Page 57 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 57
Anul XXI PBOLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI VA ! Redacţia
Nr. 4627 şi administraţia
ziarului
Marti
DEVA, str. Dr, Petru Cro?a, nr, 53.
18 noiembrie
telefoane: redactor şef - 11588; re*
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
1969 şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
turâ*sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
4 PAGINI, 30 BANI viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu înti® orele 16*24 — 11585.
luni dimineaţa, Morea A* IERI AU ÎNCEPUT ÎN CAPITALĂ
dunore Naţionala a Repu Mecanizarea abatajelor
blicii Socialiste România şi.a
început lucrările in codrul ce
lei de-a treia sesiuni o celei
de-a şosea legislaturi.
Alături de deputaţi, Io lu LUCRĂRILE SESIUNII MARII u f • O
crări iau parte numeroşi in- sa se aiirme prin
vitoţi - conducători de insti
tuţii centrole şi organizaţii
obşteşti, activişti de partid şî
de stal, personalităţi ale vie
ţii economice, ştiinţifice şi
culturale, ziarişti. AD U N ĂR I NAŢIO NALE amploare, dinamism,
In solo se aflou, de oseme-
neo, şefi oi misiunilor diplo
matice acreditaţi in ţara noas
tră, precum şi corespondenţi tru adoptarea Bugetului de
oi presei străine. stat pe anul 1970.
Oro 10. Deputaţii şi invi nenţa unor comisii permanen Expunerea la proiectul de lege privind eficacitate
12.
- Modificări in compo
taţii ou întîmpinot cu puter
nice şi îndelungi aplauze pc te ale M.A.N.
conducătorii partidului şi sta
tului. Intrîndu-se în ordinea de zi. C e rinţe le econom iei m oder urm are, pe ntru perioada pînâ
In loja din dreapta au tovarăşul llie V/erdeţ, prim- ne. în co m p le xu l cărora tre la sfîr.şitul c in c in a lu lu i ac
vicepreşedmte
al Consiliului
luat loc tovarăşii Nicolae de Miniştri, o prezentol expu conducerea ministerelor şi a celorlalte buie să prim eze creştcre.i tual. este prevăzut ca num ă
Ceouşeseu, Ion Gheorghe rap id ă a vo lu m u lu i pro du c ru l u tila je lo r de tăiere să spo
Maurer, Emil Bodnaroş, Paul nerea Io proiectul de lege pri ţiei. n iv e lu lu i p ro d u c tiv ită ţii rească pînâ la 21 bucăţi, ia r
Nieulescu-Mizil, Gheorghe Ră* vind conducerea ministerelor şi e ficie n ţe i m uncii, se im p un producţia extrasă cu a ju to ru l
dulescu, Virgil Trofin, llie şi o celorlalte organe centro cu tă rie pentru lo .ile e xp lo a lo r să depăşească un m ilio n
le ale administraţiei de stat
Verdeţ, Maxim Berghianu, pe bazo principiului conduce organe centrale ale administraţiei de stat tă rile m in ie re din V alea J iu dc tone. adică să în re g istre
Constantin Drâgan, Emil Dră* lu i. Ele relevă cu toată preg ze un grad dc m ecanizare de
gânescu, Janos Fazekos, Petre rii colective. nanţa adevărul de necontes a p ro x im a tiv 14 la sulă.
In afară de preocuparea e x
Lupu, Dumitru Popescu, Leon* Deputatul Traian lonoşeu, ta t câ progresul real al m i tin d e rii d o tă rii m in e lo r cu u-
n e ritu lu i nostru depinde ho-
te Răutu, Gheorghe Stoica. preşedintele Comisiei juridice, tâ rito r de m ecanizarea tu tu lila jc dc tăiere, sc depun e
In loja din stingă se oflou a prezentat apoi raportul Co pe baza principiului conducerii colective ro r o p e ra ţiilo r legate de tă ie fo rtu ri în vederea u tiliz ă rii
membrii Consiliului de Stat. misiei juridice şi al Comisiei rea. încărcarea şi tra n sp o rtu l intensive a acestora pe ntru a
Lucrările sesiunii au fost pentru consiliile populare şi că rb u n e lu i, de g ra du l de e x creste co n tin u u capacitatea
deschise de tovarăşul Ştefan odministroţio de stat Io acest tin d e re şi u tiliz a re a acesteia de p ro du cţie a abatajelo r. In
Voîtec, preşedintele Morii A- proiect de lege. în subteran. acest sens, s-au în re g is tra t
dunâri Naţionale. A început apoi discuţia ge prezentată de tovarăşul llie Verdeţ, Sub acest aspect. situ a ţia progrese : p ro d u cţia ' m edie
In ultimele luni, a spus vor nerală la primul punct ol or existe ntă la ora actuală in ziln ică d in tr-u n abataj m eca
bitorul, s-au stins din viaţă dinii de zi. Au luat cuvîntul m in ele noastre conduce d i n iza t a crescut în 1969 faţă
cei core ou fost scumpii noş deputatul Mihai Teleseu, prim- rect la o dublă concluzie : un de anul tre cu t cu 11,3 la sută.
secretar al Comitetului jude
tri tovarăşi — Dumitru Petres- ţean Timiş al P.C.R., preşedin prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri salt e vid e n t în com paraţie cu ob lin îndu -se. în unele cazuri,
cu, Alexandru Moghioroş şi a n ii tre c u ţi si o râ m încre în p ro d u cţii lu n a re de peste
Constantin I. Porhon. care în tele Consiliului populor jude urm ă faţă de p o s ib ilită ţi şi 10 000 tone de cărbune pc a
decursul mai multor legi ţean, ministrul energiei elec necesităţi. Fac acc.nstâ p re ci bataj.
slaturi au fost deputaţi ai Mo- trice, Octavian Groza, şi de S tim a ţi tovarăşi d e pu ta ţi şi econom ici şi societăţii noastre. în tr-o măsură tot m ai m are C o n s iliu lu i dc M in iş tri, preo zare p e ntru a dim ensiona La u n ită ţile din V alea J iu
rii1.Adunări Naţionale şî au în putatul Costache Sava, direc deputate. In scriin d u -se în te n d in ţa ge nota dom inantă a econom iei cup ări avînd dre pt scop sim real n iv e lu l la care ne aflăm , lu i se e xtin d e an de an sus
p lific a re a a p a ra tu lu i de stat.
m ai
le g ă tu rile tot
noastre,
C onsi
D in îm p u te rn icire a
dem o
nerală a d e zvo ltă rii
deplinit înalte funcţii de partid tor general al Combinatului liu lu i dc M in iş tri, pre zin t spre cra ţie i socialiste. aplicarea strinse d in tre num ero,iscle u- sporirea o p e ra tiv ită ţii si e fi d ru m u l cc tre b u ie sâ-1 p a r ţinerea m etalică a ab a ta je lo r
şi de stat. Fii devotaţi oi popo petrochimic din Piteşti. e xa m in are M a rii A d u n ă ri N a consecventă a acestui p rin c i n ilâ ţi care alcătuiesc ap ara tu l cienţei lu i in rezolvarea p ro curgem pe n tru a atinge în cel fro n ta le cu s lîlp i h id ra u lic i
rului, militanţi neabătuţi oi După încheierea dezbateri ţio n a le proiectul de lege p ri piu arc m enirea să co n trib u ie de p ro du cţie al ţâ rii, in tr-u n blem elor u n ită ţilo r în subor m ai scurt tim p un stadiu (Ic si g rin z i a rtic u la te în consolă,
Partidului Comunist Roman, ei lor a avut loc discuţia pe arti vin d organizarea condu cerii la sporirea n u m ă ru lu i celor a o u vin t actualele fo rţe de pro dine. îm b u n ă tă ţire a s tilu lu i şi m ecanizare corespunzător. o b tinînd u-se astfel im p o rta n
ou slujit cu fidelitate neţăr cole o proiectului de lege. m in iste re lo r şi a ce lo rla lte o r traşi efe ctiv la rezolvarea co ducţie presupun de cizii fu n m etodelor de muncă. R eprezentativă din acest te creşteri la p ro d u ctivita te a
murită în întreaga lor viaţă Mareo Adunare Naţională o gane cen tra le ale a d m in is tra lo r m ai im p o rta n te problem e dam entate tem einic, form e de A doptarea p ro ie c tu lu i de le punct dc vedere este e vo lu m u n cii si o reducere substan
couza socialismului, interesele adoptat apoi, prin vot secret, ţie i dc stat pe baza p rin c ip iu ale ţâ rii, să asigure un c it conducere care să asigure un ge care vă este prezentat va ţia m eca nizării, tă ie rii şi în ţia lă a consum ului de lem n.
patriei şî ole naţiunii noastre cu bile, Legea privind condu lu i con du cerii colective m ai larg teren de m a n ife sta m axim um de precizie şi e fi dcsâvîrşi aplicarea — in în că rcă rii că rb u n e lu i în ab ata In anul acesta p ro d u cţia o b
socialiste. Poporul român le cerea ministerelor şi a celor Aşezarea în tre g ii a c tiv ită ţi, rea energiei .şi in iţia tiv e i cienţă P orn in d de la aceste tregu l sistem al econom iei je, cu com bine şi p lu g u ri. La ţin u tă cu susţinere m e ta lica
va păstra o coldă şi neşteor- lalte orgone centrale ale ad la toate nivelele, pe p rin c i c reatoare a valoroaselor cadre im p e ra tive şi refe rin d u -se la naţionale. în întreaga a c tiv i acest ca p ito l s-a în re g istra t va depăşi 2 m ilio a n e tone.
să amintire. ministraţiei de stat, pe bazo piul m u n cii şi co n d u ce rii co dc care dispune astăzi tara conducerea unipersonală, to tate social-cconom ică — a un progres co n tin u u incepînd în rc g is lrîn d u -s c un grad de
Deputoţii şi invitaţii ou pos- principiului conducerii colec le ctive sc înscrie p rin tre p rin noastră In acelaşi tim p. p ro varăşul N icolae Ceauşescu p rin c ip iu lu i m u n cii şi condu cu anul 1967 A tu n ci s-au e xtin d e re de peste 30 la sută
trot un moment de reculegere tive. c ip iile fundam e ntale care m ovarea lu i este in d is o lu b il sub lin ia în R aportul la h 1 ce rii colective. produs cu acest procedeu faţă de producţia totală din
abataje, rcalizînd u-se conco
în memoria celor dispăruţi. . O stau la baza m ă su rilo r dc îm legată de exigenţele pro d u c X -lca Congres al p a rtid u lu i In con tinu are, după ce a 34 000 tone. iar pe ntru anul m ite n t o reducere a consu
Mareo Adunare Naţională După-omia2a ou ovut loc bu n ă tă ţire a o rg a n iză rii, con ţie i m oderne Este lim pede că câ aceasta nu m ai corespun prezentat pre ved erile p riv in d în curs se scontează re a liz a m u lu i de lem n d r m ină la 95
a adoptat în unanimitate ur şedinţe de lucru ale comisii d u ce rii şi p la n ific ă rii econo in prezent, -m ai m u lt deciţ d e actuulei etape a sistem ului a trib u ţiile şi com ponenţa co rea a peste 400 000 tone dc Ja sută faţă de anul trccui.v
mătoarea ordine de zi : lor permonenle ; economico- m ici naţionale, de p e rfe cţio orieînd. în d e p lin ire a s a rc in i nostru socialist şi câ ..în con le g iilo r. v o rb ito ru l a spus : cărbune, cu a ju to ru l a 8 u ti In d ic a to rii econom ici o b ţi
1. - Proiectul de lege pri finonciară : pentru consiliile nare a în tre g ii v ie ţi sociale lor ce ne stau în fală nu sc d iţiile p ro p rie tă ţii com une a P ro ie ctu l de lege care vâ la je de tăiere afla te în do n u ţi la susţinerea m etalică
vind conducerea ministerelor populare şi administraţia de p o triv it p ro g ra m u lu i elaborat m ai poate desfăşura in cele supra m ijlo a ce lo r dc produc cslc prezentat oglindeşte con tarea e x p lo a tă rilo r. sînt în directă dependentă
şt o celorlalte organe centrale stat ; juridică ; pentru sănă de C o n fe rin ţa N a ţio n a lă din mai bune c o n d iţiu n i în baza ţie se im pune ca o necesitate cepţia p a rtid u lu i nostru p o tri Lu ată ca atare, creşterea dc indice le dc u tiliz a re a m a
ale administraţiei de stat, pe tate, muncă şi prevederi so- decem brie 1967 şi h o lâ ririlo r d e ciziilo r adoptate in tr-u n obiectivă realizarea conducerii v it căreia fu n cţio n a re a n o ilo r este în cu ra ja to a re , dar. com- te ria lu lu i dc susţinere, tin in d
C ongresului al X -lc a al P a rti
baza principiului conducerii ciole ; pentru industrie, con d u lu i C om unist Român. sector sau a ltu l, la un nivel colective, p a rticip a re a n e m ij organe de conducere trebu ie p a rîn d-o cu vo lu m u l pro du c cont (Ic p re ţu l rid ic a t dc a-
locită a oa m e n ilo r m u n cii la
sau a ltu l, dc către o persoa
să asigure îm binarea m u n cii
colective. strucţie si tronsporturi. Necesitatea m u n cii şi con nă. o ric it dc pregătită ar fi conducerea a c tiv ită ţii econo şi ră sp u n d e rii colective cu ţie i de cărbune, ea nu con
2. - Proiectul de lege pri- Lucrările sesiunii continuă. d u ce rii colective izvorăşte din ea. m ice". răspunderea in d iv id u a lă a ce s titu ie decît un început m o Ing. FREDERICH SILL
v ind organizarea şi funcţiona dest. Aceasta a si d e te rm in a t şeful serviciului tehnic
rara< tei is tic ilc esenţiale ale U n ită ţile m ari si com plexe In perioada scurtă care a lo r ce fac pa rte d in com po conducerea C e ntralei c ă rb u
rea Miliţiei. (Agcrpres) societăţii socialiste, din ce rin înzestrate cu in s ta la ţii şi u ti tre cu t de la C o n fe rin ţa N a nenta lor. n e lu i Petroşani să-şi sporeas al Centralei cărbunelui
3 - Proiectul de lege pri ţele actuale ale progresului laje modernp. care con stituie ţion ală a p a rtid u lu i, in a p li Aşezarea con du cerii m in is că preocuparea pentru e x tin Petroşani
vind angajarea gestionarilor, carea pr.actică a p rin c ip iu lu i te re lo r pe p rin c ip iu l condu derea m e ca n iză rii a b atajelo r,
constituireo de garanţii şi con du cerii colective au fost c e rii colective nu dim inuează să dea acestei a cţiu n i un ca
răspunderea în legătură cu fă cu ţi o serie de paşi im p o r răspunderea personală a m i ra cte r de am ploare, d in a m ic "17 m s s
gestionarea bunurilor organi Raportul Comisiei juridice şi al ta n ţi. In în tre p rin d e ri au fost n iş trilo r şi a d ju n c ţilo r lor, a şi de e fica citate crescîndâ Ca
zaţiilor socialiste. co n stitu ite com itete de d ire c c e lo rla lte cadre de răspunde
4 - Proiectul de lege pri ţie. in cen tra le — c o n s ilii de re din m in iste re în ceea ce
vind executarea pedepselor. Comisiei pentru consiliile populare a d m in istra ţie , iar în in s titu te priveşte în d e p lin ire a in te g ra
5. - Proiectul de lege pri le de cercetare au fost create lă si la term enele s ta b ilite a
vind organizarea şi funcţiona c o n s iliile ş tiin ţific e . s a rc in ilo r
rea Consilialui de Miniştri ol şi administraţia de stat E xpe rie nţa acum ulată a ra Sensul p ro fu nd nl p ro ie ctu
Republicii Socialiste România. tă câ aceste form e dc condu lu i de lege care se află în
6. - Proiectul de lege pri cere îşi dem onstrează v ia b ili dezbatere este dc a asigura o
vind regimol străinilor in Re tatea. câ ele creează în tr-a d e - creştere a s p iritu lu i de răs
publica Socialistă România. prezentat de deputatul Traian lonaşcu vâr prom ise p e ntru o îm b u pundere in în d e p lin ire a sar
7. - Proiectul de lege pri n ă tă ţire sub stanţia lă a c o n ţi c in ilo r. im p rim a re a un ui s p i
vind regimul produselor şi al n u tu lu i m un cii Se poale n- r it de pro fu nd ă exigenţă si
substanţelor stupefiante. Com isia ju rid ic ă şi Com isia mod ju st problem ele din sfe P roiectul de lege arc m e ri precia câ p rin m odul în care autoexigenţă in a ctivita te a
«iu ştiu t sâ-si axeze a c tiv ita
desfăşurată pe toate tre p te le
8 - Proiectele de legi pen pentru co n siliile populare şi ra sn de a ctivita te num ai in tu l m are de a u n ific a siste tea pe problem ele cheie ale
tru aprobarea decretelor cu a d m in is tra ţia de stat ale M a m ăsura in care sc bizuie pe m ul de organizare al m in is te u n ită ţilo r lor. p rin s p iritu l do si în toate u n ită ţile d in ca
d ru l fie că re i ra m u ri, al fiecă
putere de lege emise de Con rii A d u n ă ri N aţionale. în tru experienţa c o le c tiv u lu i in ca re lo r şi ce lo rla lte organe cen răspundere m a n ife sta t în a ru i sector de a ctivita te .
siliul de Stat. nite în şedinţe in zilele de 7 re lucrează'1. tra le ale a d m in is tra ţie i rle doptarea d e ciziilo r de fiecare Tngăduiţi-m i. tov arăşi, să-m i
9. - Raportul comisiei spe m ai si de 13 noiem brie 1909. Fâcînd o pătrunzătoare ana stat. rid ic în d conducerea co d in tre m e m b rii lo r si p rin e x p rim convingerea câ M arca
ciale a Marii Adunări Naţio au e xa m in at şi discutat p ro liză ş tiin ţific ă a p rin c ip iu lu i lectivă la rangul un ui p rin c i rezultatele obţinute, cele mai A du na re N a ţion ală va aproba
nale imputernicită să verifice ie ctul de lege p riv in d condu conduceri) colective. C o n fe rin piu general, va la b il pentru m ulte com itete dc d ire cţie te x tu l ce i-a fost prezentat. A -
dotarea cu aparatură medi cerea m in iste re lo r şi a ce lo r ţa N a ţion ală şi Congresul al întreaga a d m in is tra ţie do stal răspund din p lin m e n irii pen ceasla va perm ite asigurarea
cală, de eercetare şi invăţă- la lte organe centrale ale ad X -lca al p a rtid u lu i au s ta b i A vîn d în vedere câ proiec tru care au fost create un ui cadru o rg a n iza to ric adec
mint in unităţile clinice şi în- m in is tra ţie i dc stat. pc baza lit d ire ctive le p rin cip a le ce tu l dc lege răspunde necesită P reve de rile pre ze n tu lu i p ro vat c e rin ţe lo r unei conduceri
voţămîntul predlnic, precum şi p rin c ip iu lu i con du cerii colec tre b u ie avute in vedere în im ţilo r actualei clape do d e zvo l iect de lege se integrează in m oderne şi e ficie n te a ra m u
folosirea şi repartizarea cadre tive. plicarea sa. A stfel, în p rim u l tare a s ta lu lu i nostru, co m i co n te xtu l p re o cu p ă rilo r p a rti rilo r econom iei noastre na
C om isiile au constatat că n-
lor medicale pe teritoriul ţâ cest proiect de lege este o rîn d este necesar ca organe siile vă roagă să vă Însuşiţi d u lu i nostru pe ntru p e rfe cţio ţionale. in actuala etapă a
rii. le de conducere ale m in is te textele în form a in care ele narea a c tiv ită ţii m in is te re lo r fă u ririi societăţii socialiste
expresie a pre o cu p ă rii de a a re lo r — colegiile acestora — vă sînt propuse. a ce lo rla lte organe centrale, a
10 - Proiectul de lege duce la în d e p lin ire în dom e să aibă un caracter d e lib e ra m u ltila te ra l dezvoltate.
pentru adoptarea Planului de n iu l con du cerii organelor cen tiv, ia r nu doar con sulta tiv,
stat al economiei naţionale pe tra le ale a d m in is tra ţie i do aşa cum a fost în trecut.
anul 1970. stat. sa rcin ile trasate la Con In al doilea rin d . conduce
11. - Proiectul de lege pen- fe rin ţa N a ţion ală şi re a fir rea colectivă, e xe rcita tă p rin
m ate cu deosebită tă rie la
pentru NEÎNDOIELNIC, PREMIERA VA AVEA LOC!
C ongresul al X-Jon al p a rti coleg iile m in iste re lo r, im p lică i i
d u lu i. p riv ito a re la continua răspunderea fie că ru i m em bru 9 9
perfe cţion are a a c tiv ită ţii sta al co le ctivu lu i, a tit
CRONICĂ tu lu i nostru p ro p ria sa a ctivita te , cît si
Una d in tre m etodele cele pentru cea a în tre g u lu i colec
tiv.
m ai eficiente, destinate să n- M IN T IA (dc la A. M O L- Dăm c u v în tu l to va ră şu lu i in lu i de re g la j al tu rb in e i, pu colectiv’ de m uncă ne-am e d i
P rin Decret al C o n siliu lu i In al tre ile a rînd. «activita D O V A N , trim is u l nostru pe deosebii trebu ie acordat pu
de S tat al R e p u b licii Socialis sigure rid ica re a n iv e lu lu i ac tea de conducere în fă p tu ită şa n tie ru l term ocentralei). giner Florca Bereş, d ire cto r nerea sub tensiune şi execu fic a t pe deplin în u ltim e le n e rii în fu n c ţiu n e a in s ta la
tehnic al I.E.C. Deva.
tiv ită ţii organelor dc stat es
te Rom ânia, tovarăşul Nicolae in ca d ru l p le n u lu i acestor o r tarea p ro be lor ele ctrice la sâptâm îni. cind s-au înreg is ţie i de în că lzit d in sala m a
te. desigur, aplicarea consec ..In această lună T erm occn- — N eîndoielnic, prem iera staţia de 220 k ilo v o lţi, pregă tra t adevărate re co rd u ri în
Giosan a fost e lib e ra t din gane tre b u ie să sc im b in e şi ş in ilo r care nc-a sosit de cu-
ventă a p rin c ip iu lu i conduce Ira la M in tia tre b u ie să pro d u v a avea loc ! Sîntcm m ai o p tirea tra n s fo rm a to ru lu i de 250 procesul dc execuţie. D u m in i rînd
fu n c ţia de m in is tru nl a g ric u l r ii colective. După cum a sub cu alte form e dc m uncă în că energie e le c tric ă 1. Acesta tim iş ti ca orieînd ! Am sta MVVA. re vizia a rm ă tu rilo r d u
tu r ii şi s ilv ic u ltu rii, p rim in d colectiv, cum este. în special, că scara s-a încheiat cu suc — La 1 n o ie m b rie res
lin ia t tova ră şul N i c o l a e este im p e ra tiv u l care dom ină b ilit ca in ziua de 25 să c- pă suflarea conductelor şi ces cea m ai im p o rta n tă
de pu
pectarea
te rm e n u lu i
a lte însă rcină ri. Ceauşescu, „re a lita te a arată in vita re a , la d e lib e ră rile lor. a întreaga a c tiv ita te a fo rţe lo r fectuâm proba la tu rb in ă , cu punerea in fu n cţiu n e a staţie i etapă din c ic lu l p ro be lor — nere în fu n cţiu n e era con
P rin acelaşi Decret. în fu n c câ o ric it ar fi de capabil un re p re ze n ta n ţilo r unor im p o r de pc ş a n tie ru l m a re lu i o b i d iţio n a tă . p rin tre altele, şi
ţia de m in is tru al a g ric u ltu conducător, din oricare sector tante o rg a n iza ţii obşteşti, a ectiv energetic şi nu există de a ch iziţio n a re a u n or u ti
r ii şi s ilv ic u ltu rii a fost n u m it al a c tiv ită ţii sociale, el poate un or oam eni de ş tiin ţă şi a om pc şan tier care să nu do la je din ţ«nrâ şi d in im p o rt
tovarăşul A ngclo M iculescu. să cunoască şi să rezolve în a lto r specialişti. rească cu toată ardoarea în A ţi reu şit să le p ro cu ra ţi ?
fă p tu ire a acestui deziderat de In această lună! Termocentrala Mintia
m are im p o rta n tă pentru eco — In m arc, da. Doi roduc-
to ri de cure nt, u ltim ii de a lt
nom ia naţională, a acestei
fe l, ne-au fost deja exp e d ia ţi
sarcini de îna ltă răspundere.
Z ia ru l nostru a consem nat trebuie să producă energie electrică de la C raiova. Releele le-am
statorn ic, zi după zi, evo lu ţia p rim it din rezerva m in iste
p re cip ita tă a e ve nim entelor ru lu i no stru tu te la r, ia r pen
dc muncă de la te rm o ce n tra tru unele c a ic nu au sosit am
lă. elog iin d cu generozitate c- adoptat alte so lu ţii, aşa câ la
novma „ris ip ă " dc energic u- o viteză a ro to ru lu i de 3 000 dc d e m in c ra li2arc a apei la suflarea con du cte lo r — ceea ora actuală respectarea te r
ture pe m in ut, in ziua de 20 m e n u lu i dc punere Jn fu n c
manâ, pasiunea şi abnegaţia staţia dc tra ta re a apei con cc ne face să fim foarte m u l
c o n s tru c to rilo r şi energcticie- probele electrice ale genera densate. ^ ţu m iţi de calitatea lu c ră rilo r ţiu n e nu m ai o co n d iţio n a tâ dc
to ru lu i. ia r in 27 să conectăm sosirea u tila je lo r, ci num ai
n ilo r. Dar. o dată cu m ersul — P rin urm a re greul cade La ora actuală beneficiem şi
p rim u l gru p Ia reţea. T otul şi num ai de e fo rtu rile noas
în a in te al eve nim entelor, tim în sarcina şa n tie ru lu i E ner- dc tensiune în staţie p e ntru
pul nu a stal in loc. F ilă d u depinde însă do rig u ro z ita gom ontaj şi a b e n e ficia ru lu i con tinu area pro be lor tre ale tu tu ro r.
pă filă . cale n d a ru l a şi ajuns tea cu care executăm p ro g ra — Celelalte organizaţii do Aşadar, ziua de 27 noiem
ia 1H noiem brie, apropnndu-se m ul acestei sâptâm îni. Va fi posibilă în fă p tu ire a a- construcţii care participă hi b rie stă înscrisă în ca le n d a ru l
vertig in os de scadenţa fin a lă — Ce lu c ră ri m ai im p o rta n ocstui volum im p o rta n t de lu durarea termocentralei au o de acţiu ne al co le ctive lo r de
Dc aceea, acum, m ai m u lt ca te cu p rin d e acesta ? c ră ri ? perioadă mai puţin încărcată? muncă dc la term oce ntrală,
orieînd. din partea ca d relor — Z ile le ce urm ează sînt — In tr-a d e vă r, m o n to ru l es — N icide cum ! Ş an tieru l ca dală certă de punere în
dc conducere a lu c ră rilo r, se ..E ncrgo constru cţia", deşi «i fu n cţiu n e a p rim u lu i grup de
im pune un răspuns cla r si ca deosebit de încărcate. Avem te chem at ca în aceste zile în re g istra t un uşor avans la 210 m egaw aţi. Deci încă 9 z i
tegoric la in tre b â rile : C il dc de efectuat uscarea generato să dea o bătălie h o tărltoa re lu c ră rile do pregătire pentru le de m uncă intensă, de e fo r
m u lt s-au ap ro p ia t co n stru c ru lu i. etnnşorcu sistem ului dc Sînt ferm convins câ o va. fa iarnă — în p rin c ip a l în c h i tu ri înzecite, de m axim ă în
to rii şi energeticienn dc m o răcire cu hidrogen. Dc aseme ce. Despre fo rţa pro du ctivă a derea halci — trebu ie sâ-şi cordare şi tensiune pe ntru ca
m entul pre m iere i indu striale ? in te nsifice e fo rtu rile pentru data p re zum tivă de azi să in
Constituirea stocurilor de cărbune este operaţia principnlâ care se desfăşoară în cadrul S-a făcu t şi sc face to tu l pen nea. in pro gra m ul sâplâm i- acestui şantier, despre h ă rn i d e fin itiv a re a lu c ră rilo r dc tre in istoria te rm o ce n tra le i
gospodăriei de cărbune de la Termocentrala Mintia. Foto : V. ONOlU tru ca aceasta să aibă re a l n ii se înscrie rid ica re a carac cia. d ă ru ire a şi com petenţa ilu m in a t. încă lzit şi acces in ca m om entul d e m a ra ju lu i in
m ente loc la data p la n ifica tă ? te ris tic ilo r statice ale sislem u- oam enilor ce com pun acest zona p rin cip a lă . Un accent dustrial.