Page 63 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 63
DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969
Potenţialul laminoarelor huncdorene
Participare remarcabilă a
studenţilor de la Petroşani valorificat integral!
a X-a Conferinţă pe ţară cutiei. De asemenea, subliniez răm o datorie prim ară a noas
tră sâ manifestăm o preocupa
necesitatea ca pentru lam inoa-
rele ,,650", ,,800", de profile m ij re susţinută pentru creşterea
locii şi benzi, sâ fie asigurate in d icilo r de utilizare, prin tr-o
a cercurilor ştiinţifice La lam inorul de sem ifabrica la tim p m aşinile de cojire, dc- programare cit mai severă a
producţiei pe flu x u l blum in gu ri-
bavurat, de polizat şi îndreptat,
» » te, de care depinde evoluţia as pentru ca o dată cu creşterea semifabricate, p rin tr-o deservire
cendentă a producţiei, la lam i- cantitativă a producţiei sâ de bine organizată a lin iilo r fin i-
studenţeşti noarele de pro file uşoare, slr- term inăm in u ltim u l an al cin soare cu ţagle şi blum uri de
mâ şi profile m ijlo c ii şi benzi,
cinalului un salt mai consistent
relam inare şi p rin tr-o folosire
se cer rezolvate grabnic proble în finisarea calitativă a lam ina mai judicioasă a stocurilor de
me im portante. Este vorba in telor. semifabricate, în scopul obţine
prim ul rînd de accelerarea lu rii unei producţii ritm ice şi de
Recent s-a desfăşurat in A d re l Bereş, precum şl coau cră rilo r aferente m ă ririi vitezei Apreciind valoarea hotâritoa- calitate. Un progres mai evident
C apitală cea de-a X-a C onfe to rii lu c ră rilo r, Sâbâu C ris ti de lam inare la 3.3 m etri pe se re a m ăsurilor am intite şi ne se cere făcut şi din partea D i
rin ţă pe ţară a c e rc u rilo r an, M ânu D u m itru , Râşlnealâ cundă plnâ la sfîrşitut anului şi cesitatea m aterializării lo r în recţiei mecano-energetice a
ş tiin ţific e studenţeşti. La co n E fim , Broscâteanu Gheorghe, a celor de extindere a ajustaju- cel mai scurt tim p, colectivele com binatului In ceea ce priveş
fe rin ţă au p a rtic ip a t şi m em Bulboacâ Ion, B ra ia D oru, lui, cu două paturi de răcire şi la m lna torilor noştri sînt conşti te asigurarea cu piese de schimb
b rii ce rcu lu i de sociologie Keresztessy Ioan şi Guga Se macaralele tehnologice aferen ente câ sectorul pe care 11 de şi organizarea raţională a lucră
fi
servesc este departe de a-şi
din In s titu tu l de m in e P etro ver in. te. In tru c it aceste lu crări sînt valorifica t m arile rezerve de rilo r de reparaţii şi întreţine
şani. De rem arcat că la această holârltoare pentru realizarea care dispune pentru creşterea re, In scopul d im inu ării o p riri
S tu d e n ţii m in e ri au pre c o n fru n ta re au p a rticip a t planului, apelăm din nou la producţiei şi a in d icilo r inten lor cauzate de defecţiuni meca
zentat in cad rul lu c ră rilo r m e m b rii c e rc u rilo r sociolo m aturitatea şi seriozitatea co sivi şi extensivi de utilizare. nice şl electrice. In fine, este
secţiei I, de ş tiin ţe social- gice ale s tu d e n ţilo r d in în le ctivulu i de constructori de la După aproape 11 lu ni de m un cazul sâ precizez câ to ţi sala
politice, două lu c ră ri. P rim a , treaga ţară, p rin tre care şl Vedere din oraşul Deva. Foto : 1. DUBEŞTEANU I.C.S.H., pentru urgentarea exe- că din acest an, observăm câ la ria ţii care munceso în domeniul
in titu la tă : „R e la ţii umane cel ce vo r profesa în v iito r toate cele fi lam inoare tim pul producţiei de lam inate trebuie
In g ru pu l de m uncă şi in flu in do m en iul sociologiei. L u efectiv de lucru nu este pe de sâ se Încadreze efectiv tn at
mosfera laborioasă de lucru a
enţa lo r asupra p ro d u c ţie i' a c ră rile u n o r ce rcu ri cu o e x plin satisfăcător In raport cu
o b ţin u t p re m iu l Jntîi pe ţară. perienţă m a l îndelungată, ca care şi-au adus o c o n trib u ţie tim pul calendaristic. S taţio nări secţiilor, sâ privească sarcinile
A doua, eu titlu l .R e la ţii ca cele ale u n iv e rs ită ţilo r din DIALOG CU C IT IT O R II deosebită la realizarea s a rc in i le accidentale, de ordin tehno curente şi ale anului v iito r cu
întreaga seriozitate profesională
dre didactice — stud enţi în B ucureşti, C lu j sau Iaşi au lo r de producţie. C onducerile logic sau din cauza g o lu rilo r în şi responsabilitate muncitoreas
afa ra p ro g ra m u lu i de Invâ- cedat întîletatea , In clasa s e c ţiilo r şi com itetele sindicale aprovizionarea cu lingouri cal
ţâ m in t" s-a bu cura t la rîn - m en tu l a p re cie rilo r, unor lu sînt acelea care stabilesc cine de sau semifabricate, se cifrea că.
dul ei de bune aprecieri, ob- c ră ri apreciabile, la în to cm i anum e m erită sâ prim ească ză anual la m ulte sute de ore In faţa acestor preocupări şl
Pavel Zaha — Hunedoara. seama de cele sem nalate şi )e Crişan G heorghe — B rad. pe lam inor, dim inuînd astfel probleme majore, consider eloc
ţin în d o m enţiune. rea cărora au p a rtic ip a t prim ă şi c it de m are va f i posibilităţile de creştere a pro vent de arătat câ In fiecare an
Legea p riv in d
a d m in istra re a
Cele două lu c ră ri au fost m e m b rii u n u i foarte tîn â r fo n d u lu i lo ca tiv şi reglem en vom tra ta în m a te ria le le le F abrica de pîine nu are nevoie cu a n tu m u l acesteia. ducţiei de laminate. La aceasta din actualul cincinal, lam inato-
gate de
deservire a
buna
susţinute de stu d e n ţii Vasile cerc, al u n or studenţi care tarea ra p o rtu rilo r d in tre p ro p o pu laţie i. de fîn tîn a la care vâ re fe riţi şi Ioan Keu — H unedoara. se adaugă, cu efectul lo r nega rii noştri şi-au îndeplinit cu
Pop si O ctavian Gabor. P en îşi vor exercita profesiunea p rie ta ri şi ch iria şi, în ce p ri Ladislau Ilu lk a — com una n-a fo lo sit-o niciodată. Ş tiţi că acum se fac lu c ră ri de tiv. im perfecţiunile sistemului cinste obligaţiile, aslgurtnd spo
G elu M arian
—
tru succesul re p u rta t, studen In exploatarea ta in e lo r a- veşte rep artiza rea lo cu in ţe lo r, Lu n co iu de Jos. Persoanele la Ne-am interesat la S im eria. îm b u n ă tă ţire a a lim e n tă rii cu de program are, lipsa dc sincro rirea producţiei de lam inate fi
C entrul
ţ ii sociologi din Petroşani d în cu rilo r. prevede urm ătoarele : care vă re fe riţi in scrisoarea apă a m u n ic ip iu lu i şi că de la nizare a transportului lin g o u rl- nite pline cu aproape 45 la su
m erită fe lic ită ri, la fel ca şi NICOLAE LOBONJ dum neavoastră călătoresc cu m ilita r Deva şi ni s-a co m u n i 1 decem brie d e b itu l va fi m u lt lo r calde de la oţelârii la blu- tă în acest an faţă de )965. A -
cei doi coordonatori, le cto rul student la Institutul de mine „A rt. 8. R epartizarea supra autobuzele I.T.A. cu o rd in de cat că s-au adus m o d ific ă ri sporit. Cînd voi fi term in ate m inguri, deficienţele în organi ceastâ creştere ca şl realizările
S e p tim iu K rausz şi asistentul Petroşani fe ţe lo r locative din fo n d u l lo d e cretului despre care în tre aceste lu c ră ri, va fi rezolvată zarea şi executarea lu c ră rilo r
c a tiv de stat afla te in a d m i serviciu. baţi. P entru lă m u riri sînteţi şi problem a apei — calde şi de întreţinere şi reparaţii, aba din anul curent, constituie o
nistra rea în tre p rin d e rilo r de Ioan H aîdu — com una To- rugat sâ treceţi pe la C entrul potabile — la etajele superioa terile de la disciplina tehnolo premisă sigură câ lam lnatoril
stot prevăzute la art. 1, a lin e teştl. Ne pare râu, dar nu vă m ilita r. re. gică şi a muncii. hunedoreni vor raporta re a li
a tu l 1 se face de către com ite putem da nici un fel de alte M a ria n L iv iu — B rad. Con IVTaria B ra d i —* Hunedoara.
tele exe cutive ale c o n s iliilo r re la ţii In legătură cu a rh iva tra c tu l încheiat de dum nea Aceste deficienţe constituie o zări de prestigiu în aporirea
16,00 C opiii clntd şl d o n i« o i5 | despre care ne-aţi m ai scris. Legile sînt le gi şi ele trebu ie serioasă frlnâ în perfecţionarea şi diversificarea producţiei rie
16.30 D rop llU - film | populare ţinîndu-se seamă de voastră obligă între p rin d e re a să fie respectate. C um nata
16.43 A ri* frum ooie | c o n d iţiile dc locuit, situ a ţia A şte p ta ţi răspunsul de la B u ca la term in are a şcolii profe producţiei. Do aceea, conside metal.
19.00 To!o|um olul da ieo râ j fa m ilia ră , vechim ea şl a p o rtu l cureşti. P u te ţi face o cerere şi sionale sâ vâ angajeze în tr-o dum neavoastră, nefiînd m em
19.30 Totul clntfi — Instrumente mu* la M in is te ru l M u n cii. A n u n bră a coo pe rativei agricole,
ilc o le populore ; în producţie, dindu-se p rio ri fu n c ţie corespunzătoare c a lifi nu se poate bucura de aceleaşi
20.00 Taleelnemoteco. „B orbA ro* tate m u n c ito rilo r c a lific a ţi, ţu l propus de dum neavoastră c ă rii. După term in are a şcolii, d re p tu ri cu ţă ra n ii coopera L O T O
şle* - producţie a studiou sp e cia liştilo r, fa m iliilo r cu nu-1 putem pu blica.
rilo r Japoneie i m u lţi copii. G rlgore Costîna — com una ab so lve n ţii trebu ie sâ se pre to ri.
11,10 Roflector | zin te la în tre p rin d e re şi sâ-şi A rg e n tin a C herciu — H u ne La tragerea excepţională 21. 30. 84. 8, 24, 69. 9, 60, 82,
L A 21,40 MIcroavonprom lerA | Lo cuinţele construite din B lâ je n l. In legătură cu în tre facă form ele de angajare, u n din lg noictnhrio 1969, au fost 53.
21,43 Tolegleb - O rele Parisului ; fo n d u rile de in v e s tiţi! cen tra barea dum neavoastră, vă in de sînt o b lig a ţi sâ lucreze 3 doara. Precizăm că m am ele cu extrase următoarele numere :
22,10 Solonul lite ra t ol TV ; fo rm ăm că pe n tru obţinerea c o p il m ici au d re p tu l la p ro Extragerea a lV .a : 6, 33,
22,30 Telejurnalul de noopta. lizate şi destinate p rin p la n u l a d e ve rin ţe lo r de vechim e in ani. D in cele scrise reiese că gram redus pentru alăptare 30, 81, 31, 44, 42, 61, 26. 76.
23,00 închiderea a m lilu n ll. de stat m in iste re lo r, a lto r o r dum neavoastră nu sînteţi an pînâ ce co p ilu l îm pline şte 9 Extragerea 1 : 11, 87, IR, 82, 9. 78.
gane cen tra le sau o rg a n iza ţi m uncă tre b u ie sâ vă adresaţi gaja tu l în tre p rin d e rii şi ca a 59, 75, 46, 63, R0, 16, 42, 32.
ilo r subordonate acestora, no U n iu n ii judeţene a coo pe rati tare nu p u te ţi beneficia de lu n i. Deci se rviciu l personal Extragerea a 11-a : 61, 83, Extragerea a V-a : 71, 71,
v-a dat un
răspuns
corect.
m in a liza te pe n o ile obiective velor de consum Deva şl Con d re p tu rile pe care Codul D um neavoastră nu sînteţi sa 19, 46, 45, 84, 89. 1, 6, 54. 25, 37, 79, 83, 40, 61. 7,3,80,24,64.
m al im portante, se rep artize a s iliu lu i popu lar judeţean. 58. Fond dc p re m ii: I 817 730
com una
N icolae F lo rii
—
ză num ai a n g a ja ţilo r in d ic a ţi Tom esti. F o n d u rile pentru e- M u n c ii le conferă a n g a ja ţilo r. la ria tă la cooperaţia meşteşu Extragerea a I I I -o : 28, 75, lei,
Hunedoara.
Ioan Pleşu —
Odiseea geamurilor n o m in a l pe o rg a n iza ţiile bene le c trifîc a re sîn t gestionate do P rim e le nu s ln t un drept, ci un gărească, c i la o in s titu ţie de
fic ia re ale ocestor iocuinţo..."
stat.
Dum neavoastră sln te ţi căsă către co n siliu l popu lar com u stim u le n t şi se acordă acelora N. ZAMFIR
to rit, fă ră cop ii şi angajat nou. nal. E xtinderea reţelei e le c tri porană ; 11.50 Cintâ orchestra Ray
La B rad s© scrie o odisee despre nişte geam uri. L o c u iţi în tr-o cameră necores- ce este deci con diţiona tă de R A D IO Connlfl ; 12,03 Avanprem ieră colidlo-
O scriu lo c a ta rii b lo c u lu i B 5 d in oraşul nou, care punzâtoare, lu cru constatat şi fon dul existent, de fa p tu l dacă na ; 12.15 M elodii de M olinoonu »>
de
fam lstocle Popo ; 12.45 Concert
de m u ltă vrem e au s o lic ita t în tre p rin d e rii de gospo de către com isia care a făcu t to ţi cetă ţe nii şi-au a ch ita t con prins ; 13,30 Ora veselă (reluare) ;
d ă rire com unală şl lo c a tiv â ge am u ri p e n tru uşile de trib u ţia in bani. Vă sfătuim PROGRAMUL l : 4,05-9,30 M u rită 14,03 Poştei m uilcol ; 14,30 M uieul
verificarea . S-a propus să vi instrum entele vechi. O rgi de valoare
la casa scărilor. îm p u te rn ic itu l C o nstan tin S liv in s c h i sâ sta ţi de vorbă cu p rim a ru l ţl actualizaţi ; v jO Vioţo corţilo» ; ■storicâ (I) ; 15,00 Ş tiinţo Io zi ;
— asa ltat de lo c a ta ri — a b ă tu t m ereu la uşa I.G.C.L. se dea un apartam ent ce va fi com unei, care vă poate da ton- 10,10 Curs - de - lim ba - geim onă C i 15,30 Refrene îndrăgite ; 16,00 Radio
clu» 11. te cl>o o SU-a : <0.30 Muzică
dăr,; tftt m ereu, a p rim it acelaşi răspuns : .N -a ve m e lib e ra t p rin plecarea un uia tp lă m u ririle în această p ri de csirodâ ; 10.43 Pieso corole de jurnal Buletin m eteo-ruticr ; 16.20
->• din a n g a ja ţii secţiei. N um ai Dm pilm o gram olonului : 16,40 Inlor-
g e am u ri'1. A p rim it Insă şi un a lt răspuns cînd s-a vin ţă . ludo» Jordo ; n.OS ^elecţiuni dm
conducerea secţiei şi co m ite operete ; 11,25 M u tc o populară ; preţi do operetă : Janette Moc Uo-
adresat secţiei ge am u ri a coo pe rativei .M o ţu l" din lo nold, Nelson Eddy. Peler Anders, Leo-
tu l sin d ica tu lu i pot să apre Un g n ip de lo catari — Deva, IZ.00 Cinloco făiă cuvinte , 12.15
c a lita te i .N o i avem ge am u ri — i-a spus tova ră şul Cronico muzicalo ; 12.30 in tiln ire cu nord : 16.55 Sloiul medicului ; 17,00
cieze dacă vi se poate da, a P roblem a la care vâ re fe riţi Solijt» de muzică ujoarâ : M ihoala
Purcel — dar eu nu mă deplasez la bloc. Dacă m i-a - cade în com petenta în tre p rin m elodia populam ;■ interpretul p<e-
jl orchestre
Deuuchei
duce de lu cru a ici fac, dacă nu, n u ". C o n sta n tin S li- tu n c i elnd i se va re p a rtiza , terot ; 1 J.Oj Nodiojurno! ; 13.10 Mic M ihai, D roli Popescu }■ Enoeh lig h l :
le Comei
vm schi a răm as perplex i .Să aduc toate uşile de la un apartam ent. d e rii unde lu cra ţi. P entru re m ogoirn m uj'col ; 14.10 Rad'o-jcoa- 10 00 V orietdţi m u tk o le : 10,30 Cuis
lă ; 14,30 M u riră ujoaro de Ion Râ-
casa scă rilo r d in blocu l B 5 ?" — s-a în tre b a t om ul. P rin acestea considerăm că zolvarea eî trebu ie sâ vâ adre dulcscu (i Rlchord O schanit/LI ; de lim ba germano. Ciclul II. lecţia
şi a plecat ia r la I.G .C.L, D ar aici, ve ch iu l la itm o tiv : am răspuns şi to va ră şului 11 ie saţi conducerii în tre p rin d e rii 14,50 A rgoţule Argoţo! - m ulică o 50-a (reluore) , 10,50 V arietăţi mu-
unde sln te ţi an ga jaţi şl com i populorâ ; 15,30 ComporlioruJ saptâ- ncole - continuare ; 19,30 M orid'or.c
.N -ave m g e a m u ri". Irlm escu, to t d in Hunedoara. m înli - Cloude D ebuny ; 16,CO Ro- lirice, Volery Laiboud : 19,50 Nooptn
Şi u ite aşa se scrie odiseea ge am urilor... Ion C orfa — com una Buce.ş, te tu lu i sin d ica tu lu i. d'Ojurna! Buletin meteo-rutler ; 16,20 bună. copil ; 20,00 Piese de estradă:
Ion V. — Deva. Despre cele Cintă M iranda MaUino ; 16,30 Con 20.10 Sercnodo In do minor K 303
L a întrebarea pusă vă in fo r sultaţie jundieo ; 16 40 Concert co pentru suflători de M ozart; 20 35 Arte
măm că asemenea litig ii, se so relatate In scrisoarea dum nea ral Ion Vidu ; 17,05 Anleno tinere frumoosa ; 21.10 Teatru radiofonie :
luţion ează de către com isia de voastră am in fo rm a t pe co tului Studioul elevilor : 17,30 M utică „V e rlo lno Tw ljt*. Scenariu radiofonie
de M ichel SafNon ; 22,2S Muzică de
ju de cată de pe lîneâ c o n s iliu l m andantul M iliţie i m u n ic ip iu populoiă eu N atalia GUgo. Matei dans ; 23 05 ,,Odo tă ce rii” de Ano-
Constonlm
Tiţâ
Sionchi ;
13,10
ji
lu i Deva. Cei v in o v a ţi au fost
po p u la r com unal. Dacă nu ve ţi Revista economico : 19,30 O m elodie toI Vieru : ,.Oies Iro e " - oroiodu in
gelica yl sultanul
(„C u ltu ra l*) ;
CINEMA lO N EA : O ro fu l moglc Singeroosa fi m u lţu m it dc fe lu l cum a sancţionaţi. pe adresa dv. ; 19.00 G a ieta ra dio : rnemorio victim elor de Io Ausehwltz
(„M in e
de Kayszlof Penderecbi; 24.00-1.00 So-
19.30 Soptâmina unui meloman ; 20.05
rul*) | A N IN O A S A :
nuntA mocedoneonâ („M u n c ito rezolvat litig iu l această co m i Ioan Stanciu — satul Nâdâş- Toblelo de seorâ da Ion Dodu Bă lecţiuni din oparo „O rle u ” de Monte'-
resc0) ; PAROŞENI : Salvele Au sie. atunci trebu ie să vă ad re tia de Jos. F a m ilia dum nea lan ; 20 10 Din înregistrările torogo- verdi.
DEVA i Testomenlul dr. Mobu- rorei („E n ctg io ") ; PETRILA : A- saţi in sta n ţe lo r dc judecată. voastră trebu ie sâ-şi îndep’ i tistului lu ţâ lo /i'â i <0,20 Emmrţjcio-
no. „Ia r cind v c I» pom int”
Recită
J9 (CincmotOQ»olul „P oI mo") ; A runcoţi banca în aer („M u n c ito C onstantin Rîpa — P e tro M arcela Rusu : 20.25 Zece m elodii
legere de asasini (,,ArieT) ; S I resc') ; VULCAN : Po plajele lu neasrâ o b lig a ţiile faţă dc
literară ;
MBRIA : Omul c a i* valora mi- m ii şl R iscurile meseriei („M u n şani. Vă rugăm să ne in d ica ţi prelerote : 21,00 Emisiune 21.30 M o
21,20
Revista
jlogore»or ;
llorde („M u re ju l") ; HUNEDOA citoresc*) i URICAN I ; In oroşul C.A.P Dc aceste o b lig a ţii nu ment poetic : 2'.35 Revlsto jlo g ă re - VREMEA
RA : D iscut'* borbolcoseâ (,,Con „ 5 “ („? N oie m brie *); ORAŞTIE: în tre p rin d e re a unde lu cra ţi poate fi scutit nim eni. S înteţi lor ; 22 00 R odiojum ol. Buletin meteo
structorul” ) ; Frotolo dr. Homer Lovitură puternica („P a tria ") ; pentru a vă putea răspunde in rologic : 22 20 Spo»t : 22.30 Pentru
(,.FIoc6«o“ ) \ Crăciun cu Eliso* Acest păm int e o l meu (,,Flacă m em b ri ai cooperativei agrico
betn („S id e iu rg istu l") * C A lA N : ra") ; GEO AGIU BAI : Cind voi legătură cu problem a care vă magnetofonul dv. S oliţh : Francii PENTRU 28 ORE
A trăi pentru o I r 6 > (,,11 Iu fl mort şl livid ; HAŞEG : D ra le şi trebuie sâ p a rtic ip a ţi In Schobel ţi G ribouille : 23,00 Concert
da seară ; 0.03-5,00 Eslroda nocturnă
nie") : TEUUC : Zile reci ( „ M i goste la Las Veges („P o p u la r*); interesează muncă. Vreme relativ râcoroosâ. cu ee-
nerul0) ; GHEIAR : Jocuri ne* BRAD 1 Am două mame şl doi Ioan C ioran — Teliuc. Dacă rul schimbător. Var codeo preci
sehimbato (..M inerul*) ; PETRO to ţi („S teaua roşie*) ; GURABAR- PROGRAMUL II : 6.10 V arietăţi p ita ţii slobe interm itente sub for
ŞANI : Omul, orgo liu l, «endetta ZA i Sherlock Holmes („M in o ru l*): aţi u rm ă rii zia ru l a ţi p u tu t m otm ele ; 7 00 R adiojurnal. Bulolin mă de ploaie In regiunile mun
(„7 N oiem brie") ; Profesioniştii meteo-rutior : 7,10 V o rle io ţl m atina toase aceste p re clp ito ţil ia vor
(„R ep u b lica ") ţ LUPENI t Pe te IL IA 1 Fete In u n ifo rm i („L um i constata că asemenea p ro ble le - continuore ; 9,10 Tot înainte (c-
ren propriu („M uncitoresc*) | A n na"). me, stau pe rm an ent in a misiune pentru pionieri) ; 6,25 M ori t/onsforma in lopoviţă jî ninsoare.
înterpreţi Dinu lip o ttl ; 9 00 M elo Tem peraturile minime vor oscilo
te n ţia red acţie i. Vom ţin e d ii populore : 9.10 Cu»S de limbo intre minus 3 ţl 3 grode. ior mo-
germano Ciclul I. lecpo o 41-c i urnele intre 7 jl 15 grode Vi nt
9.30 „C in tccu l u i tă r ii'1 — sarruelo in potrivit cu intensificări temporare
Intrep rind crcH ■■uiouiiibi- tr-un oct — de Jose Serranc : 10,30 din vest ţl nord-vesl. D im ineaţa,
lu l“ angajează de urgenţă m u n Antena tineretului Radio enciclope ceaţă locală
d ie : 10,55 Din cintecele >i dansurile
c ito ri încârcâtori-descârcâtori popoarelor ; 11.30 Antologie contem
la depozitul Deva. In fo rm a ţii
sup lim e ntare la sediul în tre
p rin d e rii din Deva, strada 23
A ugust, nr. 11 — telefon
11972.
făcut o descoperire in tere le-a fost însă m irarea celor ÎNTREPRINDEREA
santă ; este vorba de un os de la muzeu cînd, dcschl-
fosilizat provenind de la m a zind lada au găsit in ea. ,
xilarul unui „ labyrintho- un cran iu ob işnuit de vacă.
dienţă la rege. Iî vo i da şi o scrisoare
dont1', o salam andră de a - Sărm anul „ arheolog “ pro către F orelgn O ffice , astfel in c it el sâ DE INDUSTRIE
proxim attv 1,20 m lungime, babil cd lipsise chiar fa o - poată e xp lica p u n ctu l de vedere a ra b ".
care trăia In aceste ţinuturi rele principale ale cursu llawrence ol Arabici
acum 200 m ilioane de ani. lui ! L a w re nce a recurs la o m in ciun ă. L u a t
Descoperirea reprezintă din scu rt de în tre b ă rile lu i A lle n b y , el a LOCALĂ ORÂŞTIE
'
prim a con firm are paleon to I-& V C r v c i fost pus în tr-o s itu a ţie im p o sib ilă faţă de
Feisal, căci el ştia fo a rte b ine câ F ra n ţa
logică a ipotezei că, in p e urm ează sâ fie pu terea pro te ctoare şi câ
rioada triasică, Australia, ■d A A m ai fost Insă un m a rto r la a ra b ii nu urm a u sâ aibă n im ic de a face
care a fost de asem en ea lo Angajează urgent :
Dr. Bruce Parker, bota această reuniune, ia r d e cla ra ţia cu L ib a n u l. T otuşi, el sperase că va - 2 macaragii pod rulant ;
nist la Universitatea din cuită de astfel de „labyrin- sa a răm as în mod v irtu a l ne schim ba to tu l p rin m anevrele sale şl cu
Washington, susţine că poa thodonţl, a form at îm preu cunoscută pînâ acum. Este vorba de ge s p rijin u l u n o r ce rc u ri in flu e n te , de aceea - 6 frezori categoria II—VI ;
nă cu A n ta rctica un uriaş n e ra lu l de ca va le rie au stra lia n H a rry
te obţine vitamina B-12 super-continent. Chauvel. V ersiunea sa pune plecarea lu i nu a fo st sincer cu Feisal. In c o n fru n ta - 5 strungari categoria III—VI ;
din... apa de ploaie. rea care a a vu t loc, A lle n b y, p ro b a b il fă - 1 proiectant I constructor ;
La w re nce în tr-o lu m in ă d ife rită . ră sâ-şl dea seama, l-a pus pe L a w re nce
C ercetările asupra vita C hauvel spune, în fe lu l său sec, cazon, In tr-o s itu a ţie în care acesta nu tre b u ia - 2 electricieni ;
minei B-12 au dus la con că A lle n b y a v o rb it lid e rilo r a ra b i despre sâ recunoască to tu l, p ie rzîn d u -şi p o ziţia - 1 inginer pentru organizarea ştiinţifică a
cluzia că numai m icroorga m ăsura în care F ra n ţa urm ează sâ-şi e sa specială faţă de Feisal, sau tre b u ia sâ
nismele sînt capabile să-şi x e rc ite in flu e n ţa In S iria . E m iru l Feisal a m intă. La w re nce a m in ţit, pe ntru câ. se producţiei ;
creeze propria lor vitamină o b ie cta t energic, a râ tin d că, p o triv it asi gindea el, cam pania arabă nu era încă - 10 muncitori necalificaţi.
B-12. Astfel descoperirea g u ră rilo r pe care i le-a dat Law rence, încheiată. O p in ia fra n c e z ilo r era pre cum
prof. P arker este foarte im fo rţe le arabe urm ează să dispună de în p ă nito are la W h ite h a ll (g u ve rn u l b rita n ic )
portantă pentru studiile a In locahlalea Mariabrunn, treaga S iric. Feisal a refuza t apoi sâ ac şi şi-a r putea im p u n e p u n ctu l de vedere
supra poluării atm osferei şi R.F. a G erm aniei, grajdul cepte un o fiţe r dc legătură francez, sau la masa co n fe rin ţe i, dacă el nu va îm p ie
şi patului din gospodăria ţi
apei, permitînd o exp lica nu i ţăran au ars pivă la t e sâ recunoască vreu n ro l al fra n ce zilo r, dica acest lu c ru , In tr-u n fe l sau a ltu l.
ţie a creşterii rapide a sub orice form ă. C hauvel con tinu ă : A stfe l, el a ce ru t lu i A lle n b y pe rm isia
melii, îm preună cu întrea .Ş e fu l (A lle n b y) s-a întors spre L a w re n
plantelor după ploaie. ga recoltă at)ia strinsă şi cu ce şi i-a spus : .D a r nu i-a i spus că fra n de a se re trag e şi a plecat la Lo nd ra, în - ,
tot parcul de maşini şi u cezii urm ează sâ-şi e xe rcite p ro te c to ra tu l tr-o m isiune. In dru m , el a fă cu t la C airo A
nelte agricole. După o an asupra S irie i ?". Law rence a răspuns : o v iz ită lu i R eginald W ingate, com andan
chetă m inuţioasă, poliţia „N u. dom nule. N u ştiu de aşa ceva". Şe tu l suprem al a rm a te i egiptene, şi a avu t întreprinderea „Marmura"
0 SALAMANDRA Pasiunea pentru arheolo bavareză a identificat incen fu l a spus apoi : „D a r ştia i precis că el, o lungă co n vo rb ire cu acesta. W ing ate a
spus u lte r io r : „C înd ajunge la Lo nd ra,
gie a atras pe mulţi belgi diatorul : un şoarece. S-a Feisal, nu tre b u ie sâ aibă n im ic de-a face L a w re n ce in te nţio ne ază sâ vorbească des
LA PDIULSUD eni $0 urm eze in timpul li putut stabili că şoarecele a cu L ib a n u l ?". La care Law rence a ră s chis. El (gu vern ul b rita n ic ) ar tre b u i să Cu sediul in Simeria, str. Cura Vodă nr. 24,
puns : „N u, dom nule. Nu ştia m ".
ros izolantnl unui cablu de
ber cursurile de arheologic
salute p u n ctu l de vedere al u n u i aseme
care se ţin, special, pentru înaltă tensiune, prouocînd După ce a plecat Feisal, Law rence a nea exp ert, d a r m -a r su rp rin d e ca g u ve r
aceştia, la centrele universi astfel un scurtcircuit : lă spus şe fu lu i că nu vrea sâ colaboreze cu nul b rita n ic sâ meargă c h ia r a tlt de de
tare. Dar iată că recent s-a buţele şoarecelui au fost un o fiţe r de legătură francez, câ are de parte cum recom andă L a w re n ce ". L a ANGAJEAZĂ URGENT
petrecut următorul fapt : un găsite fixate de cablu, ia r lu at un concediu şi se gîndeşte câ ni fi w rence s-a o p rit m ai în tîi la Roma şi a
ţăran rare urmase cursurile capul său — carbonizat. De m ai bine sâ îl ia im e d ia t şi să plece în avu t o In tîln ire sinceră cu francezul
A n g lia , Şeful a spus : „Da. nr fi m ai b i
de arheologie a hotăvît sâ ocam dată, agenţia societăţii ne". ia r Law rence a părăsit încăperea. Francois G eorgrs-P icot. care a ară ta t c it - inginer constructor pentru postul de şef de
de asigurări contra incendi se poate fie lim pede câ fra n ce zii in te n ţio
facă săpături chiar în pro Mă gindcam eâ şeful a fost cam dur cu secţie prefabricate — dale mozaicate ;
ilor refuză să plătenseă d e s nează sâ conducă .S iria aşa cum înţeleg
pria-» curte. Curînd s-a pre păgubiri. A rg u m en tu l: dc L n w rrn rc şi i-nm spus acest lucru III ci, fie câ este sau nu pe placu l lu i Feisal
m i ;i răspuns ; „F oarte bine, trim itc -l la
zentat la muzeml din sat cu ce, aflat fn tr-im pătul plin c a rtie ru l meu general şi spune-i câ îi voi şi al lui Law rence. - maistru constructor pentru secţia prefabri
o ladă in care se afla , cum de cereale, şi-nr alege un scrie despre el Iui C liw e W igra m (secre cate - dale mozaicate.
In Munţii Antarcticei, la pretindea el, un craniu ol. o şoarece tocmai, un cablu ta r p a rtic u la r a d ju n c t al reg elui G corgc Agerprej Salarizarea conform H C.M. 914/1968.
500 km tiu Idolul Sud, s-a mului de N candcrlhal. Mare necom estibil ? al V -lca), ii voi cere sâ aranjeze o au (Va urmei)