Page 59 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 59
DRUMUL SOCIALISMULUI - MARŢI 10 NOIEMBRIE 1969 — 4F > PAG. 3
Lu cra re de in fo rm a ţie ştiin p o z iţiile m a te ria lism u lu i diale c că vechiul nostru con tine nt tila te ra le eu m ajoritate a d in p o ru l rom ân de-a lu ng ul isto
ţific â , „Is to ria lu m ii în date'* tic şi istoric, în lâ tu rîn d chiar este cen tru l c iv iliz a ţie i umane, tre aceste state. riei sale zbucium ate pînâ Sn
este o prezentare a celor mai şi ne ajunsurile de care suferă crea to rul a tot ec este îna in ta t Deşi „Isto ria lu m ii in date*' zilele noastre, ea nu suplineşte
DUMINICĂ CULTURALĂ sem n ifica tive m om ente din cele m ai noi lu c ră ri in acest în cultu ră, conducătorul om e cup rin de în p rim u l rînd pre o lu cra re specială de acest
via ţa m u ltim ile n a ră a om eni dom eniu n irii în epoca veche, medie şi zentarea evenim entelor p o liti gen, pe care e d itu ra enciclo
rii, d in cele m ai vechi tim p u ri Deşi „Is to ria lu m ii în date" m odernă, u n ii istorici b u r ce mai im p o rta n te ale pedică o pro m ite c itito rilo r pe
pînâ in zilele noastre Bazin-
j Jurnal pionieresc du se pe u ltim e le ce rce tă ri ş ti nu tratează evenim entele isto ghezi prezintă istoria lu m ii planetei noastre, ea oferă to cu rin d , şi pe care noi o aştep
tuşi şi dale economice, sociale.
tăm cu nerăbdare.
rice p riv in d în lă n ţu ire a şi cau
polarizată in ju ru l evenim en
in ţific e Sn dom eniul cron olo zalitatea lor. pe ntru scurt tim p telo r europene Ei văd în isto c iillu ia lc .d e legislaţie, to t ceea La s fîrş itu l lu c ră rii, ca a- II. D E R A N JA U
lin marc număr dc pionieri din m unicipiul Hunedoara - giei istorice, cartea prezintă îndeplineşte şi fu n cţia unâi ria Europei factorul hotârîto r ce ne-am o b işn u it să acceptăm nexâ, este prezentată de au IN D IC A T O A R E L E
! au participat dum inică la interesante şi variate acţiuni a rlis- ! evo lu ţia popoarelor în sirînsâ „Is to rii universale- , care lip în dezvoltarea isto rie i umane în noţiunea largă dc c iv iliz a to ri o listă cronologică de su
ş ticc >i sportive. i legătură cu ansam blu) dezvol seşte în lim b a română. „Is to ria lu m ii în date" depă ţie umană. De aceea îşi dove verani, şefi de stat. p rim -m i- In noaptea dc 14 spre 15
I Astfel, in ambianţa istoricelor zid u ri ale Castelului Cor- I tă rii sociale, e vid e n ţiin d con n iş tri, care vin să completeze noiembrie, lui Ioan Giscan,
j vincştilor, cunoscutul regizor M iliai lacob s-a în lîln it cu cei | trib u ţia fiecă ruia la v a lo rile in fo rm a ţia istorică prezentată angajat la T L.C . Deva, i-au
: mai m ici iu b ito ri ai celei de a şaptea arte. T in e rii a rtişti ; m ateriale şi s p iritu a le ale om e c itito rilo r. căzut cu tronc indicatoarele
am atori au participat la un concurs dc prcselecţie, în vede- j n irii. Lucrarea este cu a tît m ai u- de circulaţie plantate pe
rea p a rticip ării In festivalul a rtistic al p io n ie rilo r şi şcolari- j In te n ţia a u to rilo r a fost a- ISTORIA LUMII tilâ cu cît, în rin d u rile is to ri marginea străzilor. După ce
; lor, ia r în prezenţa sutelor de spectatori — pă rin ţi şi elevi c ilo r există te n d in ţa de pre s-a afum ai bine, a începui sâ
; — s-au desfăşurat Iu şcoala generală nr. 2 întreceri dc fotbal, ! eeea dc a pune la îndem îna le „schimbe direcţia". Orga
unui larg cere de c itito ri, un zentare num ai a datelor cro
: handbal şi volei, cu participarea pion ierilor dc la şcolile gc- i in stru m e n t de lu cru , să dea nologice s tric t necesare în ţe nele de m iliţie l-au readus
neralc nr. 7 şi 8. j po sib ilita te a o rie n tă rii rapide legerii evenim entelor. O seam i Insă pe ., calea cea bună.
Frum jasc in iţia tive au avut şi pionierii dc la şcoala gene- j
în com p le xul evenim entelor de m ari lu c ră ri de istorie la
ralâ nr. 3, tare au organizat un concurs dc orientare turistică j Î N D A T E A Z I UN OU,
atU de numeroase ale istoriei nivel m ondial pun accentul pe
• sau pionierii de la şcoala generală n r 7, care, împreună cu ! M ÎIN E UN BOU
un iversale Credem eă acest filo zo fia isto rici Este evident
p ă rin ţii lor, au m uncit pentru amenajarea bazei sportive a
ob ie ctiv a fost atins cu succes. câ se studiază din ce în ce m ai
; şcolii. Cu ocazia unui control c-
A u to rii lu c ră rii nu au avut greu o astfel de lucrare, fără fcctuat la C.S H „ au fost de
de e xp lo ra t un sol v irg in . Ş ti M ergînd pe m arcarea fo r şeşte această concepţie, p rin deşte u tilita te a nu num ai pen un ghid special de cronologie pistaţi 20 dc salariaţi care
in ţa istorică românească dis m a ţiilo r social-economice, cu fap tu l că prezintă istoria tu tru specialiştii in problem e de Cu toate p ă rţile pozitive, u- sustrâgeau din întreprindere
pune de o anum ită experienţă lim ite le lor de m u lt acceptate tu ro r popoarelor, m ari sau istorie, ci şi pe ntru cei d in t î le. ale v o lu m u lu i la care nc anum ite „m ă ru n ţişu ri". Vor
„Estrada Medalion literar | Sn acest dom eniu. Is to ric i ca de spe cia liştii m a rxişti, lu cra m ici, e vid e n ţiin d c o n trib u ţia ştiin ţe le sociale sau chiar şi re fe rim , era necesar ca acesta ba proverbului : „A z i un ou,
A.D X enopol. M Borza, M. De- rea lasă deschisă problem a fiecăruia la dezvoltarea c iv ili tehnice. să fie conceput in două vo lu mîine un bou". M ăsurile lua
j „Anton Pann“ j metrescu, la tim p u l lor, au ela p e rio d iză rii istoriei universa me, avînd ca anexe h ă rţi şi ta te îm potriva celor vinovaţi
veseliei44 bo rat în d re ptare istorico-cro- zaţiei umane Acest lu cru se Se dovedesc interesante da bele sinoptice, grupate pe e
Cu p rile ju l îm p lin irii a j nologiee. De asemenea, a văzut le.. Este însă adevărat că, în a evidenţiază p rin aceea că se tele prezentate în problem ele poci istorice. I au scopul de a in firm a vala
bilitatea zicalei.
Au
ceva
Pe scena că m in u lu i c u l ! 315 ani de la m oartea lu i j lu m ina tip a ru lu i valorosul tra •'eastă p riv in ţă , d is c u ţiile co n acordă locul cuvenit procesu m işcării com uniste şi m u n cito D in sondajele făcute în li dc spus Sn această problemă
tu ra l din com una Şoim uş, j A nto n Pann d u m in ică, la : tat de istorie a Rom âniei, s in tinuă. în lru c it nu s-a ajuns lu i de form are a sistem ului reşti, ale m işcă rii dem ocratice b ră rii. se pare câ p rim a e d i cei care răspund dc paza
fo rm a ţiile a rtis tic e ale C lu - : căm inu l c u ltu ra l din co- j încă la un punct de vedere colonial al im p e ria lism u lu i, c it d in lum e ţie este pe cale de epuizare in com binatului hunedorean ?
j b u lu i sin d ica te lo r d in De- j m una Hărâu, a a vu t loc | teză a g in d irii istorice ş tiin ţi unanim acceptat. şi destră m ării sale, proces ca O atenţie deosebită se acor
! va. au prezentat d u m in ică î un m edalion lite ra r Dc- j fice din a n ii socialism ului. Lu dă in lucrare, după cum era ju d e ţu l nostru, ceea ce dove D U P Ă CE S -A ÎM B Ă T A T
i spectacolul „E strada vc.se- sp ic via ţa şi opera s c riito - i cră ri de cronologie există şi in L u c ră rile de istoric u n iv e r re arc loc în zilele noastre Ele şi firesc, istoriei p a trie i Da deşte u tilita te a lu c ră rii A
j lie i". R euşitele e xe cu ţii ale I ru lu i, m u z ic ia n u lu i şi pu- ; lite ra tu ra istorică de speciali sală m ai vechi şi m ai noi. ca interesează pe c itito ru l din ţa tele şi evenim entele prezenta doua ediţie. îm b u n ă tă ţită şi re Oszoli Francisc a fu ra t un
ta ra fu lu i, orchestrei de m u- | b lic is tu lu i rom ân au v o rb it j tate rusă. engleză, germană şî cu rsu rile un ive rsitare, sufe ra noastră în cel mai în a lt te apar integrate în istoria văzută de a u to ri, se im pune ceas de mînâ şi suma de
I zică uşoară, s o liş tilo r, dan | N ic u lin a R âşinaru şi V ale- j M e ritu l a u to rilo r constă Sn ră de o viziu n e curopo-centris- grad. în tru c ît se ştie eâ R S deci de la sine. O aşteptăm ! 1200 lei. Fiind u rm ă rit de
! s a to rilo r etc.. s-au bu cu ra t i ria Ş uvaina. de la B ib lio - i fa p tu l că interpretează succe universală, ea o parte a ci. m iliţie , s-a „re tra s" la „C ra
■ de un deosebit succes. j tcca m u n icip a lă din Deva. j siunea evenim entelor de pe tâ. Plecind de la teza eronata Rom ânia în tre ţin e re la ţii m u l Deşi reuşeşte să prezinte po- Prol. E. FIRCZAK
ma da cilor" din Deva şi s-a
ţmbâtat. Cerindu-i-se actele,
acesta a refuzat sâ Ie pre
In lib r ă r ii Călan, elevii care au pe mi nedoara. Distanţa şi altitudi RADIO m atinala ; 7,00 R adiojurnal. Bulotin zinte şi n ultragiat pc lucră
6.10 VoriotăU
II i
PROGRAMUL
torul de m iliţie. Acum c re
nă em blem a diverselor şcoli
nea nu sînt simţite de local
stau )>aslvi pe scaune, ch ip u nici, fiindcă binefacerile civi moteo rutler ; 7,10 V aria ta ^ m atinole ţin u t pentru cercetare şi t r i
— conllnuore ; 6,10 Tot inainlo (em i
U pton S in c la ir .* .R E G E LE nuvele rem a rcab ile p rin l i rile preocupaţi cu discuţii pe lizaţiei au ajuns ta tim p şi siune pdnltu pionieri) ; 6,25 M ori m itere Sn judecată.
C A r h U N E ". Un rom an care ris m u l şi sen sib ilita te a c i m arginea lecţiilor, in timp aici. Lumină electrică, şcoală, PROGRAMUL i : 6.05-9.JO Muzica intorp re ţi : Eugeno List ; 9,00 C înlâ
aruncă lu m in ă asupra celor care sînt scrise ce virstnicii, unii dintre ei m agazin com ercial sint cîte- jl a ciu a lU flll ; 9,30 A tlQS cullurol ; Eleno Bologo }i Gieâ M ustăcioară : N -A T U N A T , D AR
9,10 Curs da lim ba irancctă C ilul T,
petrecute în statul C o lora bolnavi, sint nevoiţi să par va lucruri pe care statul le-a 10.10 Curs da lim bo fioftceiâ. C iclul ■ ectio o 4 1 a ; 9,30 Ansambluri or- S -A U A D U N A T
do, după greva m in ie ră d in Palazzeschi Aldo: .SURO curgă distanţele respective in pus la dispoziţia oam en ilor I). locţio a 30 o : 10,30 Vonetă( i mu • tisllce icolare. Corul Liceului „D lm i-
n co lfl ; 12.00 De la o p o c lo clasico.
1914— 1915, a m o d u lu i în RILE MATERASSI*. In u- picioare De cîtva timp insă. cetăţenii Io opereto conlem poianâ ; 12.25 ttie Bollntlneonu" din Bucurepl ; 9.45 Ionel Ş cituţ este elev la
Slm fonlo I In do minor da iohonnes
care m a rile com p an ii ca rb o cest rom an. Palazzeschi îşi din Vadu Dobrii sint nem ul Ş liln lo la /I ; 12.30 In tiln irc cu me B iohm j : 10.25 A m intiri despre Goor- Şcoala generală „D r. Petru
populară
Interpretul
pecie
ţl
n ife re dom ină via ţa socială înd re ap tă a te n ţia asupra m i Ar fi o lecţie Unde-o fi frum osul gest de ţumiţi de modul cum fu n c lodio 13,00 Radiojurnal ; 13,10 Mic ge Folascu ; 11,00 Porado sueeoiolor Groza" din Deva, ia r losn
rol ;
şi p o litică d in această p a r c ii burghezii toscane. în lr-n respect al elevului faţă de ţionează m agazinul m ix t m o go iln m uncol ; 14,10 Toi in o le le ; de muzică ujooro ; 11,25 Soeculum ; Cristea la Şcoala generală
din
operele ;
11.50 Dueto vesele
14.30 Jn prim ă a u d iţie - form aţia de
te a S ta te lo r Unite. epocă a fla tă la con flue nţa instructivă cei in vîrstă ? G estio naru l nu este văzut cu lon lo ră VlodoufinVa din Proga ; 15.05 12,03 Avanprem ieră cotidiană ; 12,15 din ca rtie ru l Gojdu. In toam
d in tre un .p a tria rh a lis m " C adrele didactice le-ar pu zilele, acesta locuind in c o Rodio->coolo; 15.J0 Com pozitorul lăp- Piesa Instrumentale ; 12,30 Emisiune na aceasta n-a mai tunat,
F r. M a u ria c : „M IS T E R U L care inccpe să cadă în de tea vorbi elevilor, la orele de muna Dunila. Pentru a intra tom inii. Cloudo Dcbusiy ; 16.00 Ra muzicală de Io M oieovo : 13,00 Con dar cei doi au reuşit sâ se...
17.00 Orchestre de
cert de p rîm ;
I F R A N T E N A C " , .G E M - suetudine şi un .m o d e r Era o practică deosebit de dirigenţie, despre conduită fn posesia articolelor dc diojurnal Butelia meteo rutier : 16,20 m utică uţoaro ; 16,00 V arie tă ţi m uu- adune. Şi s-au „a d un ai" In
S e iic lu l Victoria ; 16,30 Ce « nou in
T R IX ". Două rom ane apar- n ism " a firm a t d in ce in co apreciată cu cifîva ani in ur şi politeţe, despre respectul judeţul nostru. Constonta - noiem cala ; 16,30 Curs de limba francezo depozitul Fabricii (le conser
tin în d m a re lu i contem poran m ai agresiv, care se m a n i mă. Copiii de şcoală se ridi celor cu părul cărunt. Ar fi strictă necesitate, cetăţenii brie 1969 ; 16,50 Album de mod ri C iclul N , lecţlo o 50-o (reluare) ; ve din Deva. de unde au fu
16.50 V arie tă ţi muzicalo - continua
„rancez. M is te ru l Frantenac.* festă nu num ai p rin „c u l cau de pe scaune şt lăsau pe o lecţie interesantă şi instruc trebuie să parcurgă pe jos ga le : 17.05 Antena tineretului : 17.30 re : 19.20 O dă Umbli române ; 19,50 rat anumite bunuri. Numai
Muzică populorâ interpretată de V io
o 'poveste em oţionantă, cu tu ra te h n ic ii", ci şi p rin a virstnici să ocupe locurile tivă. zeci de kilom etri pentru a le rica G roto. George Rojogo ţi oco r- N oapta bună. copii ; 20,00 C inio câ n-au apucat sâ se în fru p
20.35 Album Io!-
Charles Aznovour ;
accente zguduitoare, în care bandonarea v a lo rilo r etice respective. F n im oasele sc e găsi in altă parte. De ce o doonlstul N icoloc Flotion ; 10.10 Ro d o ric ; 21.05 Cinlocale vîrstolor ; 21.35 te prea m ult din ele, fiin d
stn t de zvăluite interesante tra d iţio n a le ne puteau fi văzute in auto diosim porlon ; 16,30 O melodie pe Muzică uţoarâ interprototă de Lu descoperiţi Cine trage po
crim p e ie d in c o p ilă ria s c rii buze, in parcuri etc. astfel de situaţie ? Organele odiesa dv. ; 19.00 Gazela radio : m iniţa Cosmln ; 21.45 Trio un cele noasele de pe urma „b ra vu
19.30 Săptomîna unul meloman ; 20.05
to ru lu i. G e n itrix : un rom an Ion Radu : „PSILOG1A Remediaţi com erciale ale municipiului Toblelo dc teoră de N lcoloe Mesto- bre. Trio in Io minor de M aurlcc Ro- r ii" lor ?
vel :
22,20 Codron ;
22,40 Cînlece
consacrat dragostei exagera ÎNVĂŢĂRII". Cartea de fa E regretabil că asemenea H unedoara ştiu de soarta m a rescu : 20,10 Muzică populorâ Inter- b otrîn e ţll : 23.05 Mor! Interpreţi o>
te şi egoiste a unei mame ţă ne conduce dc la mode obicei pare să fi dispărut Pe defecţiunea ! gazinului respectiv ? Oricum p io to lâ dc A urolio Fâlu-R âduţu; 20,20 m uticii Iul Boch - W ondo Landnw- Rubrica realizată de
bo
Emlnoscîono
..Nu
mormînl
voi
care îşi va îm piedica fiu l să le le •e le m e n ta re ale proce ce considerente facem aceas g at". Rocilo M arcela Ruiu : 20.25 sLo ; 24,00-1,00 V orlo ţlu n l simfonice A. DANUŢ
pe un cinice do
Anton Ponn, de
se realizeze. su lu i în v ă ţă rii la fa c to rii în tă afirm aţie ? Pe unele tra trebuie luate măsuri urgente Zece m elodii p iH ciO lc : 21,20 Revis Theodor G rigo'iu.
v ă ţă rii sistem atice, diverse see cum ar fi Hunedoara — Satul Vadu Dobrii se află de rem ediere a situaţiei. ta şlagărelor ; 21.30 Moment poelic;
21,35 R cviito şlagărelor ; 22,00 Radio
G iuseppe Dessi : „D E Z E R te h n ic i de studiu, c h ia r la Deva. Deva — llia, H unedoa sittiat la o altitudine de 1 100 lurnal Buletin m eteorologic ; 22.20
T O R U L ". V o lu m u l cu p rin de .m a ş in ile dc în v ă ţa t". ra — Peştişu Mic, H unedoa metri şi la o depărtare dr Rubrică realizată de Saort ; 22.30 Concert de seoră ; 23.00
ra — Doj şi Hunedoara — 60 de km de municipiul Hu N. PALTIN M urico do dans : 0.03—5.00 E itiod a
nocturnă.
A
întreprinderea „Marmura14
simo între 10 si 13 grode. Dimi-
ÎN A N O T IM P U L F R IG U R O S VREMEA ncolo ccuiâ.
PENTRU URMĂTOARELE
2 ZILE Cu sediul în Simeria, str. Cuza Vodă nr. 24,
PENTRU U ORE Vreme frumoasă Io începutul în-
lervolulur, opoi u>or insiobMâ. Ce
Vreme Irumooso ]l reloliv cu'du
rul sc vo innou'O Ire p lo i Io slrr}l-
S b prevenim izbucnirea incendiilor va sufla slab din sud-vest. Tempe lul m tcrvoluiiii Vor câdeo ptoci-
roasă.
ceru!
cu
va ria b il.
Vinivjl
oversn
de
lormn
de
p 'to ţ ii
sub
rolura minimă vo (i cupnnso în
tre minus 3 ji 0 g io d c. ior mo- plooie Vlntul va sufla slab din
lud-vcst. Temperatura sta(lânoro.
— inginer constructor pentru postul de şef de
secţie prefabricate — dale mozaicate ;
*?,itmul a le rt de construire, electrice şi dc co n stru cţii la lo cuinţe şi în d ife rite secţii e cn d iu lu i de la I.P.S.P. Deva,
extindere şi dare in folosinţă in s ta la ţiile de încălzit Scăde sobe m etalice im provizate. in anul 19G8, cînd un reşou e-
a noi u n ită ţi şi cap acită ţi in rea te m p e ra tu rii, m icşorarea Este necesar ca la introduce leetrie a dus la incendic-ea CINEMA - maistru constructor pentru secţia prefabri
dustriale, pe rfe cţio n ă rile ce zile i im pun, im p lic it, folosirea rea sobelor m etalice să se u r unor b iro u ri) cate — dale mozaicate.
sc aduc proceselor dc pro du c m oi intensă a in s ta la ţiilo r de mărească ca acestea să cores Se recomandă con du cerilor DEVA : Testamentul di M obu-
ţie c il şi dezvoltarea in ritm încă lzit şi dc ilu m in a t. pundă procesului de produc în tre p rin d e rilo r şi in s titu ţii se (C inem aiogictul „P o tiio " j ; ii- Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
intens a u rb a n is tic ii im pun Locul deschis provoacă c c > ţie. să fie pro tejate dc elem en lo r să acţioneze eu mai m ultă legeie oa C tiiu l coio |,,A tto ‘ J ; a l-
M cRIA :
mi-
voluta
în tă rire a a c tiv ită ţii de pază m ai dese incendii. Şi aceasta tele com bustib ile ale încăperii, ho tâ rîrc la lichidarea tu tu ro r lio id c („M u ie fu i*) ; H UN kO O A-
contra in ce n d iilo r in toate d in cauza cetă ţe nilor care. u r dc pardoseala com bustibilă. cauzelor de incendiu din u n i RA : O n cu ţis oorbateoica („Con-
sectoarele de activita te, precum zind gunoaiele şi frunzele re C oşurile se vor folosi num ai tă ţile ce Ic au în subordine iiiu c lo iu r ) ; F lo te le di Home*
şi in gospodăriile cetă ţe nilor zultate de p rin c u rţi şi g ră daeâ acestea sin t le n cu ilc la pentru a le scoate de sub pe („E lo cu ta ") ; Ciociun cu Elisa-
b *Q
C A L A N j
(„S id c iu rg iitu i") ;
şi în locuinţe Aceasta sc cerc d in i, lasă focul ncsupraveghcal trecerea p rin pod ric o lu l in ce n d iu lu i, co n trib u in d ln d râ g o iti|ii din Morona („11 lu
cu a tit m ai m u lt cu cît ano sau il fac în c o n d iţii dc v în t In perioada dc toamnă, in pc această cale la apărarea a m e") ; TfcLIUC : Zile teci („M i*
G H clAR :
locuri ne
nerul“ ) ;
tim p u l rece-a sosit, iar d in tr-o şi in apropierea unor elem en m ai m u lte în tre p rin d e ri şi lo v u tu lu i obştesc Sc im pune, de schimbate („M in e ru l") ; PETRO 16.00 Lumea copiilor. sportivi —
m ,tl
Cei moi
analiză a in ce n d iilo r izb ucn i te com b ustib ile alo construc cuinţe, se folosesc pentru în asemenea, necesitatea o rg a n i ŞANI : Omul, orgoliul, vendclto Tronsm jtiune din Sala Spor
turilor Floreosco ;
te în anul 1960. în perioada ţiilo r. că lzit d ife rite aparate e le c tri ză rii pazei contra in ce n d iilo r (,.7 Noiembrie**) ; Profesioniştii 13.30 Liceenii - emisiune pentru e
Po le-
IU PEN I :
(..Rcpublico*’) :
tim p u lu i friguros, s-a consta O dală cu scăderea tem pe ce care suprasolicită in sta la ţia, (în lo cu rile de m uncă şi v e ri ten propriu („M uncitoresc*) ; An levi ;
gelica ţi sultanul
(„C u ltu ra l") ;
tat că acestea s-au produs m ai ra tu rii sc intensifică folosirea ia r dacă nu sin t izolate dc e ficarea u tila je lo r de stingere, lO N E A : O ro ţu l magic („M in o 19.00 Telejurnalul de soorfl ;
ales p rin foc deschis, d a torită sobelor Râu este că acestea protejarea acestora faţă dc ru l'’] ■, AN IN O ASA ; Singeroasa 19.20 In tcrm c iro m utical ;
19.30 Atomul - aceosiă necunoscu
co şu rilo r defecte sau necură nu sin t ve rifica te din tim p sau lem entele com bustibile, duc la a cţiu n ile nefaste ale inte m pe nuntă mocodoneanâ („M u n cito tă : „B â lă liO pentru nucleu' ;
ţite . defectelor la in s ta la ţiile în alte cazuri se introduc în incendiu (cazul iz b u c n irii in- riilo r. T rebuie luate m ăsuri de resc") ; PETRILA : Comisarul X ţi 20.00 Seară de teolru ; ..M a liţio a io
apărare îm p o triva in ce n d iilo r banda „3 clin i re n i" („M u n c ito mco lotlclre " de M aliughln
resc'’ ) ; VULCAN : Po plajele lu (II) :
in a vu tu l personal al lo c u ito m ii („M uncitoresc") i ORAŞTIE : 21.30 Relieclor - Telefoileton ca
rilo r. apărare la care c o n tri Lovitură puternică („P a tria ") ; lld la n ;
Acosl pAmint e ol meu („F la c ă 21,40 M urlcorom a TV. Revlsto ac
buie organele P C I , M.A.T. şi
„Semnalele" emise de maga co m isiile P.C I. F o rm a ţiile vo îm p ietriţi ; H A|EG : Dragoste la 22.20 - 50 dc onl de Io în fiin ţa
Oameni
ra") ;
GEO AGIU BAI :
tu a lită ţilo r de m utică uiooro ;
„G hcor-
rea
Los Vegos
BRAD :
Conservatorului
(„P o p u la r") ;
lu n ta re de pază contra incen
ghe D im o" din Clu) :
Sherlocfc Holmes („S teouo r o ţic " ) ;
d iilo r trebu ie să-şi inte nsifice
GURABAR2A : A tlâ seară mă d it- 22,55 T«le|um olul de noapte ;
a ctivita te a de autoapărare si tre i („M in e ru l") ; IH A : Fote In 23,10 Inchidorea om isiunii.
sâ se pregătească pentru a fi uniformâ („L u m in a ").
zinul satului se pierd înainte cendiu d in localitatea în care
gata de a acţiona la orice in
activează
lete că tragerea programată
Desigur, fiecare cetăţean are Mica publicitate peniru ziua dc 16 noiem
ob lig a ţia de a respecta reg im ul
de a fi recepţionate general de prevenire a incen urroînd să aibă loc în sala
brie a.c. se amină pînă la
23 noiembrie a.c. ora 10.
d iilo r. re g u lile dc pază elabo
rate în acest scod. co n trib u in d
astfel In apărarea a v u tu lu i ob Comisia peniru organiza „Aria" Deva.
ştesc rea TOMBOLEI „Deva 700“ C um părînd e ît m ai m ulte
In u ltim ii ani, aproape Sn cerute Sn 13 o cto m b rie Ide că — In loc să-m i adueâ ceea aduce la cunoştinţa publi b ilete pină la această dată
toate satele şi-au Înce put ac tre gestionara u n ită ţii d in ce am cerut, m i-a u adus ţig ă ri Lt. major GHEORGHE PASCARU cului şi a posesorilor de bi- vă s p o riţi şansele de eîştig I
tiv ita te a m agazine com erciale R îrcca M ică. p rim ise doar „A m ira l" — nc spunea Ioana inspector P.C.I.
de d ife rite tip u ri : un ive rsale , m ezeluri, c a ic nu prea trec B cra, gestionara a lim e n ta re i
m ixte , a lim e n ta re etc. U nele a ici, şi ulei la sticle dc 1/2 nr. 75 d in B îrcca M are. Aces
riva lize ază eu cele d in oraşe de litru . te ţig ă ri aici nu le cere n i
R a re o ri se m ai in tim p lâ ca M agazinul de produse in m eni (sc ştie că la oraşe M area B rîta n ie prom isese că Sn te rito riile
săteanul să fie ne voit să a d u s tria le din C ris tu r dispune u n e o ri li sc sim te lip sa ) Dar e lib e ra te de arabi, g u ve rn u l b rita n ic va întreprinderea de reţele
lerge la oraş p e n tru a-şi c u m am fost o b lig a tă sâ le p r i recunoaşte „inde pen de nţa com pletă şi su
păra un a n u m it obiect. In mesc 1 L owrence ol Arabici verană a lo c u ito rilo r"). D a r in m arşul a
m agazinul d in satul său se a- In u n ită ţile a lim e n ta re din supra D am ascului, lu i Law re nce şi a ra b i
flâ dc toate : te le vizo a re , ra C ris tu r şi S in ta n d rc i abia lo r le-au lu a t-o în a in te a u s tra lie n ii. Acest electrice Deva
d io u ri, frig id e re , stofe, con fec RAID p o ţi in tra în tr-o dungă S in t P A X r v t fa p t l-a în fu ria t pc Law rence. ia r in „C ei
ţii. produse a lim e n ta re , bău tix ite eu am b alaje goale Dc şapte E tîlp i", el a consem nat câ a u s tra lie
tu ri. ch im ica le , a rtico le dc fie la bu toaie, fa lăzi p e n tru ouă, n ii „s-au an ga jat în cam panie ca in tr-o
ră rie şi m u lte altele. C o n d iţia lăzi cu borcane, sticle etc. D in De ce s-a retras Lawrence cursă de cai cu potoul Ia Dam asc".
esenţială p e n tru ca m agazinul în acest sezon de un m are n u 4 se p tem brie n-au m ai fost 0 nouă reglementare
sâ răspundă p ro m p t c e re rii m ăr dc... p ă lă rii de paie rid ic a te am b a la je le
de cum p ăra re a p o p u la ţie i să Toate sînt aşezate sus pc ra ft, Dc obicei, u n ită ţile co m e r In o cto m b rie 1918 a fost atins Confruntarea
teşti este aceea a cu n o a şte rii in văzul cu m p ă ră to rilo r. In ciale ale se cto ru lu i a lim e n ta i pu nctul c u lm in a n t al ră zb o iu lu i La w re nce se angrenase Sn m anevre
p u lsu lu i ce rin ţe lo r, străda nia schim b, a rtic o le le dc sezon, sin t cum p ără to are de am b ala din deşert — cap turare a Da m enite sâ asigure nu m irea p ro p riu lu i său
ca ; p ă tu ri, căm ăşi fla n e la te . je goale dc la populaţie. M u l m ascului. Ia r Law rence, ajuns în ceea ce privind consumatorii de
pe n tru satisfacerea lo r cît ca n d id a t ca g u ve rn a to r al D am ascului şi
plapum e, le n je rie pentru fe te au şi a n u n ţu ri în acest s-ar crede a fi fost clipa triu m fu lu i său.
m ai de plină Sn cursul acestui proces el s-a co m p o rta t
Am v iz ita t zile le trecute m ei fla n c la tâ , de tergenţi, sens. D ar s itu a ţia actuală a îşi face pc neaşteptate bagajele şi pleacă in tr-u n mod care frizează d iscip lin a C on
m agazinele com e rciale d in dam igene, m a io u ri, pulovere, m u lto r m agazine săteşti in acasă flic tu l a izb u cn it cin d generalul englez • S ■ ® V
C ristu r. B îrcca M ică, B îrcea prosoape şi a lte le nu se gă p riv in ţa n e rid ic ă rii a m b a la je F ină acum. pe ntru plecarea su b ilâ a lu i A lle n b y — care în cursul în a in tă rii spre energie electrica
M are, S in ta n d rc i. Pui. Ponor. sesc. lo r este de-a d re p tu l în g rijo Law rence au fost acceptate diverse cx Damasc a fost to t tim p u l u rm ă rit de te le
P rim a şi cea m ai elocventă — Degeaba fac şi refac co rătoa re Azi. m îin e unora nu p lic a ţîi : că era decepţionat dc refuzu l gram ele F oreign O ffic e -u lu i. eerîn-
constatare : nu sc răspunde m enzi — spunea H o rv a t P ru n li sc va m ai putea deschide g u ve rn u lu i său de a respecta p ro m is iu du -i-sc sâ fie ate nt să nu lezeze pc fra n
com e nzilor emise dc gestio cise, şeful m agazinului N u m i uşa ! n ile făcute a ra b ilo r, că tra n z iţia dc la cezi — a convocat o con ferin ţă , pe ntru a ■ I.R.E. Deva prin centrele de distribuţie a ener
na ri. La s firş ilu l lu n ii octom se aduce m arfă. U n ul d in tre M agazinul sa tu lu i e m ite pe c o n d iţiile de război la cele dc pace ar fi aplana lu c ru rile . I giei electrice din judeţ verifică şi instalează fără
b rie ac., com enzile în a in ta te m o tive le invocate este că nu rio d ic „sem n ale ", co n cre tiza fost pe n tru a ra b i m ai uşoară in lipsa sa, Law rence spune (in rîn d in ile ce încheie [ plată contorii electrici cumpăraţi de către consu
incâ d in zilele de 4. 12. 13 dc sin t m aşini p e ntru tra n sp o rt te in eom enzi. S în t c e rin ţe le că el sc temea In lr-a tîU de setea sa de „C ei şiipie s lilp i ai în ţe le p c iu n ii"), eâ la
către g e stio n a rii m agazinelor D a r in tr-o seară un cam ion c u m p ă ră to rilo r săi de zi m p u lc rc .şi prestigiu, in c it a ales calea re această co n fe rin ţă a a d rcs.il lu i ^Allenby matorii casnici de energie electrică.
a lim e n ta re d in C ristu r. R îr- de m arc to n a j a ve n it doar zi nu sim p le li ir li i cum s in i tra g e rii „u ltim ii (şi, cic d . p rim a ) cerere (ie care Incepînd cu data de 23 martie a.c. şi pînâ la
cca M ică şi cel dc produse in cu un b ra ţ dc caiete î Ca să tra ta te Aceste sem nale se rr r In v e s tig a ţiile noastre au d e zvăluit m o i-a ni făcut o vreodată p e n iru m ine per 31 decembrie 1969, pe baza bonului de cumpărare
d u s tria le d in C ris tu r nu fuse nu vă m ai spun eâ uneori pc recepţionate, ju decate, a n a li tive cu to tu l d ife rite . sonal — perm isia dc a ptcea La început I.R.E.D. plâteşle contravaloarea contorilor la pre
seră onorate ! 01 dc a rtico le la b iro u ri n i se pierd com en zate Rău este eâ de m u lte o ri In ca d ru l p la n u lu i său de a zădărnici cl nu a v ru t sâ accepte... dar in cele din
şi so rtim e n te ceruse gestiona zile T re b u ie să duc co p iile ca com enzile m ag azinelor săteşti p ro ie ctu l F ranţei şi a asigura in flu e n ţa urm ă s a de cla ra t dc acord .şi din clip a ţul cu ridicata (130 lei).
ra m a g azinului a lim e n ta r nr sâ-i con vin g S in t prea m u lţi nu sînt p riv ite cu s u firic n lâ M a rii B rita n ii in S iria , Law rence ţinea sâ neeea m i am dat scama cît dc m u lt re Noua reglementare dă prilejul consumatorilor
72 d in C ris tu r şi nu prim ise cei care ..m anevrează" acolo seriozitate, ia r onorarea lo r ajungă cu trupe le arabe p rim u l l.i Da g re t". pauşalişti de energie electrică să realizeze impor
n ici unul. Aceeaşi situ a ţie era h îrtii. în loc ca cineva să sc se face la in tim p'.are, fără mase sâ instaleze un guvern arab şi sâ • Agerpres
Iii m agazinul m ix t nr 73 din ocupe d ire c t şi cu răspundere disccrn â m in t î pună p u te rile «diate in la la unui fa p t îm tante economii instalind contoare electrice.
Ilîrcea M ică şi la a lim e n ta ra dc buna a p ro vizio n a re a u n i p lin it. (In „D e cla ra ţia către cei şapte", (Va urma)
din Pui. D in tre sortim e ntele tă ţilo r. GH. I. NEGREA