Page 53 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 53
Anul XXI PROLETARI d in t o a t e ţ ă r il e , u n i ţ i-v a ! Redacţia
Nr. 4626 şi administraţia
ziarului
Duminică
DEVA, itr. Dr. Petru Croia, tir. 55.
16 noiembrie telefoane: redactor şef - 1588 ; re*
doctor şei adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 2138; secţiile cui*
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti *
8317 ; secţia scrisori, documentaro şi
externe - 2317; secţiile industrie şi viaţa
4 PAGINI. 30 BANI de partid - 1275 ; telefon de ser*
viciu între orele 16-24 - 1585.
Munca colectivă pre Aprovizionarea populaţiei în
dezbaterea sesiunii Consiliului
supune o înaltă
popular judeţean
răspundere personală C o n siliu lu i po pu lar judeţean, cale. toare a a n u lu i tre cu t S-au vin*
denţi ai presei centrale şi lo
Cea de-a tince a sesiune a
d u t p o pu laţie i cu 500 tone m ai
care a «ivut loc ie ri la Deva, A u luat, de asemenea, parte m u ltă pune. 200 tone ulei. 101
a fost consacrată unei p ro b le reprezentanţi ai C o n s iliu lu i dc tone zahăr. 100 tone carne şi
me ce stă in ce n tru l a te n ţie i Stat, M in is te ru lu i C o m erţulu i preparate de carne. 15 tone
con du cerii p a rtid u lu i, a org a In te rio r, U n iu n ii C entrale a unt, 400 hl lapte şi produse
nelor locale de pa rtid şi de C ooperativelor dc Consum. laciuio.
stal : ap rovizion are a popu Sesiunea a a s c u lu t şi dez Sesiunea a adop ta i o hotâri*
WIIHEIM NEAG
la ţie i cu produse agroalim en- b ă tut ra p o rtu l p riv in d m ăsu re p riv in d îm b u n ă tă ţire a a p ro
prim-secretar ol Comitetului
lare. cu produse in d u stria le rile luate dc C o m itetul execu v iz io n ă rii de ia rnă a p o pu
orăşenesc de partid Lupeni dc sezon, gospodărirea fo n d u tiv al C o n s iliu lu i popu lar nl laţiei.
lu i de m ă rfu ri existent. îm ju d e ţu lu i Hunedoara pentru In continuare, sesiunea a ra
bunătăţirea n iv e lu lu i de servi asigurarea a p ro v iz io n ă rii do tific a t decizia nr. 334/1989 a
R ealitatea ne-a dem onstrat şi ne dem onstrează că r ii in întreaga reţea com er toa inn â-ia rnâ a populaţiei, C o m ite tu lu i e xe cutiv al C on
un sin gu r om. fără s p rijin u l celor d in ju r, nu se poa cială. prezentat de deputatul 1‘ elru s iliu lu i popular judeţean refe
te achita de s a rc in i în mod corespunzător. în to td e a u La lu c ră rile sesiunii au p a r lio ta . \ ire preşe dinte nl Corni rito a re ia stru ctu ra c o n s iliilo r
na re zu lta te le sale depind de ale c e lo rla lţi ; în tre cei ticip a t, ca in v ita ţi, a c tiv iş ti ai Jetului exe cutiv a! C o n siliu lu i V»opulare. a revocat un jude că
care c o n trib u ie la transpunerea în via ţă a unor sar C o m ite tu lu i judeţean dc par popu lnr judeţean şi co ra p o rlu l tor dc la Judecătoria Deva şi
c in i tre b u ie să existe un c lim a t perm anent de dez tid . cadre cu m unci dc răs com isiei perm anente com erţ- a ales un judecător Ia Judecă
batere. de em ulaţie. Acest c lim a t im p lică în mod deo Eehipa de lăcătuşi condusă de îoan Vasi este una din cele mai productive formaţii de pundere din d ire c ţiile si u n i cooperaţio. prezentat dc depu to ria Petroşani.
sebit respectarea unor ce rin ţe o b lig a to rii, ce rin ţe le lucru din cadrul Fabricii de stilpi hidraulici din Vulcan. In fluxul tehnologic ea execută operaţiu tă ţile subordonate c o n s iliu lu i ta tu l Nicolae Zam ora. pre
m u n cii colective. S u b lin iin d im p o rta n ţa ca rd in a lă a nea finală de montaj care are o deosebită importanţă pentru asigurarea caracteristicilor înalte popular, conducători ai orga şedintele acestei com isii. In încheierea lu c ră rilo r se
resp ectării acestui p rin c ip iu , tovarăşul N icolae de întrebuinţare. Foto : V. ONOIU n iz a ţiilo r com erciale şi coope siu n ii a lu a t c u v în lu l tovarăşul
Ccnuşcscu arată că p rin c ip iu l m u n c ii colective tre ra ţie i dc consum, corespon- Au lu a t c u v în lu l. în cadrul lo a c liim Moga, prim -secretar
buie să-şi pună am p ren ta pe în tre g u l mod de a a c ti sesiunii, u rm ă to rii tovarăşi al C o m ite tu lu i judeţean H une
va al org an elo r şi o rg a n iz a ţiilo r dc p a rtid . C o n lu cra in v ita ţi şi depu ta ţi ; Ioan lla - doara at P.C.R.. preşedintele
rea. Consultarea, h o ia rirca colectivă izvorăsc din ţegan, A ure l N islor, Ioan Cuş C o m ite tu lu i e xe cutiv al Consi
nevoia de a lă rgi sup rafaţa de a d in circ, dc a a m p lifi ma. Ioana Susan, Nicolae liu lu i popular judeţean, ra re
ca efectele in te rv e n ţie i. In această lună, Ţennocenţrala___________________ M unteanu, A le x a n d ru Kovacs. s-a o p rit pc larg asupra p rin
Teodor Berghian. A d ria n Cos cip a le lo r pro hlcm c pe ra re Io
C o m ite lu i orăşenesc de p a rtid L u p e n i a u rm ă rit în
ta. Ioan A rdeleanu. Nicolae Za- rîd îrâ îm bun ătăţire a a p ro v iz io
perm anenţă găsirea de m etode p e ntru a im p rim a
m u n c ii colective un ca ra cte r concret, e ficie n t, in u r inora, Slan Stoica. D iscu ţiile n ă rii si d e se rvirii po pulaţiei.
ma s tu d iilo r şi a n a lize lo r făcu te în d ife rite c o m p a rti trebuie să producă energie electrică p u rta te au c o n s titu it o analiză V o rb ito ru l a relevat câ stocu
m ente ale m u n cii s-a crea t p o sib ilita te a a ju n g e rii la a p rofun da tă a acestei im p o r rile de produse a g ro a lim rn ln re
concluzia că. în a in te de a aştepta ro d u l m u n c ii colec tante a c tiv ită ţi, p a rtic ip a n ţii însiloznte sau dcpoz.itatc, re
tive , trebu ie să creăm ia fiecare m em bru de p a rtid o venind cu c ritic i în d re p tă ţite p a rtiţiile existente în curs dc
m a lta răspundere personală. P o rn in d de la această ce la adresa o rg a n iz a ţiilo r co m e r onorare asigură o a p ro vizio
rin ţă , b iro u l c o m ite tu lu i orăşenesc a căutat să a ju te o r cia le şi ;i 1 to r fa c to ri răspunză nare continuă a popu laţie i in
ganele si o rg a n iz a ţiile de p a rtid in p rim u l rin d in .STATUL MAJOR" - GATA DE START! to ri. precum si cu o seamă dc perioada de iarnă S in t insă
lă rg ire a şi im p rim a re a c a ra c te ru lu i colectiv la în to c p ro p u n e ri din care m area lo r necesare m ăsuri eficien te p e n
m irea p la n u rilo r de m uncă trim e s tria le , alegerea şi m a jo rita te se pot rezolva pe tru buna gospodărire a fo n d u
sta b ilire a pro b le m e lo r pe n tru analiza, elab orare a ho- M IN T IA (de la A. M O LD O . lo r reprezintă un tot u n ita r, si de conducerea M in is te ru lu i dar a u rca t rap id in ,ie rarhia plan local. rilo r dc m ă rfu ri, repartizarea
tâ ririlo r şi a m ă s u rilo r şi in special Ia organizarea a- ra ţio n a lă pc lo c a lilâ ţi si m aga
V A N . trim is u l nostru pe şan care cum ulează un uriaş pă E nergiei Electrice. p ro fe siu nii, devenind unul d in Cu toate g re u tă ţile care au
p iic â rii lor. A pre cie m că in această d ire c ţie s-au ob tie ru l term ocentralei). ie nje niş de c irc u ite din colo in g in e rii de prestigiu în in sta fost în acest an în a p ro vizio zine. un con tro l z iln ic exige nt
ţin u t in ge neral re zu lta te bune ; m a jo rita te a organe meii com plicate. M e rite pentru «acest succes larea co m p lica te lo r a p a ra tu ri. narea cu unele produse, în pe din partea c o n s iliilo r populare
lo r şi o rg a n iz a ţiilo r dc p a rtid atrag şi consultă in a- P rin natura o p e ra ţiu n ilo r ce re m a rca b il re vin în tre g u lu i rioada 1 ianu arie — 31 octom asupra a p ro v iz io n ă rii si deser
le execută, lo tu l A .M C .-iş ti- A vîn d în vedere fa p tu l câ colectiv, dar in mod special „A m v e n it pc acest m are
ccastâ m uncă un nu m ăr d in cc in ec m ai m arc dc b rie s-au desfăcut către p o p u viri?.
m em b ri ai com ite te lo r dc p a rtid , c o m is iilo r obşteşti lo r sc distinge pregnant dc term ocentrala se „clădeşte" Iu şefu lui de lo t ing. A lccu M a şantier, ne relata ing. Alecu la ţia dîn ju d e ţu l nostru m ă r Tot icrî. au avut lo r şedinţe
pe problem e, co m u n işti cu e xp e rie n ţă in d ife rite do toate celelalte colective dc la cel m ai în a lt n ive l al te h n icii rin , specialistul care la nevoie M arin, atras dc teh nicitatea fu ri in valoare dc 2 058 000 000
de lu cru ale co m is iilo r perm a
m en ii de a c tiv iia ic , cadre de spe cia lişti. A legerea cu term ocentrală. O b ie ctivu l lo r m ondiale, sa rcin ile acestor oa a pus um ă rul acolo unde ne şi co m p le xitatea lu c ră rilo r. lei, cu 15 m ilio a n e m ai m u lt nente ale C o n s iliu lu i p o p u la r
m ai m u lt d isce rn â m în l a p ro blem elor p e ntru analiză, p rin cip a l il con stituie m on ta m eni sînt deosebit de d ific ile . cesită ţile procesului de m on Mă pasionează foarte m u lt spe
dezbaterea şi c la rific a re a lo r m ai com petentă, trage rea în tre g ii a p a ra tu ri electro Realizarea lor eu succes pre ta j î-au , s o lic ita t com petenţa. cia litate a pentru care m -am decit in perioada corespunză judeţean.
rea Dnor co n clu zii c it m ai juste a c o n trib u it la o nice in r^is tro to ta re . care ac supune o înaltă c a lific a re p ro S-a tra n sfo rm a t in şef dc ech i pregătit. Despre m ine însă o
îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită ţii econom ice, p o litice şi so- ţionează pe baza im p u ls u rilo r fesională. d ă ru ire şi pasiune pă. în m aistru coordonator, a să vă vorbesc m ai puţin.
c ia i-c u llu i ale d in ca d ru l ora şului. electrice p rim ite de la in sta l.i- în muncă. Lu p tîn d cu gre ută lu cra t efe ctiv a lă tu ri de cei Vreau în schim b să vă vorbesc v %j
ţia prim a ră a cazanului, tu r
Dezbaterea is to ric e lo r docum ente ale celui dc nl ţile inerente unei astfel de la lţi m u n c ito ri cîte 18— 20 ore
X -le a Congres al P C R , a s a rc in ilo r im e dia te şi de b in ci şi generatorului, a tu lu c ră ri, acest colectiv de m u n pe zi pentru a s u p lin i lipsa despre faptele noastre, despre
perspectivă ce re v in o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid ne-a a tu ro r a p ara te lor de măsură, co la b o ra to rii mei. i m m o m
tras a te n ţia asupra n e ce sită ţilo r îm b in ă rii in m ai m a- control şi autom atizare. Dc a- că şi-a făcu t pe deplin dato oam enilor c a lific a ţi. Asa a în
k re măsură a m u n cii colective cu răspunderea perso ceca m unca acestor oameni ria . exccutînd o lucrare pe văţa t et pe m a rile şantiere dc
nală a c o m u n iş tilo r fa ţă de ducerea la În d e p lin ire a este greu de e x p rim a t în vreo m ăsura sa rc in ilo r trasate, a- la Hunedoara. Acolo era la în
h o tâ rîrilo r org a n e lo r superioare c it şi a celor p ro u n ita te de măsură. L u c ră rile preciatâ de spe cia liştii s tră in i ceput un sim p lu e lectricia n,
p rii La E.M. Lupeni. de e xe m plu, unde s-a observat „ c e l c c r m F C “
lipsa p a rtic ip ă rii e fe ctive a tu tu ro r sectoarelor in
m ăsură corespunzătoare la re zu lta te le in p ro du cţie /
ale în tre g ii e x p lo a tă ri, in urm a a n alizei făcute dc că Azi in fiecare zi, spre seară, un mult, mi s-a propus să lucrez
tre co m ite tu l de p a rtid , s-a în to c m it un plan dc m ă om trece grăbit pe uliţele sa la oraş, să instruiesc un an
su ri in care au fost s ta b ilite re sp o n sa b ilită ţi concrete tului Vaţa de Jos, indreplm - sam blu coral. Nu m -am dus.
pe com u nişti pentru recuperarea m in u s u rilo r dc la România - Grecia In f pagina a ll-a du-se spre sala de repetiţie După părerea mea, arta cea
unele sectoare, a căro r ducere la în d e p lin ire a fost a tarafului. Oam enii il salu adevărată de aici pleacă, din
u rm ă rită cu exigenţă Aşa s-a re u şit să se întărească la fotbal tă dindu-se respectuos ta o mi)locul naturii, unde se con
răspunderea personală a m a rii m a jo rită ţi a m e m b ri parte Toţi il ştiu. Dacă-i în fundă cu firea lucrurilor...
lo r de p a rtid , p e ntru ca. apoi. să se unească toate c- Astăzi. pe stadionul ,,2.1 trebi, le privesc miraţi. Şi dacă noi, rom ânii, am dat
fo rtu rile . să se canalizeze toate co n ce p ţiile şi e n e rg iile August" dm Capitală va avea Adunări de clări de seamă în organiza- mCum, nu-l cunoaşteţi ? E to un Enescu, apoi de aici l-atu
spre acelaşi ţel : în d e p lin ire a e xe m plară a s a rc in ilo r loc meciul de lolbal dintre
selecţionatele României şi varăşii învăţător Corf, cel dat, şi bătrinul puse palm a
de plan şi a a n ga jam e ntelor luate în întrece re U rm a
Greciei, contind pentru p re li cu tarafu“ !.., pe teancul cu caiete scrise
rea : E.M. L u p rn i în p rim ele 10 lu n i ale a n u lu i a e x ! (iile de partid
m inariile campionatului mon Acum citeca zile i-am f ă mărunt, caligrafic, cu „cm -
tras peste plan 05 20C tone cărbune, ia r eco no m iile dial (grupa I europeană). cut o vizită. M-a p rim it in lece faine~ din Ţara Zaran-
rea liza te la p re ţu l de cost pe 9 lu n i se rid ic ă la
Partida slirncşlc un mare tr-o odăiţă rnodeslâ, unde t o dului.
1012 000 Ici. La aceste re zu lta te şi-au adus în mod interes în rim lul am atorilor
deosebit c o n trib u ţia o rg a n iz a ţiile de bază 2 A. I A . dc fotbal, avim l un caracter tul iţi vorbea de m area sa Văd pe raft o vioară. O iau
2 B. JC . (IR. 1 C. c o m u n iş tii din b rig ă zile conduse de decisiv pentru calificarea in pasiune : muzica. Note, cărţi, cu grijă şi o privesc atent. In
Iu lia n Costescu. D ionisie A m bruş. M ih n i Blaga. Pe caiete. A flasem că ieşise la interiorul cutiei, inscripţia
turneul fina l din Mexic
tre C onstantin, G hcorghc J u rj, Ioan O nuţ şi a lţii. pensie acum zece ani. Cind îl precizează că vioara a fost
In ti Ini rea va in cepe la ora Ciclu de conferinţe Parametrii proiectaţi
11,00 >i va fi condusă dc a r
b itru l .lulin A dair (Irlanda In salul Pâuliş a început un ciclu de con
de Nord), ajutat la (uşă de ferinţe pc tenie ştiin ţifice, organizat dc Co au fost depăşiţi
com patrioţii săi Malcom misia judeţeană pentru răspîndirca cunoş La confluenţa
IV richt şi 'ViJJinm Hrnoks. tinţe lor c u llu ra l-ş liin ţific c . Noua şi moderna instalaţie de fabricare a
I’ ină in prezent, cele două J'rima temă, in titu la tă „Cum sc nasc şi
echipe s-au în tîln it dc 11 evoluează stelele", a fost susţinută dc ing. pigm cnţilor dc fie r dc la Fabrica chimică talentului cu dăruirea
Orăştic, a atins şi depăşit param etrii pro
„Scînteia tineretului" la 25 de ani ori, fotbaliştii greci ncrcu- Xicnlac Jurca şi a fost ilustrată dc expozi iectaţi. nc transm ite inginerul şef, Ioan Ian-
şind să ci.ştigc nici un joc. ţia „Cunoştinţe despre univers* si film ele
In opt m eciuri, victoria a documcniarc „D ialog cu stelele* şi „Locul cu. Acest eveniment im portant survine du
Cu p rile ju l a n ive rsă rii ţi de stat. ai U n iu n ii T in e re tu nostru in univers". pă numai 4 luni şi jum ătate dc la data pu întreb de virstă, zim beşte şi lucrată de meşterul lacobus
nui sfert de veac de la apa lu i Com unist. revenit form a|ici României, nerii obiectivului în funcţiune, angajamen ret. Stainer din Viena, in anul
riţia celui d in tîi nu m ăr al La fe s tiv ita te au p a rtic i iar trei s-au încheiat )a ega — Are vreo im portanţă ? 174U. Ş i mă duce yiuuui ca
„S c tn le ii tin e re lu lu i*', la se pat to va ră şii G heorghe S to i litate „Bun pentru circulaţie" tul de atingere a param etrilor fiin d G Juni. Am trecut pe şaptezeci şi m eşterul vienez u-avea de
d iu l U n iu n ii Z ia riş tilo r din ca, m em bru al C o m ite tu lu i Cele două echipe vor juca Instalaţia este dotată cu utilaje dintre unu. Dar nu trebuie su afle unae să bănuiască cd peste
C apitală, a a vu t loc. sim bâ- E xe cu tiv al CC. al P.C.R., in următoarele form aţii : Strada Cuz.a Vodă din Petroşani, care a cele mai moderne, avînd un înalt grad dc lumea. Că eu nu mă dau pe veacuri, vioara lui va ciuta
Răducanu, Săt-
România :
tă la amiază, o adunare fes m em bru al C o n s iliu lu i de mărennu. Ilălmâgcanu, Dan, fost supusă unor lu crări de reparaţii capi mecanizare şi automatizare. Pc lingă produc unul de douăzeci ! urmaşilor Lui tioria...
tivă Stat. Ion Iliescu. m em bru Delcanu, Dinu, N unw eillcr, tale. se află în pragul recepţiei. Trotuarele, tivitatea înaltă, uşurarea m uncii şi îm bună Intr-adevăr, fostul învăţă Bălrinut ia vioara, desch i
La adunare au lu a t parte supleant al C o m ite tu lu i E DemlirovvsUi, Dobrin, D uini- încadrate in borduri din prefabricate, ca şi tor Aurel C o if păstrează c e de o carte şi. ciută. După ce
cadre de conducere ale zia xe cu tiv al C C . al P.C.R.. trădic, Lucescu. lucrările dc canalizare a apelor au fost în tăţirea con diţiilo r dc lucru, com parativ cu va din vrem ea cind era un termină, m u explică :
re lo r ce n tra le şi p u b lic a ţii prim -se cre ta r al C. C. al Grecia r Ikonomopoulos. cheiate. In prezent se toarnă stratul de as vechea instalaţie, s-a îm bunătăţit m ult cali brad de flăcău — E o culegere de pc-aici.
lo r periodice d in C apitală, l'.T .C , m in is tru pe ntru p ro Gaitatzis, Kamaras, Spiridon, fa lt pc ultim ele porţiuni ale străzii. In aces tatea produsului, ob|inindu-se pigm enţi cu învăţase să cînle la vioa „Mă dusei la plug in coasta'
num eroşi red actori, s c riito ri, blem ele tin e re tu lu i. B u jo r Stalopoulos, Donia/.os, 11 a i - te zile, constructorii vor putea anunţa : d ru o culoare mai deschisă, granulase fină, ră la virsta de şase ani, iar ii spune, şi o pregătesc acum
re p re ze n ta n ţi ai in s titu ţiilo r Sion, m em bru supleant al tas, Knudas, Sideris, Papa- m ul din strada C’uza Vodă este bun pentru la douăzeci şi patru, Mihai cu grupul vocal al şcolii. Arc
cul.turale cen tra le bucureş- C C . al P C.R., şef de secţie ioanou, Botinov circulaţie. omogenitate mai bună ctc. Vidu (fratele dirijorului Ion să iasă bine...
tene, a c tiv iş ti de p a rtid şi la C C. al P C R. (Agcrpres) Vidul ti încredinţase con d u Sini convins cd are să iasă
cerea corului din Hălmayiu. bine. De cincizeci şi şapte de
ani, Aurel Corf ţine bag h e
Paralel, instruia şi corul din ta. tl întreb dacă n-a obosii.
Ormindea, cu care „am dat
ceaslâ în tre p rin d e re fu n c ţio o m are serbare şi din banii înainte de a răspunde, stă
puţin şi se gindeşte.
nează un co m p a rtim e n t C T C .
strinşi
s-a făcut bustul lui
DE CE m m M AI CAIITATII ? — labo rator in care activează A vram lancu de la Baia de Muzica nu ie oboseşte n icio
— Ştiu eu
Cred că nu.
in g in e rii M a rin .i Solom on si
Criş‘\
dată,.. IL văd
lunihandu-se
de
Constanţa Clonda, a m b ii
specialitate, sub îndrum area înfiinţat de Aurel Corf, ta ta faţă. Să-ţi spun un secret.
raful din Vaţa de Jo s s-a re
d ire c to ru lu i, ing. Lazâr D om - marcat în anul 1961, Patru A m aici un puşti, unul Pe-
M a jo rita te a în tre p rin d e rilo r tă ţile com e rciale? B arierele p rind erea dc p a n ific a ţie Deva N ici preparatele de carne A u fost frecvente cazurile şa, care cunosc şi ştiu cc sc ani mai tirziu, dirijorul pri trişor, care-i pe clasa a doua.
producătoare de b u n u ri dc rid ica te in calea slabei c a li nu este un s tră je r care sâ veghe nu fac, întotdeauna, cinste cînd con sum a to rii şi-au m a n i petrece în în tre p rin d e re , dar meşte ca sem n de cin stire a Mă ocup de el de două ori
consum din ju d e ţu l nostru au tă ţi s-au d o ved it eficien te ? Să ze ca pe reţea sâ nu pătrundă m ă rcii fa b ric ii A tît la secţia festat n e m u lţu m ire a faţă de m ăsuri urgente şi energice aş m u n cii sale Ordinul Meritul pe săplăm ină, că arc stofă.
rea liza t şi Jivra t, în acest an, luăm , de pildă, dom eniul p ro decit m ă rfu rile ce satisfac e x i In d u stria c ă rn ii Deva, c it şi calita te a b e rii la sticlă, îm bu teaptă, probabil, sâ ia a lţii. Cultural clasa a V-a. M ajori M erge bine. Şi dacă va m e r
produse care a tin g p a ra m e trii duselor alim entare, insistlr.d genţele Deşi este dotat cu a- la secţia I.A.S. Orâstîe, s-au te lia tă de depozitele T.A.P.L. O rg a n iza ţiile de p a rtid şi tatea in s tru m e n tiş tilo r din ge tot aşa, are s-ajungă să
pre yâzu ţi în standarde sau «asupra celor ce se livrează du paraturâ, re a ctivi şi cu perso constatat m ezeluri necorespun- Petroşani, I.C.R.A. t Deva, sindicale din în tre p rin d e rile taraf o constituie tinerii. Unii cinle la Ateneu, că mă pri
norm e in te rne de producţie, în tre p rin d e rile producătoare nal şcolarizat corespunzător, zâtoare c a lita tiv , avind p ro O.C.L. com erţ m ix t B rad, vizate tre b u ie sâ m obilizeze vin ia repetiţii chiar din sa cep la oam eni Secretul dc
fa p t ce a făcut ca valoarea d ire ct u n ită ţilo r com erciale dc co m p a rtim e n tu l C.T.C. — la ce n tu l de sare m u lt depăşit şi 1COMCOOP Deva. C ontroa to ţi s a la ria ţii pentru sporirea tele vecine, cu trenul, cu b i care-ţi vorbeam e că băiatu
m ă rfu rilo r necorespunzâtoarc desfacere cu am ănuntul. borator a lu cra t su p e rficia l şl aspect necom crcial De fa p t lele efectuate de organele com exigenţei faţă dc produsele cicleta sau pc jos Anul a lui am să-i încredinţez con
c a lita tiv să fie — co m p a ra tiv Dc la o vrem e produsele de form al. C ui au fo lo s it ana corn a r putea fi a ltfe l cînd petente au d e zvă lu it o totală liv ra te co m e rţu lu i, p rin crea cesta, la faza finală a celui du cerea tarafului la con
cu aceeaşi perioadă a a n ului p a n ifica ţie nu satisfac c e rin lizele făcute dacă acest organ secţia de m ezeluri a I.A.S. O- lipsă de răspundere a şe filo r rea unei o p in ii de masă faţă de al IX -lea concurs al fo r cursul al X-lea at form aţiilor
tre cu t — m u lt m ai mică. La ţele cu m p ă ră to rilo r. C o ntrolul nu avea standardele de stat pen râştie nu este dotată cu labo de depozite enum erate, care dc nerespectarea standardelor maţiilor artistice de amatori, artistice de amatori. Vioara
această realizare au c o n trib u it făcu t in luna octom brie ac. tru toate sortim entele ce le fa ra to r pentru a se v e rific a in d i nu se sesizează de deficienţe dc stat şi a norm elor in te rne , taraful a fost premiat. P en la fel, tot lui. Că asta e d a
şi num eroasele ve rig i ale con la F abrica dc p iin c Deva n brică şi livrează co m e rţu lu i ? c ii fiz ic o -c h im ic i a i preparate uşor constatabile cum sin t im de producţie, pe ntru o a titu d i tru dirijorul Aurel Corf, fa p toria bătrinilor ; să facă
tro lu lu i c a lită ţii i recepţia m a ro n sla t.'it că plinea neagră După ce c rite rii s-au v e rific a t lo r îna inte de a le liv ra . A r i p u rită ţile d in bere. Unele de ne com bativă faţă de munca tul parc normal. drum celor ce vin...
te riilo r prim e, co n tro lu l in te r- dc grîu cu c a rto fi nu era s u fi p ro p rie tă ţile organoleptice si calitatea se ve rifică de şeful pozite sin t recidiviste , deşi de m in lu ia lâ . E tim p u l sâ sc — Nici nu se putea altfel... Se făcuse tirziu cind mi-am
fazic şi fin a l în flu x u l tehno cie n t coaptă, avea um iditatea fizico -ch im ice ale produselor secţiei Bodiştean L iv iu pc ba conducerile acestora ştiu prea in m ăsuri ca co m p a rtim e n A m interpretat, numai cinte- luat răm as bun de la bătri-
logic, recepţia co m e rţu lu i cu m ai m are decîl cea adm isă si cînd com p a rtim e n tu l nu era ză de degustare — organolep bine câ im p u rită ţile pro vin de tele C.T.C. sâ devină adevărate ce din Ţaţa Zarandului • nul dirijor. Cind am ajuns
rid ica ta Şi a ce lu i de desfa prezenta defecte de aspect ca : în posesia a ctu lu i n o rm a tiv tic. Sarea. apa. grăsim ea nu la spălarea in su ficie n tă a s ti Toate aceste caiete conţin la m arginea satului, am în
cere cu am ănuntul, care se în lip itu ri, cră p ă tu ri, urm e in te n care stabileşte p a ra m e trii de sc ve rifică sau în cel mai bun clelor. De fapt, de această m e filtr e ale exigenţei, com anda astfel de piese. Le culeg dc tors capul. L u m in i din o
cheie o dată cu verificarea se de fu n in g in e Şi stra t slâr.i- c a lita te ? Şi doar acest sector caz (uneori) se trim it probe teahnă suferă şi sectorul vin m ente ale s im ţu lu i de răs mult. Pe unele le-am prelu dăiţa plină de muzică con
m ă rfii în m om entul s e rv irii nos în secţiune. U m id ita te este condus de m ai m u lt de la L a b o ra to ru l ve te rin a r din al în tre p rin d e rii de vin si pundere faţă dc calitatea pro crat, altele le-am publicat a tinua să ardă
consum atorilor, nevinzindu-se peste cea adm isă de standarde un an de ing. Angela B uzdu Deva, însă la data rîn d sosesc b ă u tu ri alcoolice d in Deva. du cţiei. de p re stig iu l fa b ric ii şa cum le-am auzit. Poate că „Cum, nu-l cunoaşteţi ? E
«acele m ă rfu ri care prezintă si norm e in te rne au a vu t si gan care lucrează sub directa buletinele, preparatele a n a li Recent, aici s-au constatat în si de satisfacerea ce rin ţe lo r sintem no/, tnoţii, oam en i as tovarăşii' invâţălor C orf. cel
de ficie nţe de calitate. franzela cu c a rto fi şi corn u- înd ru m are a in g in e ru lu i sef zate sînt deja... consumate. stoc c a n tită ţi însem nate de pri, dar cintccelc ne plac. cu tarafu“ !...
Dar, oare aşa se petrec lu rile cu u le i şi zahăr. Acestea Vasile Clonda şi a d ire c to ru lu i In sfîrşit. consum atorul este vin îm b u te lia t, care avea im consum atorilor. Cîntece ca la noi... Mai de
c ru rile întotdeauna, la to ţi dovedesc că com p artim e ntul (ing. D u m itru Fleancu). to ţi ne voit sâ plâteasrâ rab atul ca p u rită ţi şi sedim ente, ia r sti- C. DROZD
p ro d u că to rii Şi in toate u n i C T C. — la b o ra to r dc la In tre - oam eni de specialitate*! lită ţii şi Ia b ă u tu ri. clelele erau m urdare. Şi la a- I, TIRNAVA