Page 54 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 54
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI DUMINICA 16 NOIEMBRIE 1969
ACTIVITATEA EDUCATIVĂ - Cil MĂI M Jermo-
centrdla
A b a te ri de la d iscip lin ă au şi in e xiste n t ; ia r gestionarul
sâ v lrş it şi u n ii m em b ri de de m a te ria le Iu s tin Bogdan
p a rtid din rîn d irrile persona sesiza că n-a e xista t un con
lu lu i de bord al m ijlo a c e lo r tro l sistem atic asupra fe lu lu i Mint iii
de tra n s p o rt în com un. A ro n cum m e m b rii de p a rtid Îşi în
C ă tă lin a a fost aspru c ritic a t deplinesc sarcinile, cum oferă
p e n tru n e g lije n ţa m an ifesta ci exem plu personal In faţa
tă fa ţă de autobuzul pe carc-1 ' c e lo rla lţi m u n cito ri.
A dunarea generală a com u u rm a re a un or deficienţe, a
n iş tilo r de la A utobaza nr. 7 d im in u a i serios re zu lta te le de conduce (în tr-o zi a p ie rd u t Darea dc seamă sesiza că IURMAIC din PAC. 1|
din Haţeg, In faţa căreia co ansam blu ale co le ctivu lu i. S-au bateria de acu m ulatori râm î- la lo cul său de m uncă m em
m ite tu l de p a rtid a prezentat sesizat de acest lu cru şi con n in d cu că lă to rii in pană pe b ru l de p a rtid F ilip V in tilă ,
b ila n ţu l a c tiv ită ţii sale, a con ducerea şi co m ite tu l de p a r traseu). Ş o fe rii S im in ie Iovă- şeful re s o rtu lu i teh nic al au
s titu it un p rile j de analiză tid. Una d in tre m ăsu rile lu a nescu. Ion B aicu şi Ioan V la ic tobazei, nu se ocupă in s u fi L u c ră rile ce ic executăm
tem einică a m u n cii, de s ta b i te a fost şi aceou ca m em bri nu respectă op rirea în toate cientă m ăsură de scoaterea noi asigura m ăsurarea Şi co n
lire in com un a m ă su rilo r In ai c o m ite tu lu i de p a rtid să a s ta ţiile de pc ruta pe care ei m a ş in ilo r defecte din im o b i tro lu l tu tu ro r p a ra m e trilo r
vederea m o b iliz ă rii în tre g u lu i ju te concret, la fa ţa lo cu lu i, o deservesc ; ta x a to rii M ih a i liz ă ri ; că se re ţin în ră sp u n te h n ic o -fu n c ţio n a li a i agrega
colectiv la realizarea s a rc in i pe cei care lucrează la H u n e lancu, Gheorghe P ocnuru şi derea sa c h ia r şî ca zu ri de te lo r şi in s ta la ţiilo r d in cen
lo r econom ice. în tă ririi răs doara. V ich cnte M âgduţ îşi însuşesc în s tră in a re a pieselor de trală. Aceste o p e ra ţii sin t con
p u n d e rii şi a d is c ip lin e i in din sum ele rezu ltate p rin tr-o schim b către persoane p a rti centrate in cam era dc com an
producţie. Darea de seamă, culare. In acest tim p , acelaşi dă care cu p rin d e întreg ul a-
d is c u ţiile pu rta te pe m arginea om, după cum spunea In a d u Imagine din incinta Uzinei de preparare a minereurilor Deva p a ra la j de măsură, co n tro l,
nele celor 10 lu n i autobaza se Adunări de dări de seamă cererea de piese p e n tru repa m ate pentru d irija re a în tre g u
acesteia, au releva t că la f i nare şo fe ru l V a ie r Şeitan, la Foto : V. ONOIU blocaje, sem n alizări şi auto
prezintă cu sarcina În d e p lin i rarea m a ş in ilo r autobazei răs lu i proces tehnologic al g ru p u
pildă, In organizaţiile de partid
tă la in d ic a to rii de bază. La punde c o n d u c ă to rilo r acesto lu i. A ici am m ontat un num ăr
ca p ito lu l v e n itu ri, de ra cu : „N u -ţi m erge m aşina? de a p ro x im a tiv 80 de panouri
Trage pe dreapta şi sta iî" N u
unitate.» a înscris în evide nţa cu aparataj m odern şi in sta
con tabilă sum a de peste 13 m ai eâ d a to rită acestui „tra s la ţii de autom atizare de unde
m ilioa ne de lei. depăşind ast Ioan In d ic i, G heorghe V a n cta xare corectă d im in u în d pe d re a p ta ", in d e p lin ire a in în atenţia abonaţilor telefonici se dirije a ză toate o p e ra ţiu n ile
fel cu m ult sarcina p la n ifi lea, loan V lâ ico n i şi Ioa n A - astfel realizarea in d ic a to ru d ic a to ru lu i la co e ficie n tu l de de m anevrare. O rice dereglaj
cată. u tiliz a re a p a rcu lu i auto —
vrâm eseu s in i c iţiv a d in tre lu i c â lâ to ri-k ilo m c lri. m a rfă a fost re a liz a t — in ze în fun cţionarea corectă a b lo
D incolo de ceea ce s-a o b cei care s-au deplasat la H u Să fie acestea singurele ca ce lu n i — abia In p ro p o rţie c u lu i este sesizat de a p a ra tu
ţin u t, adunarea generală a in nedoara şi au răm as acolo ren ţe pe care u n ii d in tre de 02 la sută. din municipiu! Deva ra d in cam era de com andă, a-
sistat asupra u n o r p o s ib ili sâ p lâ m in i la rin d p e n tru a re m em b ru de p a rtid de la A u to A dunarea generală a com u paraturâ caro după anum ite
tă ţi râmase n e v a lo rific a te şi zolva la faţa lo c u lu i p ro baza 7 H aţeg le m anifestă ? n iş tilo r din cele p a tru org a
In special nefolosuea in m u n blem e p riv in d organizarea D in păcate nu putem da în n iz a ţii ale A utobazei 7 Haţeg Incepînd cu data dc 15 noiembrie 1969, fra 7, iar actuala cifră 7 sc vn transforma puncte im p ortan te ale g ru p u
ca eu oam enii a în tre g u lu i m u n c ii şi în lă tu ra re a un or tre b ă rii un răspuns a firm a tiv . a a ră ta t c o m ite tu lu i dc p a rtid orele 24, numerele dc telefon ale abonaţilur în cifra 1, astfel : lu i a fost dublată sau trip la
p o tenţia l educativ. La p re ţu l n e ajunsu ri. P rin tre altele, s-a Ne obligă la aceasta fa p tu l care nţele pe care acesta le din m unicipiul Deva vor fi formate din 5 nr. vechi i 7287 nr. nou : 71287 tă. astfel că, în raz dc defec
de cost de exem plu, s-a în re constatat că Ion Bican, secre că din cele 76 de sancţiun i m ai arc în do m en iul m u n cii cifre, astfel : 7444 71444 ţiune a uncia d in tre ele. cea
g istra t o depăşire de aproape ta ru l org an izaţie i de bază, nu a d m in is tra tiv o pentru d ife rite ed ucative cu oam enii. Pe o r — numerele dc telefon ale abonaţilor
860 000 lei (fiin d şi a lţi in d i co n stitu ia un exem plu demn abateri, o parte au re v e n it u g a n iza ţii de bază, a d u n ă rile princip ali care în prezent încep cu cifrele Numerele do telefon ale abonaţilor cuplaţi, la ltă râm ine in funcţiune.
ca to ri a căror soartă e to i de u rm a t ; încâ lcin d d is c ip li nor m em bri de p a rtid A ceştia generale — şcoli de educare 1, 2, 3, 4, primesc în plus cifra 1 in faţa nu care încep cu cifra 8, vor p rim i în faţă c i L u c ră rile din camera de co
deficitară ). In spatele a ceea na dc p a rtid şi de m uncă el nu sin t stră in i, de a ltfe l, n ici com unistă — nu s-au ţin u t cu m ărului existent. Dc exemplu : fra 7, iar actuala cifră 8 sc transformă în mandă sînt te rm in a te in în tre
ce este c a lific a t ..n cin d e p li- sâv irşisc o serie de ab ateri, dc existe nţa celor 7)1 zile - re g u la rita te , cea m ai m are nr. vechi : 1770 nr. nou : 11770 cifra 2, astfel :
n it" se situează una d in tre ce acte pe ntru care a fost schim om în v o iri şi absenţe nem o parte din m e m b rii de p a rtid 2635 12635 nr. vechi : 8335 nr. nou : 72335 gime. con form g ra fic u lu i, la
le m ai pregnante cauze : lip bat d in fun cţie. Ca urm a re a tiv a te în re g istra te în un ita te . nu au avut sa rcin i concrete, 3078 13078 8750 72756 un în a lt nivel ca lita tiv, m otiv
sa de răspundere a unor oa acestui fa p t şi a u n u i întreg In ce rcin d să convingă de in r anul tre c u t în v ă ţă m în tu l Numerele de telefon ale Abonaţilor cupla|i U ltim ele 3 cifre ale tuturor abonaţilor vor pentru care echipa condusă de
spre preocuparea m anifestată de p a rtid a fost p riv it cu m u n c ito ru l specialist Gheorghe
m eni faţă de m unca pe cave com plex de m ăsuri adoptate care încep cu cifra 7, vor prim i in faţă ci răm înc neschimbate.
de co m ite tu l de p a rtid pentru m u ltă in d ife re n ţă . Despre
s in t chem aţi s-o presteze, fa şi m a terializate, cu c o n tri educarea co m u n iştilo r, darea e xp u n e ri, sim pozioane şi a l T u d o r m erită toate laudele.
ţă de sa rcin ile pe care le au. b u ţia d ire ctă a co m u n iştilo r, de seamă cita existe nţa a 60 te a c ţiu n i de acest gen care Toate m ăsu rătorile din ca
Darea de seamă a re lie fa t la capătul lu n ii octom brie au abonam ente la p u b lic a ţia să se fi o rg an izat cu oam enii m era de com andă „conectea
„M un ca de p a rtid " şi 19 la
— şi m u lţi v o rb ito ri au con tocoloana din H unedoara se n-a v o rb it nici darea de sea ză* de fa p t şl m unca c e lo rla lţi
„L u p ta dc clasă". D ar oare mă şi n ic i cei înscrişi la cu-
firm a t — că tim p înd elu ng at prezenta cu sa rcin ile de plan rezolvă aceste abonam ente v în t, co n clu ziile de spn nzin - In oraşul Vulcan s-a înăl perienţa lor tin e rilo r ucenici A.M C -iş ti de la cazan, tu r
ţat pe locul unui vechi
a-
autocoloana H unedoara, ca în d e p lin ite şi ch ia r depăşite. (m ai ales dacă nu sc u rm ă du-se deci de la sine tetier de bobinaj o fabrică de înlocuitorii despre care se poate spune bină, generator, care au insta
reşte m odul cum sin t s tu d ia P la n u l de m ăsuri prezentat că cresc o dată cu fabrica la t întregul ap ara ta j prim a r.
te) în tre g u l com plex al edu şi com p le ta t eu p ro p u n e ri ve stîlpi hidraulici. Este fabrica Poposind în ultima secţie, La cazan, m a istru l Ilic s Fra i-
c ă rii ? O asemenea concepţie n ite din partea m e m b rilo r de unde pentru prima dată in cea dc montaj, ai fu /afd
aveau s-o com bată co m u n iştii p a rtid dă o rg a n iza ţie i de ţara noastră se produc aces „codriioc" imaginea produsului finit. cisc şi echipa condusă de .A le
Tovarăşul
Munca colectivă Ioan Clep. re v iz o r teh nic şi p a rtid p o sib ilita te a să-şi îm te noi şi m odern e elem en te de Este seefia unde fiecare piesă xa n d ru Lupieâ au reuşit/ să
In d is c u ţiile lo r
susţinere a adincur'Uor. Aici
îşi ia locul precis
stabilit
bunătăţească s tilu l şi m etode
dea lu c ră ri dc foarte , bună
m em bru în b iro u l org an izaţie i
printr-un cod descifrat
cu
de bază de la coloana I le de m uncă, să se a firm e ca totul apare ca un m iracol al din precizie in schem a de a sa m ca lila le, in term en, fără pro
noii industrii
constructoare
fo rţă m ob ilizatoa re a
în tre
m arfă, arăta că 1a a d u n ă rile g u lu i co le ctiv la in d e p lin ire a de utilaj m inier, m ai precis blare. Aici lucrează IC o a blem e la predarea pentru ve
generale ale org a n iza ţie i din ire p ro şa b ilă a tu tu ro r s a rc i un ecou concret, o m ateria meni, u n ii mai vechi in m e rifica re . Ţ evile dc im puls,
presupune o te tu lu i nu au p a rtic ip a t şi că p la n u l de stat p rin lizare practică a sarcinilor serie, alţii calificaţi la locul eablele dc com pensaţie, ter-
X-lea adincuri
care fac parte, m e m b rii com i
n ilo r ce re vin autobazei
de muncă. Toţi la un loc tind
trasate de cel de-al
în tre g u l an de studiu în In- Congres al partidului în d o spre acelaşi scop : realiza m ocuplele. n iv e lu rile dc pre
vftţâ m în tu l de p a rtid a fost ca PETRE FÂRCAŞIU meniul modernizării indus C eea ce suscită un d eose rea unui ansam blu cit mai siune m ontate de ci se in te
triei miniere. bit interes, urmărind linia perfect asigurind astfel între grează perfect în p re scrip ţiile
înaltă răspundere can, pe lingă o industrie tehnologică de fabricaţie, gului sistem o funcţionare tehnologice.
Şi iată că astăzi, în Vul
Ireproşabilă
Nu a fost cu n im ic m ai pre
este felul cum ia naştere fie
minieră fu plină ascensiune, care piesă com ponentă, fie Şi acum un amănunt care jos ap ortul echipei conduse
sc dezvoltă şi un nucleu al care reper al stilpului. Cine fu ultimul timp a devenit co de Vasile Cheşcu de la tu rb o -
industriei constructoare de poate să-şi imagineze cd mun industriei noastre s o gcncrator. echipelor lu i A le x a n
personală utilaj minier. pentru o jiiesă n tft de mfcd, cialiste. dru Tasc şi a lu i A le xa n d ru
— Media de virstă la noi,
corpul
ventilu-
Despre trecutul fabricii se
cum
este
ne spunea maistrul strungar
pot S])une
lucruri
foarte
puţine. S-au produs pînâ în lui. lucrează 6 oam eni care Mihai Gudasz — esfc sub 25 G al. a m a is tru lu i .Constantin
execută tot a lite a r operaţii.
I
<"» —
Antonescu.
prezent, de la intrarea in Desigur, volumul dc muncă dc ani Poate se întreabă
m u lţu m ito a re Lipsa de cfec- »l funcţiune, 500 Stilpi u rm in d cineva : aceşti oam eni sfut fn ccca ce priveşte crearea
tiv a fost cu greu în lă tu ra tă , LI este mare. Dar nu trebuie prea tineri ? Nu. De vrem e c o n d iţiilo r de punere In fu n c
dar re zu lta te le nu s-au îm b u - JJ ca in această lună sd mai uitat faptul că această piesă
n â tâ ţit cu nim ic. Persistarea !| fie confecţionaţi alţi 1 200, care la prima v edere nu spu ce munca pc care o face fiecare ţiune a p rim u lu i grup, d in
a c tiv ita te intensă d e fic ie n ţe lo r ne-a dus la o [j producţia dublîndu-se pînâ ne prea m ult. este de o im este la fel dc bună ca a ori pai tea noastră, ele sînt a sig u
mai vechi
cărui muncitor
au depus-o şi o depun şi co concluzie certă ; că nu se la sfirşitul anului. întreză portanţă capitală fu funcţio care ar face-o fu locul lor. rate in întregim e. M ai aver ^
m u n iş tii din org an izaţia de munceşte eu rîvnâ. Şi, după rind viitorul, se poate spu narea sistemului hidraulic. de executat lu c ră ri care nu
p a rtid a P re p a ra ţie i Lupeni. con statările făcute, aceasta ne cd in anul VJ10 fabrica ■ Fiecare din fazele de prelu In aceeaşi zi discutam şl
A ic i au stat in atenţie două ora concluzia: a ctivita te a des va intra in funcţiune la în- crare cere atenţie şi o execu cu inginerul loan Herman, sin t necesare urgent, care se
problem e m ai im p o rta n te : făşurată de com u nişti nu era trearia capacitate cu o pro ţie de precizie, orice g reşea creatorul acestui nou tip de vo r executa după punerea în
• reşlcrca in d ic e lu i de recupe- u rm ă rită dc nim en i Lu cra ducţie anuală de 15 000 lă ducînd la rebutarca p ie stilpi pentru abataj. Un om fu n cţiu n e ".
r are şi im b u n ă tâ ţirca c a lită ţii fiecare unde era pus şi cum sttlpi. sei. Di scutind despre părţile reţinut, m ai degrabă sfios, „S tatul m a jo r" pentru co
i irb u n e lu i cocsifieabil. încă putea. Acest fa p t a avu t ca De aici vor lua drum ul a- principale ale stilpului. nu un om al cărţii, al schiţei şi
ne la înce putul a n u lu i au fost u rm a re num eroase cazu ri de balajelor subterane noile trebuie uitat pistonul aces cuvintelor puţine. II carac manda p rim u lu i gru p este pro-
trasate sarcini concrete fiecâ- in d iscip lin ă , slaba organizare „trunchiuri" de această dată tuia, reperul care creează in terizează însuşi mediul în g â lit. Sistem ul său nervos,
, ai com unist, dar s-au sem a procesului dc producţie. S ti nu din lemn, ci dintr-un în cilindrul st.Upului acea pre care lucrează. O sală marc (Ic o im presionantă fine ţe teh
n a la t după scurt tim p d e fi lu l de m uncă defectuos al b i treg com plex de piese m eta simte de citeva sute dc atm o cu oam eni la planşete, mulţi
cienţe in ceea ce priveşte ro u lu i o rg a n iza ţie i dc bază lice care asam blate form ează sfere dintre ci aducindu-şi o c o n nică şi sen sib ilita te ' ste gata
c o n tro lu l În d e p lin irii lor. De s-a s im ţit şi in via ţa in te rn ă stîlpul propriu-zis com pus Două repere Dar despre tribuţie de seam ă la con cepe să primească şi să dea im p u l
««ceea, o rg an izaţia de p a rtid , a o rg an izaţici. Dc la începu din 126 de repere. Vorbind ele ca şi despre celelalte 124 rea stilpului. Inginerul H e r su ri tu tu ro r punctelor vita le
s p rijin ită dc co m isiile obşteşti, tu l a n u lu i şi pînâ acum vin - despre caracteristicile tehn i m an işi prezintă colaborato ale term ocentralei.
a org an izat în toate d o m e n ii d u rile o rg a n iza ţie i s-au Jârgit ce ale stil putui se poate a se pot. spune multe lucruri. La rii : A lexandru Buzdugan şi
le m u n cii -p re p a ra to rilo r un doar cu 2 m em bri minti că in cilindrul lui ia executarea lor nu trebuie Ştefan Maco. proiectanţi, lă Lipsa unor aparalaje a de
( ontrol riguros, ca ic are m e L ip s u ri asem ănătoare s-au uitaţi oamenii, acei meşteri cătuşii Mihai Cui şi A lexan te rm in a t conducerea şa n tie ru
n ire a să îndrum e, să s ta b i m an ifestat şi la o rg a n iz a ţiile naştere o presm ne dc 300 rare transpun în metal fi e lu i şi a lo tu lu i să ia m ăsuri
lească noi sarcini pe parcurs dc p a rtid din u n ită ţile preş- |I atm osfere dîndu-i jiosibilifa- care linie, firea-c cotă dc dru Pogăceanu. Toţi la un
■ i să urm ărească ducerea lo r tatoare de servicii. La sectoa- I tca să preia o sarcină por pe desenul de execuţie. loc alcătuiesc nucleul an im a speciale dc su p lin ire , iar acolo
l<i bun s flrş it. A co rd in d o «»- rele I G L. şi I.G.C. există şi H tantă de 20 tone. Avînd in Două nume. Petru Moraru, tor al unui colectiv dornic unde a fost posibil, s-au făcut
te n ţie crescindâ im b u n â tâ ţin i azi lacune m a ri in ceea cc R vedere celelalte caracteris frezor şi Ficher Frederich, de afirm are profesională l.n provizorate înlocuirea lo r cit
. a lilâ ţii că rb u n e lu i pre pa rat, priveşte rezolvarea reclam a- |l halele acestei fabrici, ale m ai urgent posibil presupune
acest colectiv a o b ţin u t re zu l ţiilo r făcute dc cetăţeni pen- Jj tici, putem spune cu în pre strungar Doi oam eni de care cărei produse vor înlocui
tate demne dc rem a rcat La tru proasta ca lita te a lu c ră ri- I zent se fabrică 3 tipuri de se leagă multe din realizările trephn codrii de lemn pen (lin partea be n e ficia ru lu i un
p ro du cţia netă şi dc cărbune lo r cc sc execută De cc se . Stilpi care diferă între ei prin dc pînâ acum ale fabricii. Şi tru susţinerea abataielor din mai m arc interes pentru a ch i
• pecial pentru cocs s-n re a li în lîm p lâ aceasta ? P entru că | ndnicurile Văii Jiului. ziţionarea tu tu ro r aparatelor.
zat un plus de 43 029 şi, res b iro u rile o rg a n iz a ţiilo r dc ba- I limitele de culisare. înălţime ca ei sint mulţi alţii, oam eni
pectiv, 0 706 tone, la p re ţu l de zâ trasează sa rcin i dar nu m ai g După ce*şi descarcă încărcătura, cupa funicularului porneşte şi greutate. care-şi îm părtăşesc din e x C. DUMITRU N um ai in acest fel gradul de
ost o econom ie de 1 3C2 000 fo rm a l, la sta b ilire a respon- 5 din nou la drum. Foto : N. GHENA autom atizare a term ocentralei
lei ia r la b e n e ficii peste plan s a b ililâ ţilo r nu se ţin e * cont va fi la n ive lu l pro ie ctu lui.
1 243 000 lei. dc anum ite lu c ru ri clem enta- *
In faţa org an izaţie i dc re. solieitincl adesea a ju to ru l C
p a rtid de la F F A. „Vîscoza" u n u i m em bru dc p a rtid In do- |
problem a p rin c ip a lă care sc m e n iu l unei a rliv itâ ţi cu ca- (j
pune este reducerea d o ta ţie i re acesta nu are n im ic co- H Care d in tre noi nu dorim I
dc la stat. Sub îndrum area m un. Şi. asemenea aspecte Vj să ne sim ţim bine in căm inul,
ro m ite lu lu i dc p a rtid, com ite s-au m ai jn lî ln it şi la coope- jj in ap artam e ntul in care lo R A ID -A N C H ET Ă
tu l de d ire cţie a organizat co ra tiv a ..D eservirea" şî fa b rica ;j cuim 7 N c-am bucurat cinJ Nimănui nu-i este permis sâ lezeze avutul obştesc
le ctive pc secţii şi lo cu ri de de pîine. P rim a «it'C ea s a rri- j l-am p rim it, cind am găsit »n
m uncă ca re au făcu t stu d ii şi nâ im p o rta n tă reducerea j el co n fo rtu l pe care l-am da _________________I
j ro p u n cri priv ind reducerea c h e ltu ie lilo r la m ia de Ici B n i şi de care, in an ii noştri,
t h e ltu ie h lo r dc p ro du cţie şi p ro du cţie m arfă ş\ realizarea j| beneficiază tot m ai m u lţi oa Aceeaşi am bianţă plăcută — Aşa am găsit cind nc-am lo c a ta rii blo cu lu i A53 sînt o tra to rii n o ştri i C onstantin
alte m ăsuri m enite să ducă la b e n e fic iilo r p lin d iv e rs ific a - R m eni ai m un cii. Dar avem in tiln im la V ulcan in aparta m utat — se ju s tific ă gazda. b lig a ţi sâ poarte o pată pe C im peanu, salaria t la E.M. care apar, după recepţie, m ai
obţinerea dc econom ii şi îm rea produ cţiei şi a p re stă rii K) oare g rija care se cuvine, ştim m entele locuite de V irg il B ir- — Dar cind v -a ţi m utat ? cartea de vizită a im o b ilu lu i ales la in s ta la ţiile sanitare şi
bu nă tă ţirea a c tiv ită ţii fin n n c i- dc se rvicii către populaţie, H să păstrăm b u n u rile m ateriale san (bloc F4), O cluvian S im o- — In august a fost un a n f!). lo r d a torită n e glije nţei pe D ilja din Petroşani, str. In d e de încălzire.
,-re. Pe baza acestor stu d ii ia r a doua îm b un ătăţire a ca- I de cure beneficiem şi in care ta (bloc 0 sc. 2), Ioan Paseu Cu „aşa am găsit" şi-au ju s care o do vediţi in păstrarea şi pendenţei blocul 5 a in sta la t A m in tîln it in ra id u l nostru
•,-au s ta b ilit m ăsuri concrete lilâ ţ ii pUnii. D ar în a d u n ă rile I stalul nostru a in vestit sume (bloc Aă3 seara I), A nton Lau- tific a t lipsa de interes faţă în g rijire a locuinţei. un rob in et ia c a lo rife ru l din fa p te care pun in tr-o lu m ină
- u sarcini şi re sp o n sa b ilită ţi generale nu sc dezbat cu râs- I însemnate pentru a ne o fe ri fe r (bloc 2). de im o bilele in care locuiesc baie şi a fu ra t apa caldă din d e fa vo ra b ilă m ulte num e dc
pe com unişti, care sînt u rm ă pundere aceste problem e, nu c o n d iţii to i m ai bune dc v ia — Putem spune eâ acelaşi şi Vasile P ctru ţ (ap. 20) şi in sta la ţie pe ntru nevoi m ena lo ca ta ri ai im o b ile lo r in care
rite de către toate o rg a n izo ţii- sc solicită din partea com u ţă '! Întrebarea a c o n stitu it Unde se risipesc jere. in citeva rin d u ri a Jâ- s ta lu l a in v e s tit sume însem
de bază. Acestora le revine n iş tilo r să vin ă eu p ro p u tema unui raid-anchetă pe cadru am b ia nt îl in tiin im în G heorghe A rdeleanu (ap. 16). sat deschise robinetele, dete- nate. S in t fap te care acuză
a p rin c ip a l răspunderea de a neri noi. pe ntru că m a te ria le care l-am în tre p rin s in Valea 80 la sulă d in apartam entele In urm ă cu aproape doi ani forţele rio rîn d p e re ţii apartam entu prezenţa unei totale nepasân
s p rijin i organizarea m u n cii le ce sc prezintă în şedinţe pc care le a d m in istră m — ne p rim u l s-a m utat „p rin în ţe i lu i de la n ive lu l in fe rio r. A le fa tă de b u n u rile afla te in fo-
ă i secţii şi dc a ra p o rta sâp- sin t alcă tu ite de un sin gu r J iu lu i, in cîleva din a p a rta inform ează tovarăşul Ernest legere0 în ap artam e ntul celui xan dru Tredub, fost m in er Josinţâ, lipsa s p iritu lu i gos
* ăm înal o rg a n iz a ţiilo r de p a r om, deci acelaşi com unist îşi m entele no ilo r cartiere ce au Ouneca, şeful sectorului I.G L. dc al doilea şi spune că aşa a La în tre p rin d e re a de gospo la E.M. D ilja , a spart uşa a podăresc, fru strarea norm elor
tid g re u tă ţile în lim p in a le şi e xp rim ă pă re rile sale de fie dat un chip lin â r şi elegant — V ulcan. După cum se ştie lăsat apartam entul p rim u l. A l dă rire loeativâ a m u n ic ip iu p a rta m e n tu lu i d in blocul 9 de co n vie ţu ire socială. Ne a-
m ă su rile necesare a se care dală vech ilo r aşezări m iniere. in oraşul nostru s-uu co n stru it doilea nu m ai poale spune că lu i Petroşani, in g in e ru l G heor unde a locuit, după ce acesta dresâm dum neavoastră, celor
lu a. R ealizarea ritm ic ă a p la Am a m in tit aici problem e In blo cu rile D l, D2, D3, DA, in u ltim e le două decenii 82 de „aşa a g ă sit” deoarece a p ri ghe Galan, d ire cto ru l în tre fusese rep artiza t a ltu i loca v iz a ţi in acest ra id şi celor
c u lu i de producţie, îm b u n ă m ai im p o rta n te care stau in dc pe strada T udor V la d im i- b lo cu ri cu peste 3 700 de ap ar tar. La Lupeni, în blocul 200 nevrzaţi, care nesocotiţi cu
tă ţire a c a lită ţii produselor şi faţa o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid rcscu din Lupeni, ne in lim p i- tam ente în care lo catarii se B. locatarul C. Pop, cînd s-a uşu rin ţă in c a lific a b ilă înd ato
ce le la lte m ăsuri în tre p rin se d in oraşul nostru Dc e xiste n nâ m îna harnică dc gospodar bucură de tot co n fortul. N u m u ta t din ap artam e ntul .57, ririle ce le aveţi : a ţi p rim it
au c o n trib u it la obţinerea u- ţa unor carenţe în a ctivita te a a lo ca ta rilo r. Nu num ai in te mai că u n ii d in tre ei ne dau E casa ia , iageijeşte-o l a lăsat în u rm â -i cinei gea un apartam ent de care — de
r u i vo lu m de econom ii la o rg a n iz a ţiilo r de pa rtid , rio arele ap artam entelor lo cui foarte m u lt de lu cru pentru eâ m u ri sparte, pereţi m u rd a ri, ce n-o recunoaşteţi — v -a ţi
u re ţu l de cost în valoare de dc nci'cspectai ea p rin c ip iu lu i te de fa m iliile Cornel Barbu, căzuţi. N icolae M unleanu din bucurat. Cum puteţi f i a tit de
469 000 lei. m u n cii colective de către u- H M ih a i K arpinetz, Rovcnţa, Ra m anifestă o totală lipsă de m it ap artam e ntul cînd s-a dat p rin d e rii, ne inform ează că Calea B râ ii, blocul 6, a spart
Am d o rit să scot In eviden nclc organe se face vin o v a t N du, Lcnghcl şi altele ea ele nu răspundere faţă de im obilele blocul în folosinţă Uşa in care in d o le n ţi faţă de co n fo rtu l de
ţă. p rin exem plele date de la şi co m ite tu l nostru orăşenesc | am bianţa plăcută a căm inelor pe ca ic le folosesc. locuieşte e forţată. ,.S-a b lo ziln ic trebu ie să trim ită fo r ta va n u l şi dă d ru m u l la apă care dispuneţi, faţă de burtu-
::M . Lu pe ni, p re p a ra ţie şi caro în anum ite perioade şi-a H în care ai do ri să zăboveşti c it cat şi n-am a vu i in c o lro ...", sc ţă dc lu cru in d ife rite c a rtie in un dînd pe cei de jos. Râu n lc pc caro aveţi obligaţia, d a
Vîscoza'*, fa p tu l că rezu ltate în d re p ta t ate nţia m ai m u lt m ai m u lt, dar însăşi casa scă ju s tific ă A rdeleanu, ia r soţia re, d a torită nerespectârii de este că asemenea exem ple a to ria înscrisă p rin lege de a
bune se o b ţin a tu n ci cind spre o rg a n iza ţiile din m a rile rilo r oferă cad rul prietenesc, Aici argumentele către lo catari a n o rm e lo r de vem m u lte şi nu num ai de le păstra şi a Ic in g rîji ? S înt
m unca sc desfăşoară o rg a n i u n ită ţi econom ice ale oraşu „greşeşte" şi spune adevărul : co n vie ţu ire socială. acest fel. Ia r noi sîntem o b li b u n u rile noastre, ale tu tu ro r,
dat de invazia de fio ri şi cu „A m fo rţa t-o şi noi că era a
zat. colectiv. E xistă însă in lu i. „nu ţin" — A vem în a d m in is tra ţie şi gaţi sâ ris ip im fo rţe le dc m un pentru car© fiecare ne-am a
tiraşu l nostru org o n i2a ţii ra re Desigur, p riv ită în ansam răţen ia ce domneşte peste tot. parta m en tu l lib e r şi-am 2is în tre ţin e re o suprafaţă loea- că de care dispunem pentru dus obolul de muncă şi d ă
ignoră acest p rin c ip iu , m in i- b lu l ci. a c tivita te a depusă de „C h ia r dc cînd am lu at în câ-i m ai bun". liv â de circa î 300 000 m p, din a rem edia ne ajunsu ri pro vo ru ire şi nu putem perm ite n i
p rim ire apartam entele — ne Sunăm la eîtcva apartam en In holul ap a rta m e n tu lu i 1
rnaliztnd conlucrarea cu ce i o rg a n iza ţiile de p a rtid din o care 29 135 sînt apartam ente. cate de ne glije nţă, de lipsă de m ănui sâ nc lezeze munca. Vă
la lţi fa c to ri de răspundere şi raşul nostru este m u lţu m ito a m ărturiseşte deputatul lo s if te din blocul tu rn F8 din V u l din blocul A63 trebuie să aş N ecazurile pe care ni le fac răspundere. Aceasta face cn s im ţiţi bine ştiin d u -vâ stigm a
• are nu re r s p rijin u l a ctiv şi re Preocuparea noastră în Lenghcl, din blocul D2 — am can. N -o facem chiar la în tîm - teptăm citcva m in ute pînâ u n ii locatari îngreunează fo a r sâ în tîrzicm sau sâ am înâm tiz a ţi de cci din ju ru l d u m
o n rre t al com u niştilor. In a- v iito r este de a în lă tu ra lip tin u t să existe o slrinsâ co la plare, ei ne ghidăm după as cin d locatarul lu sif Vass gă te m u lt activita te a noastră. Cu alte lu c ră ri cc re vin în tre p rin neavoastră ? Nu vă g in d iţi că
mastâ s itu a ţie este org an iza su rile sem nalate pînâ acum || borare în tre locatari, să facem p e c tu l uşilor m urdare sau seşte un cleşte ca, cu a ju to ru l e fe ctivu l de care dispunem d e rii noastre, sâ depunem e fo r faptele dum neavoastră pot fi
t a de bază de la FIM. Bâr- şi de a crea în rîn d u l mase ea blocul nostru să fie ensa (are poartă urm e că au fost lu i, să cupleze în tre ru p ă to ru l trebu ie sâ depunem e fo rtu ri tu ri suplim entare, sâ nu ne pedepsite? P entru că există
băteni — m ină. în construcţie lo r de com u nişti un c lim a t K noastră în care să ne sim ţim supuse unor fo rţă ri eu topoa pentru a face lum ină. Un in pentru a soluţiona o scamă dc putem achita la tim p de uncie legi ec apără a vu tu l obştesc
care va tre b u i să dea in a n ii propice dc em u la ţie rre n to n - | bine Beneficiem dc c o n d iţii de re, răngi A p a rta m e n tu l 40 te rio r in caic lipseşte cel mai problem e care, dacă ar exista o b lig a ţii. Şi toate gre utâţilo
v iito ri econom ici naţionale re, de îna ltă răspundere par- |f le c u it' cum n-am visat vre o Locatar loan Mei fu. In te rio elem entar sim ţ gospodăresc. - din partea lo ca ta rilo r m ai provocate de locatari se adau 5i pe care organele locale ale
• m p o rla n tc c a n tită ţi dc râ r- lin icâ . In acest sens d o ru - 1 dată şi avem datoria, înscrisă rul, „în curs" de zugrăvire, Ne este p e n ib il — să ş tiţi, to m ultă responsabilitate faţă dc gă color cu care ne •.îm podo p u te rii dc stat ar tre b u i sâ
* bune ro csifie a b il. m cntcle C ongresului al X-Iea r lisa de la baie — spartă, in varăşe Vass — să descriem b u n u rile pc care Ic «m in fo Ic aplice. în interesul nostru,
al tu tu ro r.
La înce putul a n u lu i, din ne sînt un p u te rn ic inderrin, £ p rin legr, să păstrăm şi să s ta la ţiile sanitare — deterio- starea de lu c ru ri "in ap a rta losinţă. ar putea fi evitate. beşte" eonslrue(oru) pentru că
lipsa e fe ctivu lu i, m ina B âr- o călăuză sigură pentru ob- k în g rijim b u n u rile de care ne ra tr, pe re ţii căzuţi, parchetul m entul dum neavoastră Vă Sâ vă dau citeva exem ple p ri ci ne lasă o seamă de v ic ii as
bătem a o b ţin u t rezu ltate ne ţinerea succeselor viito are . bucurăm -. m urdar... putem spune, in schim b, că m ite adineaori de la a d m in is cunse caro nu pot fi u rm ă rile Raid-anchetă realizat de
de noi pe fo x u l tehnologic şi
LUCIA UCIU