Page 105 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 105

DRUMUL  SOCIAIl,SMULUI  < •   Nr*  4738  ®   MART‘  31  MART,E  1970



                                         consacrate  cente-                                                                                                                                Să  fim  prezente  pe



                            naşterii  lui  V. I. Lenin                                                                                                                                     şantierele  gospodă­




                                                                                                                                                                                            reşti ale municipiului
                                     Aniversarea  a  100  de  ani  de   puneri  privind  semnificaţia  şi
                                    la  naşterea  lui  Vladimir  llici   importanţa   contemporană  a
                                    Lenin  prilejuieşte  organizarea   vastei  opere  leniniste.                                                                                             Primăvara  a  sosit.  Despre   zonele   verzi  din  oraş  pc  o
                                    a  numeroase  manifestări  cul­         ir                                                                                                             prezenta  ci  ne  vorbesc  zilele   suprafaţă  de  circa  52  hecta­
                                    turale  in  oraşele,  comunele  şi   La  Clubul  sindicatelor   din                                                                                    însorite  tot  mai  numeroase,   re  ne  aşteaptă.
                                    satele  judeţului  Hunedoara.  Simeria  au  avut  loc  două  ma­                                                                                       rlsu)  copiilor,  paşii  trecători­  Cele  peste  550 000  dc  Hori
                                     Astfel,  după  cum  ne  infor­  nifestări  consacrate  aniversă­                                                                                      lor,  fetele  lor  zimbiloare,  ae­  ce  vor  fi  plantate  în  Deva.
                                    mează  Nicolae  Şerban,  inspec­  rii  a  100  de  ani  de  la  ncşte-                                                                                 rul  de  întinerire  ce  a  cuprins   aranjate  cu  qusl  şi  în tre ţi­
                                                                 rea  lui  V.  I.  Lenin  ;  simpozio­
                                    tor  la  Comitetul  judeţean  pen­                                                                                                                     întrequl  oraş.  Primâverile  mu­  nute  cu  qrijă.  vor  aduce  un
                                    tru  cultură  şi  artă,  la  Casa  de   nul  «Lenin  -   viaţa  şi  activita­                                                                          nicipiului  Deva  sînt  frum oa­  plus  de  frumuseţe   oraşului
                                    cultură  din  oraşul  Haţeg,  pre­  tea",  susţinut  de  învăţătoarele                                                                                 se.  La  desăvârşirea  frumuse­  de  reşedinţă  a  judeţului  H u ­
                                    cum  şi  la  căminul  culţi ral  din   E.  Pcpenar  şi  A.  Tudor,  precum                                                                             ţii  lor  contribuie,  pe  llnqâ  cu­  nedoara.  In  aceeaşi  idee.  e­
                                    Sintâmâria  Orlea,  s-a  organi­  şi  expunerea  „Lenin  şi   Con­                                                                                     nunile  de  raze  în   *.  con­  dilii  oraşului  au  stabilit  să
                                   zat  simpozionul  «Leninismul  şi   strui!  a  societăţii  socialiste  in                                                                               textul  qeneral   al   timpului   se  planteze  mai  mult  dc  7 000
                                   construirea  societăţii  socialiste   România",  susţinută  de  tova­                                                                                   nostru  in  care  se  împleteşte,   pomi  ornamentali.
                                   j  i  România",  iar  la  căminele   răşul  Florian  llrican .                                                                                          atît  de  armonios,  munca  oa­  Am  arătat  doar  eîteva  din
                                   c  ii tu rale  din  Romos,  Fornâdia,
                                                                                                                                                                                           menilor  dc  pe  şantiere  şi  din   acţiunile  patriotice  la  care
                                    Lijncoiu  de  Jos,  s-au  ţinut  ex­    IOSIF  MERCEA                                                                                                  uzine,  de  pe  oqoare.  din  şcoli,   femeile  pol,  trebuie  şi  cu  sî-
                                                                                                                                                                                           spitale...  In  rindul  acestora  o ­  quranţă  că-şi  vor  aduce  con­
                                   In  Editura  politică  a  apărut:                                                                                                                       cupă  locul  cuvenit  şi  lemeile.   tribuţia.  C  scump  timpul  a-
                                                                                                                                                                                           Pentru  că  $i  ele,  prin  pre­  ceslor  zile  de  primăvară.  Să
                                                                                                                                                                                           zenta  lor  la  muncă,  în  fam i­  ne  simţim  chemate  fiecare,
                                      V.  I.  Lenin:  „Opere                                       una  din  muncitoarele  de                                                              lie  şi  societate,  aduc  un  plus   pentru  a-l  folosi  din  plin.
                                                                                                    Ana  Crâiniceanu
                                                                                                                     este
                                                                                                                                                                                           de  frumuseţe  vieţii.
                                                                                                                                                                                                                         Să  nu  uităm  însă  nici  cea
                                                                                                   bază   ale  -  întreprinderii   Producţia de                                              A m   vrea  ca  prin  aceste  rîn-   de-a  doua  latură  a  proble­
                                         complete66,  voi.  53                                     „Vtscoza"  Lupeni.  In  sec­                                                            duri  să  ne  adresăm  tocmai   mei  despre  care  vorbim  şi  a­
                                                                                                                                                                                                                       nume  păstrarea  cu  qrijă  a  tot
                                                                                                                                                                                           lor,  femeilor,  care  ştiu  mal
                                                                                                   ţia  de  răsucit,  unde  lu ­
                                                                                                   crează,  aduce  o  însemna­                                                             bine  decît  oricine  să  creeze   ce  s-a  înfăptuit  aci.  In  ora­
                                     ‘Volumul  apare  in  cinstea  îm­  rioada  iunie  -   noiembrie  1921   tă  contribuţie  Ia  realiza­                                                 în  jur  o  ambiantă  caldă,  p lă ­  şul  nostru  s-a  formal  o  opi­
                                    p lin irii  a  100  de  ani  de  la  naş-  ,   (scrisori,  bilete,  telegrame  şi   rea   ritmică  a  sarcinilor                                       cută.  caracterizata  prin  o r­  nie  publică  sănătoasă  faţfi  de
                                                                                                                                                                                                                       Snqrijirea  şi  păstrarea  avutu­
                                    t<erea  lui  V.  I.  Lenin  şi  cuprin­  telefonograme).       de  plan.                  legume                                                       dine.  curăţenie,  qusl.  In  nu­  lui  obştesc.  La  fiecare  bloc
                                    de  575  de  documente  din  pe-                                                                                                                       mele  com itetului   municipal
                                                                                                        Foto  ;  V.  ONOIU                                                                 al  femeilor  lc  reamintim  că   există  cile  un  om  —  o  fe­
                                                                                                                                                                                           a  sosit  primăvara,  că  ne  aş­  mele,  care  se  bucură  de  res­
                                                                                                                                                                                           teaptă  casa  noastră  comună,   pectul  copiilor,  care-şi  Impu­
                                                                                                                                                                                           oraşul,  tmbiîndu-ne  să-i  spo­  ne  autoritatea  pentru  păstra­
                                                                                                                                                            npa,  unele  carenle   de  qenul   rim  frumuseţea.        rea  şi  îng rijire a  fondului  lo­
                                                                                                                                                            celor  arătale.  Aici  amenaja­
                                                                                                                                                                                             Este  vorba  despre  acţiuni­
         P rin   hărnicia           Creaţia tehnică de masă                                                                                                rea  răsadniţelor  se  alia  unde­  le  patriotice  obşteşti  la  în ­  cativ.  Cine  sînt  ele?  Femei
                                                                                                                                                                                                                       din  oraş,  qospodine,  m unci­
                                                                                                                                                                                                                       toare.  medici,  profesoare,  in-
            cetăţenilor                                                                                                                                     va  la  jumătatea  prevederilor.   făptuirea  cărora  noi   ne-am   qinere,  care  In  cartier  devin
                                                                                                                                                            Urmărind  modul  cum  so  efec­
                                                                                                                                                                                           adus  in  fiecare  an  con tribu­
                                                                                                                              tehnicicnei  ,  Elena  Mihăilean,   tuează  normele  planificate  se   ţia.  Ce  avem  de  făcut  în  a-   anonime,  dar  reuşesc  să  fio
         Locuitorii   din  Brădăţel<                                                                                          care  se  ocupă  direct  de  activi­  constată  că  în  majoritatea  zi­  ceaslă  primăvară?  Multe.  Sub   susţinătoare  ale  opiniei  pu­
                                                                  E.M.  Lupeni  Rezultate  bune  s-au   doara  a  hotoiit  ca  prin  îmbu­
        Petreştl  şl  Glodghtleştt  aii                                                                                       tatea  la  grădină,  reiese  că  nici   lelor  activitatea  tn  legum icul­  îndrumarea  com itetului  mu­  blice  în  qospodaria  oraşului.
                                                                  obţinut  şi  la  I  M.  Hunedoara,   nătăţirea   activităţii   cercurilor
        participat  duminica  trecut;*                                                                                        jumătate  din  numărul  de  80  de   tura  incepc  abia  după  ora  8   nicipal  de  partid,   consiliul   Putem  să  nu  privim   cu  ad­
        în  număr  mare  la  acţiunea                             Şantierele  de  construcţii  Mintia,   inovatorilor  şl  prin  exercitarea   cooperatori  repartizaţi  să  lu ­  şi  sc  termină  la  ora  16,  ba  u-   popular  a  stabilit  sarcini  con­  miraţie  pe  femeia  care  iese
        de  reparare  şt  întreţinere  a                          Preporaţia  Lupeni.  F.C,  Orăştie   de  către  sindicote  a  unui  con­  creze  In  legumicultura  nu  par­  neorl  (9  martie)   s-a   lucrat   crete  pentru  fiecare  cartier,   împreună  cu  soţul  şi  copiii,
        dru m urilor  ce  leagă  sadele                           şi  altele.                   trol  permanent  asupra  modului   ticipă  la  muncă.  In  unele  zile.   numai  de  )a  9  la  13  (?).
                                      Se  observă,  de  asemenea,  o                                                                                                                       pentru  fiecare  stradă,  şi  a-   In  ceasul  de  odihnă,  să  înq rl-
        lor  de  alte  localităţi.   Au                            Deşi  s-ou  consemnot  realizări   de  rezolvare  a  propunerilor  de   destul  de  multe  la  număr,  se   Aspectele  evidenţiate consti­  ccste  obiective  sînt  in  bună   jească  zona  verde  din  fata
        fost  transportate  cu  aceaslă   preocupare  sporită  in  rezolva­  pozitive  în  activitatea  dc  mven-   inovaţii,  să  contribuie  din  plin   realizează  nuniai  jum ătăţi   de   tuie  suficiente  argumente  pen­
                                    rea  problemelor  legate  de  îm­                                                                                                                      parte  cunoscute.   Subliniem   casei,  a  blocului  ?  Se  poate
        ocazie  mal  bine  de  450*  l°ne                         ţit-inovaţii  in  anul  1969,  ele  pu­  la  realizarea  celui  un  miliard  lei   norme.  Edilicator  în  acest  sens   tru  a  dovedi  că  nu  peste  lot   ctteva  acţiuni  asupra  cărora   trece  cu  nebăqare  de  seamă
        de  piatră,  cu  care  s _a  re­  bunătăţirea  securităţii  muncii  şi   teau  li  şi  mai  bune  daco  ou  ar   economii  pe  ţară,  prin  aplica­  este  şi  faptul  că  în  ziua  cînd   se  acţionează  energic   şi  cu   să  ne  îndreptăm  în   primul   pe  lingă  balcoanele  ce  rîd
        parat  circa  7  km  de'  drum.  j   uşurarea  efortului  fizic.  Numai  in   fi  existat  unele  neajunsuri,  pen­  rea  inovaţiilor,  stabilit  de  plena­  eram  prezenţi  la  unitate,  unii   holărire  în  vederea  asigurării   rînd  atenţia.  Se  extinde  zona   prin  tum ultul  flo rilo r  In q riji-
        Iar  pe  o  distanţă  (ir*  4.5  km  j   acest  domeniu   important   au   tru  evitoreo  cărora   comitetele   ra  C C.  ol  U G S R   din  decem­  cooperatori  reparlizafi  la  gră­  unei  temelii  trainice  recoltei   verde  pe  o  suprafaţă  de  10   te  de  mîna  vrednică  a  unei
        s-au   săpat   şl  «desfundat  J   fost  aplicate  peste  90  propuneri   sindicatelor  >i  comit   le  de  di   brie  1969  dină  in  loc  să  execute  lucră­  de  legume,  deficiente  ,   care
        şanţuri   pentru   scurqerca  j   de  inovaţii  şi  raţionalizări.  recţie  trebuie  să  stabilească  mă­  Pentru  aceasta,  este  necesor   rile  prevăzute   aici  au   fost   s-au  semnalat  şi  în  anul  tre­  ha  în  noul  cartier  Dacia,  car­  qospodine ?  Poate  să  nu  ne
        apel.  Toţi  cetăţenii  prezenţi  j   Pe  baza  criteriilor  stabilite  în   suri  conciete  şi  operative.   Cu   ca,  utilizind  o  gomă  largă  de   luaţi  să  încarce  îngrăşăminte   cut  cînd  la  îndeplinirea  sarci­  tierul  Gojdu  şi  in  jurul  ştran­  alraqă  atenţia  băieţelul  de-o
        Ia  această  acţiune  au  dai  j   cadrul  concursului  orgonizot  în­  toate  că  comitettle  sindicatelor,   brm e  şi  mijloace,  sa  trezim  in­  chimice  pentru  a  li  duse  la   nilor  de  producţie  în  Icqumi-   dului  cc  se  construieşte.  Tot   şchioapă  ce  strîqă  unui  tre­
        dovadă  de  m ultă  hărnicie,  j  tre  cercurile  inovatorilor,  au  fost   au  participat  împreună  cu  con­  teresul  in  rindul  inovatorilor  şi   culturile  de  cînip.  fn  aseme­  cullură  au  exislat  serioase  iJă-   în  cartierul  Dacia  sc  amena­  cător  :  .Nene,  nu  călca  ia r­
                                    stabilite  5  cercuri  fruntaşe  Io  n i­  ducerile  tehnico-administralive  fa   raţionalizatorilor  pentru  găsirea   nea  condiţii  e  lesne  de  înţe­  mineri  în  urmă.  jează  două  terenuri  dc  joacă   ba  I".  Putem  sta  nepăsătoa-
                EMIL  FUROU!        vel  de  judeţ  în  ordinea  următoa­  stobilireo  celor  peste  300  teme   unor  soluţii  care  jâ  vizeze  redu­  les  de  ce  nu  se  inreqislrează   Este  timpul  ca  toţi  factorii   pentru  copii  la  care,  cu  si-   re  cînd  se  cere  de  la  noi  in i­
           primarul  c o m u n e i  Burjuc  •  re  :  Uzino  de  preparare  Teliuc.   di.,  planurile  ematice  de  inova­  cerea  importului  de  materii  şi   randamentul  aşteptat  ta  lucră­  răspunzători  de  soarta  recoltei   I  qurantă.  va  fi  de  lucru  şi  pen-   ţiativa,  competenţă,  s p rijin ?
                                    C.S.H.,  U.V.  Calón,  I.CS.H.  şi                                                                                                                   î  tru  mamele,  qospodinele  din   Iată  ctteva  întrebări  la  ca­
                                                                  ţii,  în  ele  fiind  cuprinse  pro­  materiale,  prin  folosirea  înlocui­  rile  de  qrădinăiit.  de  legume  sa  depună  eiortnr!   noul  cartier  ce  a  răsărit  de   re,  cu  siquranţă.  femeile  din
                                                                  bleme  importante  ce  se  cereau   torilor  indigeni,   îmbunătăţirea   Discuţia  avută  cu  brigadie­  mal  intense  şi  susţinute  pen­  curînd  pe  harta  m unicipiului   oraşul  de  reşedinţă  a  (ude-
                                                                                                                                                            tru  ca  potenţialul  grădinilor  să
                                                                 a  fi  rezolvate  în   intreorinderi,   parametrilor   tehnico-funcţionali   ra  Soîlca  Ştefan  de  la  C A.P.   U p.  pus  pe  deplin  in  valoare,   nostru.  ţului  vor  răspunde  cu  dem ni­
                                                                 multe  din  ocestea  nu  au  fost
      DIALOG CU CITITORII                                        ficienţă  care,  în  general,  se  re­  oi  maşinilor  şi  agregatelor,  mic­  Romos  a  evidenţiat,  de  aseme-  să  crească  tn  mod  simţitor  şt   verzi,  amenajate  In  anii  tre­  tatea  de  care  au  dat  în to t­
                                                                                                                                                                                                               zonele
                                                                                                                                                                                             Se  cer  întreţinute
                                                                  soluţionate  Se  constată  o  de­
                                                                                               şorarea  consumurilor  de  materii
                                                                                                                                                                                                                       deauna  dovadă.
                                                                                                                                                           retribuirea  normelor
                                                                                                                                                                               conven­
                                                                                               prime  şi  moteriole,  in  special  de
                                                                  petă  de  la  un  an  Io  oltul,  a d i­  metal,  cocs,  lemn  de  mina,  ener­           ţionale.  Numai  in  acest  fel  le­  cuţi.  Cartierul  Progresul,  str.   Prof.  ZOE  ZAHARIA
                                                                 că  sc  tergiversează   rezolvoreo   gie,  realizarea  unor  produse  cu                   gum icultorii  vor  putea  să  fie   Aurel  Vlaicu.  cartierul  Go|-   preşedinta  Comitatului
        Mihai  Urdea  —-  Lupeni.  Sa­  tova.  In  cazul  relatat  de  la  Că-   lor  pino  fa  sfîrşitul  onului,  deşi   performanţe  calitative  ridicate.  satisfăcuţi  de  rodul  muncii  lor.   du,  parcul,  celatea  şi  toate  municipal  Deva  al  femeilor
                                                                                                                                                            ştiut  fiind  că  bazele  recoltei
      lariaţii  care  au  o  vechime  ne­  lan  şi-au  spus  cuvlntul,  In  con­  există  stabilite  termene  precise   Pentru  evidenţierea  rezultate­    se  pun  încă  din  aceste  zile.
      întreruptă  in  m u ri că  de  5  ani   formitate  cu  prevederile  legii,   în  funcţie  de  core  trebuie  ata-   lor  bune  obţinute  in  concurs  de
      în  aceeaşi  unitate'  primesc  un   organele  judecătoreşti.  A firm a ­  cote  temele.  către  cercurile  inovatorilor  in  o-
      spor  dc  vechime  de  3  la  su­  ţiile  făcute  la  adresa   acestor   Aspectele   caracterizate   ca   nul  1969,  C  nsillul  judeteon  al                                                                   aventurii  preodolescenline,  Im aginoo
      tă  la  salariul  ta rifa r  dc  înca­  organe  le  considerăm  neînte­  nesotisfâcotoarc  privind  inova­  sindicatelor  a  orgonizot  In  o-                Cronica  îifiniuStsS                               ro iu lta lâ   vo  ti  lip s ită   de  integ rita te
      drare.  iar  cei  c ^ re   au  10  ani  meiate.  In  ce  priveşte  Răchilo-   ţiile  în  anul  1969  se  datoresc   ccostă   perioada  o  consfătuire                                                            sau  chiar  lolsâ.  R ogrelobil,  titm ul
      primesc  un  spor  de  5  ia  sută-   va,  precizăm  că  făina  s-a  vîn-   şi  faptului  că  unii  responsabili   cu  cercurile  inovatorilor  şi  co­  Rorronul  ,,£ ă ie (li  din  ilro d a   Ral",   dul,  undo  b ă te jii  d in   ilro d a   Răi  va.*   lui  Zoll&n  Făbri  com ite  orooroo  de
      /■»rina  o  vechime  K cniirciiip.o   cu  preţui  uircTăT  şl  nu  r i*   cu  inovaţiile,  dotorlia  sarcinilor   lonetele  tehnice,  în  core  s-a  o*   e c jjn .io l  peotig  cina  »t!a  o  cita  oa­  să  menţină  lum co  m irobilă  a  copi-   a  m ita  In  oaclusivllato  po  farm ecul
      ţ n  muncă  sub  10  ani,  vi  s-a   supraprcl.   Cine  nu  cunoaşte   principale  pe  care  Ic  ou   pro­  nalizat  octivitatea   desfăşurată,        ră.  iu m iic a iă   t'  o ii  to l.(lo c |ii  in   lú 'ia i.  Şi  m icul,  firavul  Nemecsetr,   ing e n u ită ţii  eopi1ă re )|i,  n eg lijin d   to-
                                                                                                                                                                                                                       to l,  prob a b il  din
                                                                                                                                                                                                                                     motive  estetice,
      dat.  a$a  cum  prevede  legea,  un   prelurile  mărfurilor,  ar  rt  bine   ducţie,  se  ocupa  în  mai   mică   urmărindu-se  rezolvarea  opera­     ip o ito ia   cinem oiogialică.  Acaaira  e   aidom a  m icului  prin)  al  Iul  Satnl-   im p lica ţia   socială,  core  la  M olnâr
      spor  dc  3  la  sută.        să  nu  Iacă  afirmaţii  gratuite  la   măsura  de  munca  de  inovaţii,   tivă  a  propunerilor  şi  aplicarea   18.00  ,,U n i*e rv]l-|o tro n "   li»«*a   Q   pilm a   Im prene  lie iilă   do  viiio na re .   Eiupăry,  descoperă  că  dincolo  de   nu  este  nici  in u tilă ,   nici  vulgară.
                                                                                                                                                             impresie  desigur  lug u iâ ,  e iiitin d   »■
                                                                                                                                                                                          holnrale  im aginare  ole  copilăriei  se
                                                                                                                                   (enciclopedia  pentru  c o p ii);
        Matei  Pîrvu  —  Deva.  Adre­  adresa  njmănul.           privind-o  ca  o  răspundere  se­  cît  mai  corecta  o  legislaţiei  de   18,30  A ctualitatea   (n   economi®.   altele,  moi  temeinice,  moi  opte  ca   Ideeo   scriitorului   are  un  singur
                                                                                                                                                                                                                       sens  foarte  precis:  o p o iiţia   (logran-
      sa  care  vă  interesează   este  :   Eugen  Fona  —  Haţeg.  Nu  vă   cundară.          inovaţii.  Nu  ar  fi  lipsit  de  efi­  Noua  Aolodxare  )i  normo'O   a rgur.ienia|ii  pentru  O  opinie  c riti­     lâ  d intre  o  lume  de  moro  puritate
      Consiliu)  Naţional  al   Crucii   putem  da  răspuns  la  întrebări­  Carenţele  semnalate  reclomă   cienţa  dacă  în  cadrul  întrece­  o  m uncii;  că,   Impresia   d m lii,   dătătoare  de                ţi  capitalism ul  inum an   care,  con­
                                                                                                                                                             s a tiito c jir,  este  dorul  generot.  o ie ­
                                                                                                                               19.00  Tniejurnolul  de  iea>ă;
      Roşii  din  Republica  Socialistă   le  puse.  deoarece  nu  precizaţi   o  intervenţie  moi  substanţială  din   rii  din  acest  an,  dintre  intreprin-   19.20  La  volan  —  em uiunc  pentru   ri»  de  tegrtorul  m ughiot  Zollăn  Fo-   „Băieţii  din  strada  Pâi“  struind  pe  grund   un   bloc   renta*
                                                                                                                                                                                                                       bit,  iln v e ţte   sim bolul  co p ilă rie i.
      România.  Piaţa  Itiserica  Amzei.   data  cind  aii  plecat  şi  cînd  a­  partea  orgonelor  şi  organizaţii­  deri,  secţii,  şantiere  s-or  intro­  conducătorii  o u lo ;  bri.  unanim  recunoscut  pentru  pro   C oproducţia  ungoro-om otlcanâ   a
      nr.  20.  iiucureşti.         nume  aţi  fost  angajai  la  noul   lor  sindicale,  pentru  impulsiona­  duce  ca  obiectiv  şi  economiile   19,33  Atomul,  a ce a ilo   necunoscută;  lesionalism ul  său  de  mare  (inulû  co­  intindo  o  lume  concrotâ,  foarlo  ta   im portat  de  ta  H ollywood  spoclocu-
                                                                                                                                                             I ilolrvă.  Fără  să  loccm   re lcn ri  la
                                                                                                                               29.00  R eflectoţ;
        P.  M   —  Haleq.  Taxa  de  tim ­  loc  de  muncă,  cît  şi  articolul   rea  activităţii  de  creaţie  tehnică   postcolculate   realizate  prin  o-   20,10  Moment  fo k lo ric j  lilm ele  solo  cunoscuto  fi  apreciate   re itrd .  Re  grundul  co pilă rie i  so  va   lo iita te a   care  nu  reuse)te  să  su p li­
      bru  pentru  cererea  de  divorţ,   din  Codul  muncii  In  baza  că­  de  masă.  Este  cu  atît  mai  nece­  plîcarea  înovoţiîlor.  20.20  Primâwaia   României   socia­  pentru  m eţteţugul  im pecabil  al  tra ­  construi  un  bloc  core   vo  închide   nească  o  maro  revelaţie.  Film ul  este
      conform   Decretului   bBO/1969.   ruia  vi  s-a  ¡desfăcu!  contractul                                                      liste.  Aspecte  de  la  recita­  valiului  «egiiorol,  m enţionăm   doar   pentru  totdeauna  un  o rlio nt  lim pe­  cuminte,  poate  prea  cum inte  fo ţă   de
                                                                                                                                                                                                                       escalonia  sursă  litera ră .
      este  de  3 000  pînă  la  6 000  Ici,   de  muncă.  Putem  să  vă  spu­  sar  aceasta,  cu  cit  plonuf  de  stol   Evident  câ  modalităţile  de  ac­  lul  p rc ic n tu t  la  Ateneul  ro-   că   „B ă ie jii  din   stroda   RAI*   sur­  de,  graţios  )i  moi  a le i  efemer.  O peratorul  Gyărgy  liles   fifm e a iă
                                                                                                                                   rrăn;
                                                                                                                                                             prinde  prin  aceeaţi  potenta  recon-
                                                                                                                                                                                           Este  Io oi te  adevărat  că  romonul
      ca  stabilindu-se  dc  preşedinte­  nem  ciţ  dacă  vl  s-a  desfăcut   pe  anul  1970  prevede   sarcini   ţiu n i  în  direcţia  stimuluri»  miş­  20.40  Fi.'m  a rtistic:  „A m   două  ma­  slUulivă   a   atm osferei,   prin   cultul   lui  Mohwir  dcconteoiă  prin  le n tila    inspirat  o  Budapeslo  patinată,  am ­
      le  instanţei  în  raport  cu  veni­  contractul  de  muncă  la  cerere,   sporite  pe  linia  creşterii  produc­  cării  inovatorilor  pot  şi  trebuie   me  }i  doi  toii*’ ;  d o to liu lu i   evocator.   Decorul   ocfirt-   microcosmului  infanti!  im aginile  şi­  b ia n ţa   societăţii   K aiierlisch   und
                                                                                                                                                                                                                                          TorBcsili,
                                                                                                                                                                                                                       Koniglisch.
                                                                                                                                                                                                                                      M ari
                                                                                                                                                                                                                                A ctorii
                                                                                                                                                                                          nei  re o lilă ţi  in lin il  mai  erlinse.  In
      tul  net  al  reclamantului.  Soţul   la  noua  întreprindere   sînte|i   tivităţii  muncii,  reducerii   con­  să  fie  diferenţiate  de  la  caz  Io   22,0C  Telejurnalul  de  noopte;  n|i.  nu  cel  dc  mucova,  ci  cel  al  iln -   virtutea  oceslui  fopl,  oriei!  s-or  pă   Sondor  Răcii   ji  Lăsilă  K oiâk  sînt
                                                                                                                                                                         emană
                                                                                                                               22,13  Teleglob.  Reportai  in  alb  —
                                                                                                                                                             'a ie l  film ulu i,
                                                                                                                                                                               Intr-adevăr
      vinovat  de  desfacerea  căsăto­  considerat  ca  nou  angajat  şî   sumurilor  de  moterii  şi  materia­  caz  Dor  putem  afirma  fără  nici   L eningrad:  octil  aer  „fin   de  siècle",  p e riiitin d    tea  de  ciudat,  între  evenimentele   escelonţi  o le iin d   recitaluri  do  mare
      riei  va  fi  obligat  dc  instanţă   ca  atare  aţi  pierdut  dreptul  la   le,  îmbunătăţirii  calităţii  produ­  un  dubiu  câ  domeniul  discutat   22,35  Pliant  litico-dromoMc \  In  lin iile   vag  grondomane  ole  co­  trăite  de  cele  două  g iupuri  de  co­  le n s ib ililo te ,  core  m eiîtâ  să  fio  re ­
                                                                                                                                                                                                                       ţinute  41  consemnate,  chiar  dacă  pe*
      ca.  pe  lingă  tava   de  timbru,   alocaţie  timp  de  trei  luni.  pre­  selor,  ridicări»  eficienţei   între­  nu  este  nici  pe  deporte  un  scop   23.00  închiderea  em isiunii.  selor   epocii   de   secesiune.  Printre   p ii  ţi  lumeo  a d u lţilo r  e iis lă   cores­  lieulo  trece  modestă  }i  Inobservabi­
                                                                                                                                                                                         pondenţe  incontestabile.  Fotă  o  ie ­
                                                                                                                                                             aceste  case,  lulburole  de  senrafii
      să  restituie  celuilalt  soţ  şi  toa­  cum  şi  la  concediu  de  odihnă.  gii  activităţi  economice  în  sine,  ci  o  modalitate  concre­         ca  tram vaiul  cu  cai,  ib o ru l  lui  Blé-   şita   oceste  interdependenţe,  »opă­  lă   pe  ecron.
      te  cheltuielile  suportate  de  a­  Un  grup  de  cooperatori  —   Recenta  conferinţă  a  organi­  tă  de  sporire  a  eficienţei  econo­            rlot,  se  întinde  un  spaţiu  gol,  grun-  rind  dooi  candoarea  cuceritoare  a  AL.  COVACI
      cesta  djn  cauza  procesului  de   Toleşli.  Preşedintele  cooperati­  zaţiei  sindicale  judeţene  Hune­  mice  o  întreprinderilor.
                                    vei  agricole,  lovarăşul   Pavel
      divor*.
                                    Turcii,  ne-a  confirmat  că  aveli
        C-rerea.  prin   care   arătaţi
       nativele  pentru  care  solieilalî   dreptate.  Moara  -cu  ciocănele                     PROGRAMUL  II i  6.10  Program  mu-   CINEMA
                                    esto  defectă.  S-a  făcut  coman­                         f ic o I  de  dim in ea ţă:  7.00  R ad io ju rn al;
      uesfacerea   căsătoriei,  trebuie                                RADIO                   7.10  P«og<am  mutlcal   de  dim ineaţa                                                                                 scrise  cu  m ina,  n e în g rijit,
      să  o  depuneţi  la  judecătoria  în   da  pentru  executarea  reparaţi­                 (contlnuore);   0.10  lo1  inointe;   fl.25                                                                             cu  creion  negru  pc  o  sim o lă
                                    ilor  la  instalaţia  eieclrică  şi  fn                                                                                  Ciudată reclamaţiel
      raza  căreia  domiciliaţi.    curind  va  fi  repusul  fn  funcţi­                       M ori  interpreţi;  9.00  M utică  populară;  DEVA  :   Sim poticul   demn   „R *                                       coală  de  h irtie ,  lip ită   în  bat­
                                                                                                                       9.30
                                                                                               9.10  Curs  de  lim ba  france/ă;
        loan  Corega  —  Brad.   Răs­                              PR O G R A M U L  I:  6,05-9.30  M u tic ă   j l    C om ponlorul   ţi  cintecelc   sole.  9,45   (C inem atograful  ..PaUlo*’) ;  U rletul         jo cură  pc  perete.  In tre   ele
                                    une.                          o e lu a litâ ţi;  V,30  A tlo i  Cu IIvjioI;   10.10        lu p ilo i   („A rta “ ) ;   SIMERIA:  Lupii
      punsul  dat  de  noi  este  in  con­                                                     filn   din  album ul  Verdl ;  11,00  Prelu­  o lb i   („M u re ş u l");  HUNEDOARA  :   M a ria   Steqaru,  d in   B ra d ,   doar  num ele  şefu lui  de  u n i­
      formitate  cu  prevederile  nou­  Vaier  Herman  —   Haţeq.  în ­  Curs  do  lim b o   fio n c e ió :  10.30  R adio   crări  de  folclor;  11.20  A rii  din  opere­  Creolo,  o citii-ţi  ord   ca   llacăra   s-a  p re z e n ţii  la  M iliţia   mtt-   tate  este  scris  pe  sticlă,  fr u ­
                                                                  ic o a lo ;  11,0b  C o nced  pen tru  orchestră
      lui  sistem  de  salarizare,  şi  a   treprinderea  unde  aţi  lucrat  nu   de  M irc c a   C h iria c ;  11,20  M u tic ă   popu-   le ;  11,30  M unco  u)oa>o;  12,03  Avan   (..C onstructorul");   Stăpîn   po   si*   n ic ip iu lu i  Deva,  re cla m ln d    mos  co lo ra t  şi  ca lig ra fic.
                                                                                               premiero  cotidic.no.  12.15  M utica  in ­
      instrucţiunilor  de  aplicare.  vă  poate  da  translcrul.  M o ti­  lo i¿ ;   11.45  S lo iu l  m e d icu lu i  :   12.00  strum entală;   12,30  ConiuUoLle  ju rid i­  lu a ţic   („S id e ru rg ic u l“ ) ;  C A LA M :   eâ  i-a  iost  fu ra t  po rtm o n cu l   P riv in d   cele  tre i  afişe,  gîn-
                                                                                                                                                     TE-
                                                                                                                               G a lilo o -G a lilci  ( „ f t   luaio“ ) ;
                                                                                     12,25
                                                                                          Ştl-
                                                                              m e lo d ii  ;
                                                                      o rc h e ilie .
        Aurelian  Stoica  —   Ghclar.   vul  îl  cunoaşteţi  foarte  bine.   V oci,   Io  t i;    12,30  M e lo d ii   p o p u la re   ;   că ;  12.45  Conced  d®  p iîm ;  13,30  Ro-   U U C :   S lu ţitu l  agentului  W 4  C.  cu  bani  în  autogara  oraşu­  d u l  le  duce  la...  lipsa  dc  res­
                                                                  ln |a
      Situaţia  privind  drepturile  ce   De  fapt,  conducerea  autobazei   13.U0  R a d io ju rn a l;   13.10   A v a n p re m ie ­  diom agannul  le m e ilo r;   14,03  Cintcca  („M in e ru l")  ;  GMELAR:  îndrăgosti-   lui.  In  scurtă  vrem e  a  fost   pect  pe ntru  estetica  in te rio a ­
                                                                                               fi  jocuri  populore;  14.30  Piese  sim fo­
      vi  se  cuvin,  conform  legii,  pen­  nici  nu  poate  fi  obiiqată  la  a-   ră  c o tid ia n ă ;   13,22  Itin e ro r  m u tic a !;   nice;  14.55  Ş tiinţa  Io  i i;   15.00  Pagini   (ii  din  M aronn  („M in e ru l” )  ;  PE­  descoperit  făp ta şul  —  Dănes-   ră   a   u n ită ţii   şi   c h ia r
                                    ccasta.                       13.45  N oi  în re g is tră ri;   14.00  C a le id o ­       TROŞANI;  C ind  se  aud  d o p o le lo
      tru’  timpul  cît  aţi  fost  detaşat                       scop   m u tic a !;   14.40  R odia  p u b llo io -  din  opero  ..Păcală*  de  Sobln  D răg o i;   („7   N oiem brie“ ) ;    F ro jii  Koramo*   cu  Nic.  Petru.  Şi  s-a   m ai   Uite  „Sportul",   foţă   de   consumatori.   Dc
      la  şantierul  de  la  Aghireşu,  al   Vaier  Revlfea.  —  Pui.  Clau­  te ;   14.50  N n ite m a le    o le    fo lc lo ru lu i   15.30  M urlcâ  u fo o ro ;  15.43  Radio  pu-   iov,  seria  o  lll-o   („R ep u b lica “ ) ;   descoperit  încă  un  am ă n u n t:   aceea,  facem   o  propunere  :
                                                                                                       16.00  R odiojurnol;
                                                                                                                       16.20
                                                                                               b iic ilo le :
      T.C.M.M.  Cluj.   trebuie  să  o   zele  contractului   încheiat  cu   n o stru ;   13,00   R adio   şco a lă ;   15,25   M unco  Ho  b a le i;  16.35  Sloiul  m odi­  LUPENI  :  P io lo .iio n ijtii  („M u n cito ­  M a ria   Stegaru,  reclam antă,   nu  e  „Sportul“ ...  M a i  pu ne ţi  u n u l:  „N u   m a i..
                                                                                                                               resc") ;
                                                                                                                                              („C u ltu ro l");
                                                                                                                                      Via  M ala
      clarifice  conducerea  întrep rin­  întreprinderea  care  a  recrutat   C o m p o tilo ru l  s ă p lâ m in li;  16.00  R a d io ­  cu lu i;  17.00  M utică  u jo a /ă ,  17.35  E­  IO N E A   ;   Paradisul  în d ră go stiţilor   era  ea  însăşi  hoaţă  —  co m i­  în tre b u in ţa ţi  asemenea  a fi­
                                                                                         16.30
                                                                  ju rn a l:
                                                                       16.20  P le te   fo lc lo ric e .
      derii  dc  explorări  miniere  De­  pe  fiul  dv.  şi  l-a  triiois  la şcoa­  Ce  e  nou  in   |u d e ţu l  nostru;  16,30  P a­  misiune  lite ra ră ;  18.00  V arie tă ţi  mu-   („M in o ru l");  A N IN O A S A :  Judoka,   sese  m ai  m ulte  fu rtu ri  de  o ­  şe r .   Dacă  to t  a fişa ţi  fe l  dc
                                                                                               n co le ;  18.30  Cum  dn  lim bo  Ira n ccio ;
       va  cu  cea  a  şantierului  respec­  la  profesională   le  cunoaşteţi   trie .  po rn im   m in u n a i:  17.0S  R o dloe nci-   18.50  V arie tă ţi  m u ilc o le :  19.30  Ediţie   agent  socret  („M uncitoresc' »;  Pc-   biecte  şi  bani  d in   locuinţe.  ...cam  aşa  sc  în tim p lă   ta   fel...
                                                                                                                               TRUA  :
                                                                                                                                      Paria
                                                                                                                                            („M uncitoresc“ ) ;
                                                                                        M u ti­
                                                                              lin e ro l:
                                                                                    17,30
      tiv.  Aşa  cum  ştiţi,  conducerea   foarte  bine  pentru  că  vă  poar­  c lo p e d le    pe n tru   10,10   R a d io tlm p o tla n :  radiofonică,  locn  S lovlcl;  19.30  Noop   VULCAN;  Crimă  In  stil  personol   E i  bine,  asta-i  culmea. Cum    chioşcul  de  difu zare  a  pre­
                                                                     p o p u la ră ,
                                                                  că
       I.E.M.  Deva  a  făcut  in te rven ţi­  tă  semnătura.  Din  moment  ce   10.30  O  m eladio  pe  odreso  dv.;  19,00  le  bună,  c o p ii;  20.00  Suiin  a  III  o  de   („M uncitoresc” ) ;  ORAŞTIE;  Oroşul   s-ar  spune,  o  „ operaţie“  in ­  sei  nr.  6  d in   Hunedoara  Te
                                                                                                   D um iliescu;
                                                                                                             20.25  Comandontul
                                                                                               Ion
                                                                                                                               magic  („P a tria ” )  ;  A  dispărut  un
       ile  cuverfile.              fiul  dv.,  după  un  an  de  la  ter­  G aielo  rodlo;   19.30  Săptomlna  unui   de  pio n ieri;  20,40  lie d u l  de  In  Schu­  Fragonard  („F la c ă ra ");  GEOAGIU*   tre   colegi !  De  fa p t  şi  m ili­  p re z in ţi  lunea,  in  ju ru l  orei   Numai  sitele
                                                                          20,05  Tablele  de  seară  ;
                                                                  m elom an:
        Victor  M it  —  Raru.  Condu­  minarea  şcolii  a  părăsit  între­  20.10  365  ce  cinlece;  20,20  Arghnrlo-   berl  In  Hugo W o lf;   21,05 Şelecţlun!  din   DAI:  P opula,  seriile  l - l l ;  HA JEG r   ţia   preconizează  p e n tru   cei   15  şi  în tr e b i:  „A v e ţi  „S p o r­
      cerea  întreprinderii   unde  lu­  prinderea,  slnteţi   obligat   la   no ;   20.23  Zec*  m elodii  preferole  ;  opere  ro m on e ţli:  21.20  C iniecul  din  n-   P ollogul  („P o p u lo r");  BRAD:  R ofll   doi  făp ta şi  m ăsuri...  colegia­  tu l"  7.  „N -avem .  S-a  te rm i­  sînt  de  vină?
      craţi  a  procedat  just.  Nu  a-   restituirea  sumei  cheltuite   cu   21.00  M emoria  păm inlului  românesc  ;  m urg;  22,00  M utică  u fo o ră:  22..10  Ca­  »•  a lb i!  („S te a u a   r o jla " );  GURA*   le !  n a t'1  —  ţi  se  răspunde.  N u­
                                                                                                                                      A runcafi  banca  In  aer
                                                                                                                               BARZA;
      vp.ţi  dreptul  la  sporul  la  care   şcolarizarea  Iul.  (  21.30  S o llito   io n i  -   Dorina  D rogóle);  d ran :  22,30  Pieţe  corola;  23.05  Dinu   („M in e ru l");   ILIA:   W lnnotou   In   m ai  peste  30  de  m in ute  zia ­  In   uncie  d in tre   produsele
                                                                  22.00  R adiojurnal;  22.20  Sport;  22,30
      vă  referiţi.                                               Concert  de  seară;  0,03—5,00  Estrado  L ip o lil  >1  m o ejtrll  săi;  0,10-1.00  Pa­  Voloo  M o rjll  („L u m in a ").  ru l  d o rit  se  „strecoară“ ,  îm ­  de  p a n ifica ţie   ale  fa b ric ii  de
        Anonim i  —  Călon  şl  Răchl-             N.  ZAMFIR     nocturnă.                    norama  m arilor  orchestre.                                    Neglijenţa  costă          pachetat  in  alte  p u b lic a ţii,   p iin e   d in   H unedoara  şi  ale
                                                                                                                                                                                          in   m lin ile    „cu n o ştin ţe lo r".   secţiei  d in   comuna  C erteju
                                                                                                                                                                                          Dacă  îndrăzneşti  să  în tre b i   de  Sus,  a  în tre p rin d e rii  dc
                                                                                                                                                               A v ln d   ceva  de  reparat  la   dc  ce  se  procedează  astfel,   p a n ifica ţie   d in   Deva,  se  gă­
                                                                                                                                                             m otocicletă,  Racotzi   A d a l­  Vasile  Băicoanc  (care  de  fa p t   sesc  d ife rite   c o rp u ri  străine.
                                      „Cavaleri" ai tristelor figuri                                                                                         be rt  n-a  găsit  a lt  loc  m ai   funcţionează  pe  post  de  M a ­  Dc  unde  se  vede   efl   aici
                                                                                                                                                             p o triv it  declt  h o lu l  ap a rta ­
                                                                                                                                                                                                                       „s ita "  ră sp u n d e rii  are  o ch iu­
                                                                                                                                                                                          n a   Băicoanc  —  sofia  —  sau
                                                                                                                                                             m e n tu lu i  ce-l  ocupă  in  blo­
                                                                                                                                                                                          V ic to r  Băicoane  —   fiu l},  n-
                                                                                                                                                             cul.  4,  d in   str.  7  N oiem brie,   cesta  e  in  stare  să  cheme  m i­  rile   prea  m ari.
                                                                                                                                                                                                                         La  4  m artie  —  ne  scrie  ce­
                                                                                                                                                             oraşul  P ctrita.  Capacul  de  lâ   liţia   (cum   a  procedat  fn  ziua   tăţea nul  Ştefan  Surda,   din
                                                                                                                                                             re ze rvo ru l  de  benzină  fiin d
                                                                  car®  lucrătorii  şantierului   F-   profund  umană  şi  necesară.  Nu                     luat,  s-au  fo rm a t  gaze  care,   de  23  m artie).  Vasile  B ăicoa­  H unedoara  —  am  cum părat
                                                                  nrrgoeonMrucţia  Mintia  acoep-   trebuie  uitat  adevărul  că  mu­                                                     ne  se  sim te  „ta re "  pc  postul   de  la  ce n tru l  de  pe  str.  30
                                                                  iâ  ca  |>rintre  ei  să  figureze  o   cegaiul,  Orlcit  ar  fi  el  de  mu­              tn  contact  a t  fo c u l  de  la  bu­  cc-l  ocupă  la  chioşc.  „ N u -m i   Decem brie  o  pîinc,  d a r  nu
                                                                  apariţie  df;  ti|>ul  lui  Ion  Teni-   cegai,  are  şi  o  calitate:  din  el            cătărie,  au  dat  naştere  la  o   pasă  de  nim en i,  n ici  de  d ir i­  ştiam   că  o  dată  cu  plinea  am
                                                                  neanu  ?  Cum  se  face  că  salaria­  se  prepară  penicilina  !   Aceşti                 explozie,  urm a tă  de  incen­  gintele  poştei"   (D ionisie  Pre­  p rim it  şi  un  „m ă rf/jo r" ,  m ai
                                    lui.  Nici  o  remuşcare  |>e  chiinil   ţii  I T  S  P.  Deva  nu  sancţionea­  tiner),  aflaţi  In  jurul  vîrstel  de                              da  —  n a.),  apostrofează  V.H.   ales  că  nu  am  p lă tit  n im ic
                                    său,  nici  măcar  un  singur   ză  din  punct,  dc  vedere  moral   20  de  ani,  nu  sînt  Iremediabil                 diu.  U rm area  :  Racotzi  F loa­  cin d  i  sc   atrage   atenţia.   in   plus   „M ă rţiş o ru l"  o fe rit
                                    că  ar  regreta  falitele  re|>roba-   comportarea  colegului  lor  T ru ­  |)ierduţi,  ei  pol.  ft  redaţi  socie­     rea,  dc  25  a n i  şi  Racotzi  loan,   C h iar  să  n u -i  pese  de  n i­  de  fa b rică   este  o  bucată  dc
                                    bile  pe  care  le  comite  Primeş­  faş  Emil?  Cum  intimi  admite   tăţii  ou  condiţia  ca  intervenţia              tn  vîrstă  de  0  ani,  s-au  ales   m eni  ?            sfoară
                                    te  perS|>ectiva  detenţiunii  ca  )>e   ca  o  |)ro.stigioasă  inslifuţie  de   să  se  efectueze  la  tim|).  Mulţi    cu  a rsu ri  de  g ra d u l  ll ,   fiin d                 „E u  am   găsit  tn  p lin e   —
                                    ceva  firesc,  natural,  ceea  cc  de­  cultură,  cum  este  şcoala  - -   clţi-               IOAN  TEMNEANU                                                                      ne  Spune  cetăţeanul   Petru
                                    monstrează  că  morbul  degradă­  vn  din  cei  izmeniţi   mal  sus   au  ajuns  fn  această  situaţie  din   consideră  că  o  asemenea  ţi­  in te rn a ţi  la  s p ita l;  aii  ars   Bozeşan,  d in   com una  C e rte­
                                    rii  s-a  cuibărit  adînc  In  sufle­  şi   alţii   urmează  cursurile  se­  inconştienţă  sau  dlntr-un   pro­  nută  il  va  face  remarcat.  o  parte  d in   lu e rtirile   perso­  Mai  lipseşte
                                    tul  său  tlnăr,  dezumamzînrlu-l.  rale  ale  liceului  „Uecehal“  —    nunţat  spirit  de  imitaţie.  Pen­             nale,  uşi  şi  ferestre  dc  la  a-   un...  afişl       ju   dc  Sus,  bu căţi  de  sticlă !".
                                                                                                                                                                                                                         Poate  că  cei  fn  cauză  vor
            NICOLAE  MACAVEI          Lista  celor  care  insalubrîzea-   să  fie  frecventată  de  asemene-   tru  ei  măsurile  curative  vor  în­         pnrlam ent.   Pagubele  m ate­                            încerca  să  dea  vina  pe  site.
          „fuge"  de  tinereţea  Iui  t  zâ  moral  strada  ar  mai  putea   nca  siiecimenc ?  Ba,  mai  mult,   semna  o  Izbăvire.                        ria le   aduse   a p a rta m e n tu lu i   P atiseria  „D o rn a "  d in   H u ­  A r  fi  in  stare  s-o  facă  pen­
                                    ft  completată.  Aceste  eîteva  ca­  acestea  îşi  justifică  comporta­                                                                              nedoara  are  un  perete  îm ­  tru   ca  sd  sc  disculpe.   Dar
                                    zuri  le-am  cules  din  \ ren  alte   rea  |jrin  însăşi  ne|)ăsarea  şco­  Primul  tratament  care  II  s-a            sc  rid ică  la  2 000  lei.  N e g li­  podobit  cu  afişe  U n u l  m a i...   oare  num ai  sitele  sa  fie   de
                                    HO  care  ni  s-au  oferit   Intr-o   lii  („dacă   tovarăşul   diriginte   administrat  celor  depistaţi   a            je nta  de  care  a  dat  dovadă   afiş  ca  celălalt.  Ţ i-e   m ai  m a­  vin ă  ?   U n d c-i  răspunderea
                                    singură  seară.  Aceste  fiinţe  au   nu  mi-a  zis  nimic  -  a  râsiuins   constat  In  aducerea  ta  dimensi­         R  A.  se  piitea  solda  cu  con­  re  dra g u l  să  le  priveşti.  P ri­  celor  care  produc  pîinea  ?
                                    ocupat  cu  forţa  peisajul  nostru   Trufaş  Emil,  elev   în  clasa  a   uni  normale  a  podoabei  capi­                                           m ul  inform ează  despre  ora­  Dc  cc  şi  cum   ajun g  c o r­
                                    diurn,  s-au  instalat  nechemate   X-a  C  —   dumneavoastră  ce  a­  lare  Mulţi  nu  şi-au  mai  văzut                secinţe  şi  m ai  grave,  p u n i ml   ru l  şefu lui  de  un itate,  to va ­  p u rile   străine  in  produsele
                                    In  încă|>eri  calde  şt  iirimitoarc,   veţi  cu  mine  ?").  Este  inexpli­                                            fn  pericol  pe  lo c a ta rii  blocu­  răşu l  G htţă  Pascu ;  a l  doilea   <lc  p a n ifica ţie   aşteptăm   să
                                    trăiesc  de  pe  urma  bunătăţii  si   cabilă,  de  asemenea,  şi  toleran­  chi|>iil  real  de  ani  de  zile.  Pri-    lu i  respectiv,  precum   şi  im o ­  prezintă  num erele  de  telefoa­  ne  răspundă  conducerile  fa ­
                                    îngăduinţei  noastre.  Noi,  opi­  ţa  cu  care  organizaţiile  U.T.C   vindu-se  In  oglindă,  nici  nu  se             b ilu l                      ne  ale  in specţiei  com erciale   b ric ilo r  şi  s e c ţiilo r  de  p a n i­
                                     nia  publică,  am  trecut   cu^  ne-   tratează  astfel  de  abateri   recunosc,  nu  cred  că  pot  arăta                                           şi  conducerii  T   A.P L.  H u ne­  fic a ţie   „M o stre le "  despre  ca­
                                    l>ăsare  pe  lingă  el,  desconside-   .Societatea  este  decidă  să  slîr-   şi  altfel.  S|>re  a  Ic  oferi  din  nou   încălcarea  o b lig a ţiilo r  d in ­  doara  ;  al  tre ile a   vrea   să   re  am  a m in tit,  le.  ţin e m    la
                                    rlndu-i  doar  cu  |>riviri  şi  /îm­  l>eascâ  această  iiccîngine  care  îi                                            tre  p ro p rie ta r  şi  chiriaş,  pre­  spună  ec  sc  poate  m itica  la   dispo ziţia  D ire cţie i  com ercia­
                                    bete  Ironice,  fără  să-i  luăm  ho-   întunecă  chi|>ut.  Asanarea  mo­  liosihilitatea  să  mediteze,  să  se         văzute  de  lege,  trebu ie  sanc­  m icu l  dejun.  V eţi  zice   cd   le  judeţene,  Insp ecţiei  co­
                                    t.îriţi  de  guler            rală  a  străzii  va  continua  atil   niirecieze  şi  să  se  judece  sin­                ţionată  cu  toată  severitatea.   toate  sin t  u tile    De  acord
                                                                  cît  va  fi  nevoie.  Roadele  ei  nu                                                                                                                m erciale  dc  stat  şi  a  Insocc-
                                      Unii  din  cei  incriminaţi  sînt                         guri,  le   înfăţişăm   alăturate                            Asociaf ia   lo c a ta rilo r   şi   N ici  n-am  zis,  nu  D im p o tri­  to ra tu lu i  sa n ita r   judeţean,
                                    integraţi  In  colective  ele  mun­  se  vor  lăsa  aşle|>tate.  „ÎYolago-   ipostaze  concludente  ale  chipu­  M;HA|  NAŞTE,                        vă.  S ub linie m   u tilita te a   lor.   poate  se   (/hulesc  să  ia  si
                                                                  niştii’'  au  intrat  serios  in  |>am-                                                    I.G.C.L.  Petroşani  nu  au  n i­
                                    că  puternice,  |>resligioase,  care                        rilor  lor.  Acelaşi  Îndemn  spre   „cavaler"  al   localurilor,  al                     R ăul,  m ai  bine-zis...  u n tu l,   dum nealor  ceva  m ăsuri   Â r
                                    dispun  de  mijloacele  necesare   că  şt  derută,  glndindu-se  la  noi                   „tăietorilor  de  frunză  verde",   m ic  dc  spus  ?      constă  in   altceva  :  toate  sin t  f i  şi  cazul.
           CONSTANTIN  MATEI,       pentru  a-i  |iunc  la  punct.  Cum   metamorfoze,  căutînd  noi  locuri   meditaţie  şi  acţiune  tl  adresăm   al  relaţiilor  amoroase  dubi­
          vagabond  şi  hoţ  notoriu-  se  explică,  atunci,  toleranţa  cu  de  refugiu.  Măsura  luată  este  şl  cititorilor,  opiniei  public*.  oasa.
   100   101   102   103   104   105   106