inute de la bor descoperi, astronauţii Conrad şi a p o litic ii de apartheid. „N a vins. unde fusese inte rna tă .
xandroaie, transm ite : Vineri, dul navei, care va cuprinde şi Bean o vor inspecta şi fotogra I Exam enele m edicale u lte ri
la ora 18,22, ora B ucureşliului. momentul recuplării m odulului fia şi vor aduce pe Pâmînt j D ezvoltarea continuă zism ul — se spune in ra oare au releva t că starea să
V i e t n a m nava spaţială Apollo-12, la bor la nava mamă. In total sînt citeva instrum ente şi părţi j a econom iei poloneze po rt. rep rezin tă cc) m ai în a lt n ă tă ţii acesteia este m ai se
dul căreia sc află astronauţii prevăzute a fi efectuate 9 trans componente de instalaţie, pen j im pune un consum tot grad de ură rasială A d u n a rios afectată decît s-a crezut
Charles Conrad, Alan Bean şi m isii de televiziune, dintre ca tru a sc constata in cc mod j m ai m ure de com b usti rea G enerală a condam nat la Început. In afara fra c tu
Richard Cordon, şi-a luat zbo re una de pc suprafaţa Lunii. condiţiile vitrege existente pc I b iii energetici, in tre care cu ho tărîre orice ideologie, ră rii unei vertebre, cîntăre a-
* Puternice atacuri ale forţelor patriotice ru l spre Lună. Gigantica ra D rum ul spaţial dc la Pămint Lună s-au repercutat asupra j p e tro lu l şi gazele na lu - bazată pe ură rasială şi te ţa are o coastă ru p tă şi ten-
chetă purtătoare, Saturn-5, înal la Lună, lung dc 368 000 km, navei. j rale joacă un rol im p or- roare. cum ar fi încălcarea donul m îin ii sting i secţionat.
m Militarii filipinezl vor fi retraşi din Vietnam tă cit un bloc dc 36 etaje şi va fi parcurs de misiunea A - Intre timp. colegul lor, R i j tant d re p tu rilo r şi lib e rtă ţilo r o Ea va râm îne pc m ai departe
s-a
cîntârind 3,2 m ilioane kg
pollo-12 în peste 110 orc. Punc
m u lu i şi a chem at toate sta
chard Cordon, îşi va cbntinua
desprins lin de pe rampa de tul term inus prestabilit sc află zborul in ju ru l Lunii la bordul ; P roducţia poloneză de sub supravegherea m edicilor.
S A IG O N 14 (A gerprcs). — M A N IL A 14 (A gcrprcs). — lansare a 39-a a cosmodromului undeva tn „Oceanul F u rtu n i navei ApoUo-12, pc o orbită u- j petrol şi gaze n a turale tele să adopte de urgenţă Este al tre ile a accident de
Pe o rază de a p ro x im a tiv In ca p ita la filip in e z â a a Cape Kennedy din Florida, lo r". Durata totală a m isiunii flată la 112, km altitudine faţă j in perioada 19-16— 1968 m ăsuri e ficien te îm p o triva au tom obil căreia R ika Z arai
100 km in ju ru l S a ig o n u lu i v u t loc o c o n fe rin ţă de presă lâsînd în urmă un je t dc flă va fi de 244,41 ore, nava ur- dc suprafaţa Lunii. j (respectiv 3.5 m ilio a n e un or astfel de fenom ene". îi cade victim ă .
s-au produs in u ltim e le 24 dc a m in is tru lu i de e xte rn e C ar- cări şi fum , lung de cîteva sute mind să amerizeze luni, 24 no V ineri. 21 noiembrie, ora I tone petro) şi 12 m ilia r
ore şase c io c n iri in tre u n ită ţi los R om ulo, care a a n u n ţa t dc m etri. La cîteva secunde iem brie ora 23,04, ora Bucu- 22,48, ora Bucuroşliului, cei trei : de m e tri cub i de gaze)
ale fo rţe lo r p a trio tic e şi tr u că cei 1 500 de m ilita ri fiii- după lansare, prim a treaptă a rcştiului, in apele P acificului. . astronauţî vor porni spre P .i- : a reprezentat un ap ort
pe a p a rţin în d d iv iz ie i a noua pinezi d islo ca ţi in V ie tn a m u l rachetei purtătoare s-a des In tim pul celor 31 de ore şi niint. j rem a rcab il la satisfacc- Com isia pentru populaţie, creată de O rgan iza ţia N a- |
de in fa n te rie am e rican ă U- de sud. urm ează să fie re tra şi prins, ia r vehiculul spaţial s-a jum ătate, cit Conrad şi Bcan i rea n e cesită ţilor d ife ri- ţiu n ilo r U n ite în scopul s tu d ie rii situ a ţie i dem ografice ;
n itâ ţile am ericane au fost din aceuslâ ţa ră pînâ la s fir- înclinat cîteva grade spre est, se vor afla pe suprafaţa sate j telo r ra m u ri ale econo- m ondiale, a dat p u b lic ită ţii un ra p o rt in care se arată, !
s p rijin ite în cu rsu l Ju p tclo r şilu ) lu n ii decem brie 1909. pregătindu-sc să atace unghiul litu lu i natural al Pâm intului, : m ici. dar nu acoperă to- p rin lre altele, că po pu laţia g lo b u lu i va atinge in 1985 j
de e licop tere şi avioane dc Un p ro ie ct in acest sens a de plasare pe o orbită tn ju ru l ei vor instala la o distanţă de CAPE KENNEDY 14 (Ager j tuşi in in tre g im e nevoi- c ifra dc 4 934 000 000 lo c u ito ri, ceea ce va reprezenta o
vin â lo a re . C io c n irile s-au sol fost e la b o ra t de preşedintele Păm întului, avînd o altitu dine circa 300 de m etri de m odulul pres). — După cc au îndreptat S le. la tă de cc pentru pc- creştere de a p ro x im a tiv 50 la sută în tr-o ju m ă ta te de
d a t cu p ie rd e ri de am bele F e rd in a n d M arcos şi adoptat, de 189 km La circa 12 minute lunar un laborator ş tiin ţific nava „A pollo-12" pc drum ul j rioada 1971—1975 sc pre-
p ă rţi. apoi in u n a n im ita te de C on de )a lansare, A pollo-ţ2, avînd compus din 5 ^parate : un spre Lună, cei trei astronauţi I văd a fi che ltuite , pen- secol. Pe de altă parte, Sc ara tă că longevitatea m edie
a crescut in tre a n ii 1960 şi 1965 de la 69 la 71 de a n i .ţ j
In zona sep te n trio n a lă a s iliu l p e n tru p o litic ă exte rn ă o viteză de aproape 28 000 magnetometru pentru măsura au procedat la operaţia de se j tru căutarea de noi zăcă- in ţă rile de zvotla tc şi de la 35 la 60 de ani în ţă rile în
V ie tn a m u lu i de sud, fo rţe le al F ilip in c lo r. km oră, s-a' plasat pc această rea cîm pului magnetic selenar, parare a cabinei de comandă ! m inte, fo n d u ri sensibil curs de dezvoltare. R a po rtu l precizează, de asemenea. ■
p a trio tic e au la nsa t un p u te r M in is tru l dc e xte rn e a p re orbită. un seismograf destinat să de dc modulul lunar, pentru a-1 [ mai m a ri dceît în pre- că la in ce p u lu l secolului X X . ju m ă ta te din po p u la ţia [
nic atac asupra bazei tru p e cizat totodată că a u to rită ţile La ora 21,09, ora Bucurcştiu- pisteze eventualele mişcări seis plasa pe aresta in faţa navei- : zentul cin cin a l, urbană a lu m ii trăia în Europa. In 1980 Europa nu va ■
lo r in am ice de la Con T hie n. filip in e z e au adus la cunoş lui, nava cosmică a părăsit or mice, un aparat pentru analiza mamă. Operaţia, care constă ş S p e cia liştii estimează
In acest sector — m e n ţio n e a tin ţa S ta te lo r U n ite , ca şi a bita provizorie, după aproape componentelor vin tu lu i solar, într-o întoarcere a cabinei dc I că. d a to rită acestor lu- m ai adăposti decît o cincim e d in p o p u la ţia urbană a i
ză agenţia c ita tă — au a vu t c e lo rla lte ţă ri im p lic a te în două revoluţii, şi s-a înscris un aparat pentru transmiterea comandă cu 180 de grade, pen ( c râ ri de am ploare. în a g lo b u lu i, care va atinge a tu n ci c ifra de 1 354 000 000 Io- ;
loc tim p de două zile cele ră zb o iu l d in V ie tn a m , recen pe traiectoria Păm int—Lună. In pc Păm int a datelor culese de tru a ajunge faţă tn faţă cu : nul 1975 se vo r obţine c u ito ri.
m ai vio le n te lu p te sem nalate ta h o tă rîre adoptată la M a program ul acestei prim e zile acest complex şi un mic gene m odulul lunar, a fost efectuată 1 in P olonia 10.8 m ilia rd e
In a n u l 1969 in V ie tn a m u l de n ila de zbor sînt înscrise mai m ulte rator pentru alimentarea cu cu la cinci m ii de m ile de Pâ : m e tri cubi de gaze na-
sud ☆ operaţiuni, prin tre care des rent electric a întregului an mînt. întreaga operaţie a fost | turale. 2.3 m ilio a n e de După cum transm ite agen La s p ita lu l „Queen C har-
In cursul n o p ţii de jo i spre P H E N IA N 14 (Agerprcs). — prinderea celei de-a treia tre p samblu de instrumente. transmisă în culori pe ecranele j tone de petrol si 54 000 ţia M 'i’I, la Lim a a sosit o lo tte " d in Londra, Irene M a-
v in e ri, fo rţe le G u v e rn u lu i re V in e ri a a v u t loc la Pan- te a rachetei purtătoare şi pro P o trivit calculelor făcute dc televizoarelor. Cei tre i astro j tone de gazolină. delegaţie econom ică şi indus ry Manşon, soţia unui in g in e r
v o lu ţio n a r p ro v iz o riu al Re m u n jo n o nouă şedinţă a C o iectarea ci spre Soare, mane staţiile de urm ărire a zboru nauţi au transmis, dc aseme tria lă , din R.P. Ungară. Re b rita n ic , a dat naştere la
p u b lic ii V ie tn a m u lu i de Sud vra dc decuplare a m odulului la ţiile com erciale ale U nga cin ci copii, to ti de sex fe m i
m isiei M ilita re de A rm is tiţiu lui, Apollo-12 ar urma să nse- nea. im agini ale Păm întului, în
au declanşat şase b o m b a rd a şi recuperare, destinată a ren- C ercetările efectuate de rie i cu ţă rile A m c ric ii L a ti nin. Un com u nicat .m edical,
in Corcea. Cu acest p rile j, re
m ente cu rachete şi m o rtie re ranja form aţia de zbor prin lenizeze în imediata apropiere soţite de com entarii. „Pâm întul sp e cia liştii A cadem ici de ne — rem arcă agenţia cita tă p u b lica t jo i seara relevă că
asupra u n o r baze m ilita re a- p re zen ta ntul p ă rţii coreene a aducerea m odulului în faţa ca a locului unde din ap rilie 1967 începe să arate frumos şi ro Ş tiin ţe a U.K.S.S. la cererea — se activizează în u ltim u l
atras atenţia p ă rţii am ericane starea săn ătăţii m am ot - şl ’ u
m ericano-saigonezc, in fo rm e a se află nava cosmică „Surve- c o n s tru c to rilo r au s ta b ilit că. tim p. In com paraţie cu anul
asupra num eroaselor cazu ri binei Apollo şi efectuarea unei tund", a declarat Bean. nou n ă scuţilor este satisfăcă
ză aceeaşi agenţie în unele re g iu n i ale U n iu n ii 1965. e x p o rtu l de m ă rfu ri toare.
de spionaj şi de deschidere a
In u ltim e le 24 dc ore. .fo r fo cu lu i asupra zonei d e m ilita Sovietice, seism icitatea este ungureşti în aceste ţă ri a
tăreţe le zburătoare*' a m e rica m ai rid ica tă decit se conside crescut cu 75 la sută. ia r im
riza te în u ltim u l tim p. El a
ne „B -52", au e fe ctu a t m ai cerut p ă rţii am ericane scoate ra pînâ in prezent. A stfe l, po rtu l cu 58 la sulă. U n u l d in cele m ai
m u lte ra id u ri in regiunea rea d in zona d e m ilita riz a tă a cu tre m u re de gra d u l 9 (cal m ari fu rtu ri ale acestui
cu la te la scara cu 12 d iv iz i ♦ O * an a fost com is jo i sea
p la to u rilo r în a lte şi in p ro a rm a m e n tu lu i in tro du s în mod u n i) sin t considerate ca posi ra pc a e rop ortul Has-
v in c iile D uc L a p şi Ban Me ilegal şi a s p io n ilo r strecura ţi b ile in zone vaste la est de tings. situ a t la 20 km
T huot. in această zonă la cul sib eria n B aikal, unde La in v ita ţia C e n tru lu i M a dc Freetow n, cap itala
în m om entul de faţă se con S icrre i Leone.
rea B rita n ie -E u ro p a de ră
struiesc im p o rta n te o b ie c ti Un avion al com paniei
ve in d u stria le , precum şi in sărit. prof. dr. A le xa n d ru aeriene din S ie rra Lco-
regiunea Caucazului, Z a m fir, d ire cto ru l D ire cţie i ne. la bordul căruia se
A vin du -se în vedere aces
„0 POLIjA ARN0“ te considerente, in cursul a de stu d ii pentru com e rţu l e x a fla u diam ante în valoa
re de 4 m ilio a n e
lire
te rio r. a co n fe re n ţia t jo i sea
n u lu i v iito r vo r fi alocata în
sterline.
şi
precum
sem nate fo n d u ri su p lim e n ta ra la L o nd ra despre dezvol 250 000 lire ste rlin e în
Florenţa Oam enii sint ner au fost efectuate acele lucrări re pentru realizarea unor tarea econom iei R om âniei în num erar, a fost atacat
c o n stru cţii antiseism ice cu u ltim ii 25 dc ani şi perspec de 15 persoane înarm ate,
voşi fi întunecaţi. Conjugă fu n dam en tale de regulariza
verbul a ploua ca in tr-u n re a cursului fluviului şi al un în a lt grad de rezistenţă tiv e le în acest dom eniu in care au deschis un foc
coşmar, privind la lluviul afluenţilor lui, în scopul re In prezent, a rh ite c ţii d in urm ătoarea decadă. In rin - de arm e autom ate asu
Arno, „duşmanul" lor. Cei ducerii şi dirijării debilului Moscova au şi început e la pra e c h ip a ju lu i şj p o li
borarea un or proiecte de c lă dul asistenţei, care a u rm ă ţiş tilo r, sosiţi pe n tru a
trei ani care au trecut de la de apă. De 1 000 de zile se
dezastru au scos la iveală u discută, au loc m ese rotunde d iri de tip m on olit, de stina r it cu m u lt interes expune escorta preţioasa în c ă r
nele greşeli dar au săpat c e şi pătrate, reuniuni pe com i te re g iu n ilo r cu o seism ici rea. se aflau rep reze ntan ţi ai cătură pînâ la Freetow n
tate sporită.
va şi în in im a acestui oraş : sii şl subcomisii, tehnice şi unor departam ente gu vern a După ce au pus m ina ne
neîncrederea, team a O dată senatoriale, polem ici in z ia * © ♦ m entale, ai u n or m a ri firm e diam ante şi bani. ban
cu um ezeala de pe străzile re, demisii, vizite ale unor d iţii au d isp ă ru t la b o r
La N a ţiu n ile U n ite a fost
oraşului a apărut din nou miniştri (puţine), promisiuni d ifu z a t ra p o rtu l secre ta rului in d u stria le , p e rson alită ţi ale dul uneia d in m aşinile
frica. Traversind podurile nerespectate. Im ediat du pă v ie ţii econom ice b rita n ice . p o liţie i.
de pe Arno, toţi privesc la inundaţii a fost co n stitu ită o general al O.N.U., U T han t,
cu p riv ire la „M ă s u rile ce
suprafaţa ap ei : n oiem brie „C om isie pentru fluvii", tre b u ie adoptate îm p o triv a
este o lună rea transform ată in 1967 in co na zism u lui si a u rii rasiale".
Populaţia se gindeşte că misie interministerială. In
acu m , la 1 000 de zile de la privinţa rezultatelor... la trei R a p o rtu l cu p rin d e o serie de
date p riv in d m ă su rile luate
m arile inundaţii, dacă fluviul ani după dezastru, p arlam en cu scopul în c e tă rii a c tiv ită ţii curier •e m irii
şi ce urm ează a fi adoptate
s-ar revărsa din nou, ar a co tul m ai trebuie incă să e x a
peri iar Florenţa. 4 500 m ili m ineze raportul care ar ur rasiale şi naziste, precum şi
metri cubi d e apă pe secun- m a să se transform e, m ai tir-
DIN PRESA STRĂINĂ Marea Britanie
De aproape un sfert dc veac,
îşi va retrage mai precis tim p de 22 de ani, m ajoritate de 330 din cele 431
dă (acestea sint cifrele de la ziu, într-un proiect operativ. liţie cunoscută sub denumirea ESCALADA DIVERGENŢELOR de voturi, m ajoritate substan
India este guvernată de o coa
4 n oiem brie 1966) ar inunda Cu citeva luni in urmă, trupele din Libia ţială tare asigură actualului
30 la sută din oraş : 6 000 de Rene Maheu, directorul g en e „Congresul Naţional Ind ian ", prem ier posibilitatea de a râ
m agazine şi ateliere, 10 cin e ral al U.N E.S.C.O., spunea mişcare ce a condus lupta îm mîne In fruntea guvernului In
m atografe, 3 teatre, 10 că ar li inutil să se acorde a T R IP O L I 14 (Agerpres). — potriva regim ului colonial şi te state indiene. Şi tocmai In a in te rve n it un element s u rp ri fim ă pe care o deţine In Co cazul în care se va cerc un vot
conturat
moment s-au
acest
facultăţi, vreo 50 de biserict, jutoare pentru restaurare d a In tr-o in fo rm a ţie transm isă care s-a transform at in tr-u n mai precis cele două tendinţe ză In campania electorală, şi m itetul de lucru — organ dc dc încredere in parlament, In -
11 000 de în trep rin d eri; circa că nu se evită riscul unui d in T rip o li, agenţia M E N a- partid politic. In întreaga sa din conducerea p a rtid u lu i — anume s p rijin u l acordat de !n - conducere a) aceste» form a dira Gandhi, după cum arată
18 000 de oam en i ar răm ine nou dezastru Dar punctul nu n ţâ că M area B rita n ie a ac existenţă, pa rtidu l a fost frâ- cea de stingă, grupată In ju ru l dira Gandhi unui a lt membru ţiu n i politice, a exclus trei agenţia Press Trust of India, se
fără lucru, iar 70 000 ar d e slab al Florenţei sint banii. cep tat să retragă toate trupe le m întat dc divergenţe generate In d ire i Gandhi şi cea de dreap al Congresului Naţional Indian, m em bri cunoscuţi pentru spri poate bizui, in afară de adepţii
săi din rîndul deputaţilor Con
şi anume Venkata G iri,
care
veni sin istraţi; un milion d e Avlnd p o s ib ilitd fi reduse de sale staţionate in L ib ia şi să inevitabil, după cum apreciază ta, a lu i Nijalingappa, preşe s-a prezentat la alegeri drept jin u l acordat p rim u lu i m inis gresului, pe s p rijin u l alto r p a r
cărţi şi două m ilioane de d o dezvoltare econom ică chiar anuleze în a in te dc anul 1973 ziarul „L e Monde", de însăşi dintele Congresului. Deşi cele candidat independent şi care a tru. La reacţia negativă a In- tide de stingă, ceea cc fi va
această
cum ente de arhivă ar li d e prin natura sa, oraşul tră acordul în baza căru ia aceste componenţa acestei form aţiuni două tendinţe erau evidente, obţinut învestitura, fiin d sp ri d irc i Gandhi faţă de caracteri- oferi o m ajoritate confortabilă.
măsură, pe care a
gradate ; noroiul ar acoperi ieşte d e trei ani intr-o con tru p e erau staţionate pe te ri politice : „Agnostici şt adepţi ele nu au căpătat un caracter jin it de socialişti şi comunişti. zal-o drept ilegală şi opusă sta Dacă hotărîrea celor II mem
800 de tablouri. junctură econom ică artificia to riu l lib ia n . ai ortodoxiei hinduse, la tifu n organizat. In schimb, ele au Astfel au apărut pentru prim a tu tu lu i p a rtidu lui, N ijalingappa bri ai C om itetului de lucru nu
Sint unii care susţin că bi lă. Lipseşte a ctivita te a tndus- A g e n ţia cita tă precizează că d ia ri şi m uncitori agricoli fără generat vreme de doi ani con împreună cu 11 m em bri ai Co a adus m odificări fn compo
lanţul ar fi şi m ai trist d e- trială, există încă şom aj, d a preşedintele C o n s iliu lu i Co pămint, socialişti, libera li, sin fru n tă ri permanente, însă de m itetului de lucru din totalul nenţa guvernului, ea constituie,
cit cel de acum trei ani. Pri toriile publice şi private se m an da m entu lui R e volu ţiei, co dicalişti, industriaşi, bancheri". fiecare dată eînd divergenţele dc 21, au luat holărlrea de a după părerea observatorilor, o
marul din acea vrem e, Piero ridică la sum e mari In plus, lo ne lul M oam cr El G edafi, A vînd în vedere această com căpătau un caracter prim ejdios, Comentariul zilei „exclude" din rîn d u rile p a rti oficializare a scindării Congre
Bargellini, spunea : „F loren a venit şi „inundaţia poliţe a p rim it pe am basadorul b r i ponenţă eterogenă, arm oniza am eninţînd să oficializeze scin dului pe In d ira Gandhi. Măsu sului Naţional Indian. Râmîne
ţa ar putea fi din nou a c o p e lor". In zece ani vor trebui tan ic la T rip o li, Donald M a it- rea tu tu ro r tendinţelor a fost darea, intervenea un com pro ra a fost dublată de recoman de văzut care vor fi deciziile
rită d e apă pentru că nu s-a restituite ajutoarele aco rd a land, la cererea acestuia, v i posibilă numai datorită e fo rtu mis. Uncie dintre aceste d ive r darea făcută grupului parla C om itetului pe întreaga ţară a)
făcut n im ic ; s-a refăcut cîte te oraşului cu prilejul revăr n e ri dupâ-am iazâ. In cursul lui tita n ic şi prestigiului lui genţe nu au putut fi insă apla m entar <]e a o înlătura pe In- < Congresului Naţional Indian,
ceva dar, de cele m ai multe sării apelor Arnoului. în tre ve d e rii, am basadorul a în- Jaw aharlal Nehru. P artidul se nate. Este vorba, p rin tre alte oară două alianţe electorale dira Gandhi din funcţia de li convocat In tr-o reuniune e x tra
ori, inutil“ . Iar Elio Gabug- Se spune că p roblem a o ra m în a t şe fu lu i s ta tu lu i lib ia n menţine ca un tot p rin trecu le, de înlăturarea din cabinet neoficializate, pe de o parte der al fra c ţiu n ii parlamentare, ordinară pentru zilele de 22 şi
Intre m em brii Congresului, a
giani, preşedintele provin ci şului Florenţa va fi soluţio o notă o ficia lă d in partea gu tu l său de luptă îm potriva co a lu i M o ra rji Desai, m in istrul depţi ai In d ire i Gandhi. comu ceea ce ar duce fn mod auto 23 noiembrie. Se va ajunge din
ei : „Astăzi riscurile sint şi nată numai a tu n ci etnd co v e rn u lu i său, in care se accep lonialism ului, prin conducerea finanţelor, care s-a opus po li nişti şi socialişti, ia r pe de altă mat la pierderea postului dc nou la-un compromis in tre cele
lu i Nehru, prin forţa inerţiei
m ai mari, pentru că, în a fa misia specială va cere oficial ta începerea unor negocieri o şi prin avantajele unui partid tic ii economice a guvernului şi parte, in tre partizanii preşedin şef de guvern. două fracţiun i din sinul condu
naţionalizării
in prim ul rînd
ra citorva lucrări de refacere a parlam entului acest lucru, în fic ia le în vederea eva cuă rii la putere, care pînâ la alege băncilor particulare, măsură pc telui N ijalingappa şi unele fo r P rin această „decizie" s^a cerii ? Sau scindarea va cu
m alurilor Arnoului, altceva jurul datei d e 31 ianuarie com plete a tru p e lo r b rita n ice rile generale din 1967, deţinea care Indira Gandhi a carae- m aţiuni de dreapta, care au confirm at părerea exprim ată de prinde şi form e organizatorice,
nu s-a m al realizat". L a în 1970. Raportul va trebui să de pc te rito riu l lib ia n , pre o m ajoritate considerabilă, atît terizat-o drept „începutul unei s p rijin it candidatura lui Reddy. revista „S farad ja ". care apare deci apariţia a două partide ?
trebarea pusă de un ziarist, se transform e atunci in p ro cum şi ideca a n u lă rii acordu In Parlam entul central, cît şi ere de transform ări sociale" şi Aceste alianţe explică oarecum la Madras, că ofensiva lansa Ipoteză avansată dc însuşi re
centa declaraţie a Ind irei Gan
dacă florentinii se pot co n iect, iar abia apoi să se trea lu i m ilita r îna inte de term en. In adunările statelor. mai ales de evenimentele din o rien tă rile celor două grupări tă de aripa de dreapta a p a rti dhi : „N u este vorba de o luptă
sidera in siguranţă in ce pri că la realizarea lui Deci. In docum entul rem is se s u b li M erită subliniat momentul ju ru l desemnării candidatului din sinul P a rtid u lu i Congresul dului are drept scop sâ-i asi pentru putere sau de contradic
veşte posibilitatea de rev ăr ceea ce ar trebui să se facă nia, de asemenea, d o rin ţa gu im portant pe care l-a reprezen p a rtid u lu i la alegerile preziden Naţional Indian, ele putînd con gure acesteia controlul asupra ţii între persoane, ci de o abor
sare a fluviului, respon sabi pentru a evita concret, o nouă v e rn u lu i b rita n ic de a m enţine tat in viaţa pa rtid u lu i scrutinul ţiale. stitui, totodată, baza unei v ii organelor guvernamentale ale dare d ife rită a problem elor e-
lul cu lucrările publice t-a revărsare a apelor nu se află re la ţii bune in tre cele două din 1967. eînd Congresul a In ce priveşte desemnarea toare coaliţii în cazul unei scin ţării. Hotărîrea C om itetului dc icnţîalc dc* către cele două
răspuns laconic dar onest : in că.n ici m ăcar In stare de ţâ ri în interesul lo r com un. pierdut m ulte locuri de depu candidatului oficial al partidu dări de finitive a Congresului. lucru, supusă dezbaterii frac tracţiun i". Să fie totuşi posibil
„Nu încă". proiect. Intre timn, asunra Pe dc altă parte, agenţia MEN taţi. obţinînd astfel cu greu lui, aripa dc dreapta a reuşit, Şi această posibilitate pare ţiu n ii parlam entare de guver- un compromis tn aceste pro
T im p de trei ani s-au fă Florenţei, a început din nou anunţă că M area B rita n ic a m ajoritatea absolută în P arla fn cadrul Congresului dc la să se contureze tot mai preg năm int (reuniune la care au bleme esenţiale ? Este o în tre
cut în oraş unele am en ajări să plouă. Arno continuă să acceptat ca in in te rio ru l bazei m entul central şi totodată fiin d Bengalorc, să impună pe San- nant. Semnalul a pornit din participat deputaţii Congresului bare al cărei răspuns va fi dat
— s-au reconstruit parapete, am en in ţe.. sale de la El Adem să fie sta nevoit să renunţe la controlul jiva Reddy. V ictoria obţinută partea preşedintelui partidului, Naţional Indian din cele două în zilele de 22 şi 23 noiembrie.
s-a dragat fluviul — dar nu („L'Espresso") b ilite puncte de co n tro l lib ie j fost dc scurtă durată, fn trucît care, uzînd de m ajoritatea in Camere), a fost respinsă cu o
ne. asupra guvernelor din mai m ul- GHEORGHE CIOBANU
TIPARUL t întreprinderea poligrafică Deva. 64 060