Page 105 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 105
DRUMUL SOCIAIl,SMULUI < • Nr* 4738 ® MART‘ 31 MART,E 1970
consacrate cente- Să fim prezente pe
naşterii lui V. I. Lenin şantierele gospodă
reşti ale municipiului
Aniversarea a 100 de ani de puneri privind semnificaţia şi
la naşterea lui Vladimir llici importanţa contemporană a
Lenin prilejuieşte organizarea vastei opere leniniste. Primăvara a sosit. Despre zonele verzi din oraş pc o
a numeroase manifestări cul ir prezenta ci ne vorbesc zilele suprafaţă de circa 52 hecta
turale in oraşele, comunele şi La Clubul sindicatelor din însorite tot mai numeroase, re ne aşteaptă.
satele judeţului Hunedoara. Simeria au avut loc două ma rlsu) copiilor, paşii trecători Cele peste 550 000 dc Hori
Astfel, după cum ne infor nifestări consacrate aniversă lor, fetele lor zimbiloare, ae ce vor fi plantate în Deva.
mează Nicolae Şerban, inspec rii a 100 de ani de la ncşte- rul de întinerire ce a cuprins aranjate cu qusl şi în tre ţi
rea lui V. I. Lenin ; simpozio
tor la Comitetul judeţean pen întrequl oraş. Primâverile mu nute cu qrijă. vor aduce un
tru cultură şi artă, la Casa de nul «Lenin - viaţa şi activita nicipiului Deva sînt frum oa plus de frumuseţe oraşului
cultură din oraşul Haţeg, pre tea", susţinut de învăţătoarele se. La desăvârşirea frumuse de reşedinţă a judeţului H u
cum şi la căminul culţi ral din E. Pcpenar şi A. Tudor, precum ţii lor contribuie, pe llnqâ cu nedoara. In aceeaşi idee. e
Sintâmâria Orlea, s-a organi şi expunerea „Lenin şi Con nunile de raze în *. con dilii oraşului au stabilit să
zat simpozionul «Leninismul şi strui! a societăţii socialiste in textul qeneral al timpului se planteze mai mult dc 7 000
construirea societăţii socialiste România", susţinută de tova nostru in care se împleteşte, pomi ornamentali.
j i România", iar la căminele răşul Florian llrican . atît de armonios, munca oa Am arătat doar eîteva din
c ii tu rale din Romos, Fornâdia,
menilor dc pe şantiere şi din acţiunile patriotice la care
Lijncoiu de Jos, s-au ţinut ex IOSIF MERCEA uzine, de pe oqoare. din şcoli, femeile pol, trebuie şi cu sî-
spitale... In rindul acestora o quranţă că-şi vor aduce con
In Editura politică a apărut: cupă locul cuvenit şi lemeile. tribuţia. C scump timpul a-
Pentru că $i ele, prin pre ceslor zile de primăvară. Să
zenta lor la muncă, în fam i ne simţim chemate fiecare,
V. I. Lenin: „Opere una din muncitoarele de lie şi societate, aduc un plus pentru a-l folosi din plin.
Ana Crâiniceanu
este
de frumuseţe vieţii.
Să nu uităm însă nici cea
bază ale - întreprinderii Producţia de A m vrea ca prin aceste rîn- de-a doua latură a proble
complete66, voi. 53 „Vtscoza" Lupeni. In sec duri să ne adresăm tocmai mei despre care vorbim şi a
nume păstrarea cu qrijă a tot
lor, femeilor, care ştiu mal
ţia de răsucit, unde lu
crează, aduce o însemna bine decît oricine să creeze ce s-a înfăptuit aci. In ora
‘Volumul apare in cinstea îm rioada iunie - noiembrie 1921 tă contribuţie Ia realiza în jur o ambiantă caldă, p lă şul nostru s-a formal o opi
p lin irii a 100 de ani de la naş- , (scrisori, bilete, telegrame şi rea ritmică a sarcinilor cută. caracterizata prin o r nie publică sănătoasă faţfi de
Snqrijirea şi păstrarea avutu
t<erea lui V. I. Lenin şi cuprin telefonograme). de plan. legume dine. curăţenie, qusl. In nu lui obştesc. La fiecare bloc
de 575 de documente din pe- mele com itetului municipal
Foto ; V. ONOIU al femeilor lc reamintim că există cile un om — o fe
a sosit primăvara, că ne aş mele, care se bucură de res
teaptă casa noastră comună, pectul copiilor, care-şi Impu
oraşul, tmbiîndu-ne să-i spo ne autoritatea pentru păstra
npa, unele carenle de qenul rim frumuseţea. rea şi îng rijire a fondului lo
celor arătale. Aici amenaja
Este vorba despre acţiuni
P rin hărnicia Creaţia tehnică de masă rea răsadniţelor se alia unde le patriotice obşteşti la în cativ. Cine sînt ele? Femei
din oraş, qospodine, m unci
toare. medici, profesoare, in-
cetăţenilor va la jumătatea prevederilor. făptuirea cărora noi ne-am qinere, care In cartier devin
Urmărind modul cum so efec
adus in fiecare an con tribu
tehnicicnei , Elena Mihăilean, tuează normele planificate se ţia. Ce avem de făcut în a- anonime, dar reuşesc să fio
Locuitorii din Brădăţel< care se ocupă direct de activi constată că în majoritatea zi ceaslă primăvară? Multe. Sub susţinătoare ale opiniei pu
E.M. Lupeni Rezultate bune s-au doara a hotoiit ca prin îmbu
Petreştl şl Glodghtleştt aii tatea la grădină, reiese că nici lelor activitatea tn legum icul îndrumarea com itetului mu blice în qospodaria oraşului.
obţinut şi la I M. Hunedoara, nătăţirea activităţii cercurilor
participat duminica trecut;* jumătate din numărul de 80 de tura incepc abia după ora 8 nicipal de partid, consiliul Putem să nu privim cu ad
în număr mare la acţiunea Şantierele de construcţii Mintia, inovatorilor şl prin exercitarea cooperatori repartizaţi să lu şi sc termină la ora 16, ba u- popular a stabilit sarcini con miraţie pe femeia care iese
de reparare şt întreţinere a Preporaţia Lupeni. F.C, Orăştie de către sindicote a unui con creze In legumicultura nu par neorl (9 martie) s-a lucrat crete pentru fiecare cartier, împreună cu soţul şi copiii,
dru m urilor ce leagă sadele şi altele. trol permanent asupra modului ticipă la muncă. In unele zile. numai de )a 9 la 13 (?).
Se observă, de asemenea, o pentru fiecare stradă, şi a- In ceasul de odihnă, să înq rl-
lor de alte localităţi. Au Deşi s-ou consemnot realizări de rezolvare a propunerilor de destul de multe la număr, se Aspectele evidenţiate consti ccste obiective sînt in bună jească zona verde din fata
fost transportate cu aceaslă preocupare sporită in rezolva pozitive în activitatea dc mven- inovaţii, să contribuie din plin realizează nuniai jum ătăţi de tuie suficiente argumente pen
rea problemelor legate de îm parte cunoscute. Subliniem casei, a blocului ? Se poate
ocazie mal bine de 450* l°ne ţit-inovaţii in anul 1969, ele pu la realizarea celui un miliard lei norme. Edilicator în acest sens tru a dovedi că nu peste lot ctteva acţiuni asupra cărora trece cu nebăqare de seamă
de piatră, cu care s _a re bunătăţirea securităţii muncii şi teau li şi mai bune daco ou ar economii pe ţară, prin aplica este şi faptul că în ziua cînd se acţionează energic şi cu să ne îndreptăm în primul pe lingă balcoanele ce rîd
parat circa 7 km de' drum. j uşurarea efortului fizic. Numai in fi existat unele neajunsuri, pen rea inovaţiilor, stabilit de plena eram prezenţi la unitate, unii holărire în vederea asigurării rînd atenţia. Se extinde zona prin tum ultul flo rilo r In q riji-
Iar pe o distanţă (ir* 4.5 km j acest domeniu important au tru evitoreo cărora comitetele ra C C. ol U G S R din decem cooperatori reparlizafi la gră unei temelii trainice recoltei verde pe o suprafaţă de 10 te de mîna vrednică a unei
s-au săpat şl «desfundat J fost aplicate peste 90 propuneri sindicatelor >i comit le de di brie 1969 dină in loc să execute lucră de legume, deficiente , care
şanţuri pentru scurqerca j de inovaţii şi raţionalizări. recţie trebuie să stabilească mă Pentru aceasta, este necesor rile prevăzute aici au fost s-au semnalat şi în anul tre ha în noul cartier Dacia, car qospodine ? Poate să nu ne
apel. Toţi cetăţenii prezenţi j Pe baza criteriilor stabilite în suri conciete şi operative. Cu ca, utilizind o gomă largă de luaţi să încarce îngrăşăminte cut cînd la îndeplinirea sarci tierul Gojdu şi in jurul ştran alraqă atenţia băieţelul de-o
Ia această acţiune au dai j cadrul concursului orgonizot în toate că comitettle sindicatelor, brm e şi mijloace, sa trezim in chimice pentru a li duse la nilor de producţie în Icqumi- dului cc se construieşte. Tot şchioapă ce strîqă unui tre
dovadă de m ultă hărnicie, j tre cercurile inovatorilor, au fost au participat împreună cu con teresul in rindul inovatorilor şi culturile de cînip. fn aseme cullură au exislat serioase iJă- în cartierul Dacia sc amena cător : .Nene, nu călca ia r
stabilite 5 cercuri fruntaşe Io n i ducerile tehnico-administralive fa raţionalizatorilor pentru găsirea nea condiţii e lesne de înţe mineri în urmă. jează două terenuri dc joacă ba I". Putem sta nepăsătoa-
EMIL FUROU! vel de judeţ în ordinea următoa stobilireo celor peste 300 teme unor soluţii care jâ vizeze redu les de ce nu se inreqislrează Este timpul ca toţi factorii pentru copii la care, cu si- re cînd se cere de la noi in i
primarul c o m u n e i Burjuc • re : Uzino de preparare Teliuc. di., planurile ematice de inova cerea importului de materii şi randamentul aşteptat ta lucră răspunzători de soarta recoltei I qurantă. va fi de lucru şi pen- ţiativa, competenţă, s p rijin ?
C.S.H., U.V. Calón, I.CS.H. şi î tru mamele, qospodinele din Iată ctteva întrebări la ca
ţii, în ele fiind cuprinse pro materiale, prin folosirea înlocui rile de qrădinăiit. de legume sa depună eiortnr! noul cartier ce a răsărit de re, cu siquranţă. femeile din
bleme importante ce se cereau torilor indigeni, îmbunătăţirea Discuţia avută cu brigadie mal intense şi susţinute pen curînd pe harta m unicipiului oraşul de reşedinţă a (ude-
tru ca potenţialul grădinilor să
a fi rezolvate în intreorinderi, parametrilor tehnico-funcţionali ra Soîlca Ştefan de la C A.P. U p. pus pe deplin in valoare, nostru. ţului vor răspunde cu dem ni
multe din ocestea nu au fost
DIALOG CU CITITORII ficienţă care, în general, se re oi maşinilor şi agregatelor, mic Romos a evidenţiat, de aseme- să crească tn mod simţitor şt verzi, amenajate In anii tre tatea de care au dat în to t
zonele
Se cer întreţinute
soluţionate Se constată o de
şorarea consumurilor de materii
deauna dovadă.
retribuirea normelor
conven
prime şi moteriole, in special de
petă de la un an Io oltul, a d i metal, cocs, lemn de mina, ener ţionale. Numai in acest fel le cuţi. Cartierul Progresul, str. Prof. ZOE ZAHARIA
că sc tergiversează rezolvoreo gie, realizarea unor produse cu gum icultorii vor putea să fie Aurel Vlaicu. cartierul Go|- preşedinta Comitatului
Mihai Urdea —- Lupeni. Sa tova. In cazul relatat de la Că- lor pino fa sfîrşitul onului, deşi performanţe calitative ridicate. satisfăcuţi de rodul muncii lor. du, parcul, celatea şi toate municipal Deva al femeilor
ştiut fiind că bazele recoltei
lariaţii care au o vechime ne lan şi-au spus cuvlntul, In con există stabilite termene precise Pentru evidenţierea rezultate se pun încă din aceste zile.
întreruptă in m u ri că de 5 ani formitate cu prevederile legii, în funcţie de core trebuie ata- lor bune obţinute in concurs de
în aceeaşi unitate' primesc un organele judecătoreşti. A firm a cote temele. către cercurile inovatorilor in o-
spor dc vechime de 3 la su ţiile făcute la adresa acestor Aspectele caracterizate ca nul 1969, C nsillul judeteon al aventurii preodolescenline, Im aginoo
tă la salariul ta rifa r dc înca organe le considerăm neînte nesotisfâcotoarc privind inova sindicatelor a orgonizot In o- Cronica îifiniuStsS ro iu lta lâ vo ti lip s ită de integ rita te
drare. iar cei c ^ re au 10 ani meiate. In ce priveşte Răchilo- ţiile în anul 1969 se datoresc ccostă perioada o consfătuire sau chiar lolsâ. R ogrelobil, titm ul
primesc un spor de 5 ia sută- va, precizăm că făina s-a vîn- şi faptului că unii responsabili cu cercurile inovatorilor şi co Rorronul ,,£ ă ie (li din ilro d a Ral", dul, undo b ă te jii d in ilro d a Răi va.* lui Zoll&n Făbri com ite orooroo de
/■»rina o vechime K cniirciiip.o cu preţui uircTăT şl nu r i* cu inovaţiile, dotorlia sarcinilor lonetele tehnice, în core s-a o* e c jjn .io l peotig cina »t!a o cita oa să menţină lum co m irobilă a copi- a m ita In oaclusivllato po farm ecul
ţ n muncă sub 10 ani, vi s-a supraprcl. Cine nu cunoaşte principale pe care Ic ou pro nalizat octivitatea desfăşurată, ră. iu m iic a iă t' o ii to l.(lo c |ii in lú 'ia i. Şi m icul, firavul Nemecsetr, ing e n u ită ţii eopi1ă re )|i, n eg lijin d to-
to l, prob a b il din
motive estetice,
dat. a$a cum prevede legea, un prelurile mărfurilor, ar rt bine ducţie, se ocupa în mai mică urmărindu-se rezolvarea opera ip o ito ia cinem oiogialică. Acaaira e aidom a m icului prin) al Iul Satnl- im p lica ţia socială, core la M olnâr
spor dc 3 la sută. să nu Iacă afirmaţii gratuite la măsura de munca de inovaţii, tivă a propunerilor şi aplicarea 18.00 ,,U n i*e rv]l-|o tro n " li»«*a Q pilm a Im prene lie iilă do viiio na re . Eiupăry, descoperă că dincolo de nu este nici in u tilă , nici vulgară.
impresie desigur lug u iâ , e iiitin d »■
holnrale im aginare ole copilăriei se
(enciclopedia pentru c o p ii);
Matei Pîrvu — Deva. Adre adresa njmănul. privind-o ca o răspundere se cît mai corecta o legislaţiei de 18,30 A ctualitatea (n economi®. altele, moi temeinice, moi opte ca Ideeo scriitorului are un singur
sens foarte precis: o p o iiţia (logran-
sa care vă interesează este : Eugen Fona — Haţeg. Nu vă cundară. inovaţii. Nu ar fi lipsit de efi Noua Aolodxare )i normo'O a rgur.ienia|ii pentru O opinie c riti lâ d intre o lume de moro puritate
Consiliu) Naţional al Crucii putem da răspuns la întrebări Carenţele semnalate reclomă cienţa dacă în cadrul întrece o m uncii; că, Impresia d m lii, dătătoare de ţi capitalism ul inum an care, con
s a tiito c jir, este dorul generot. o ie
19.00 Tniejurnolul de iea>ă;
Roşii din Republica Socialistă le puse. deoarece nu precizaţi o intervenţie moi substanţială din rii din acest an, dintre intreprin- 19.20 La volan — em uiunc pentru ri» de tegrtorul m ughiot Zollăn Fo- „Băieţii din strada Pâi“ struind pe grund un bloc renta*
bit, iln v e ţte sim bolul co p ilă rie i.
România. Piaţa Itiserica Amzei. data cind aii plecat şi cînd a partea orgonelor şi organizaţii deri, secţii, şantiere s-or intro conducătorii o u lo ; bri. unanim recunoscut pentru pro C oproducţia ungoro-om otlcanâ a
nr. 20. iiucureşti. nume aţi fost angajai la noul lor sindicale, pentru impulsiona duce ca obiectiv şi economiile 19,33 Atomul, a ce a ilo necunoscută; lesionalism ul său de mare (inulû co intindo o lume concrotâ, foarlo ta im portat de ta H ollywood spoclocu-
I ilolrvă. Fără să loccm re lcn ri la
29.00 R eflectoţ;
P. M — Haleq. Taxa de tim loc de muncă, cît şi articolul rea activităţii de creaţie tehnică postcolculate realizate prin o- 20,10 Moment fo k lo ric j lilm ele solo cunoscuto fi apreciate re itrd . Re grundul co pilă rie i so va lo iita te a care nu reuse)te să su p li
bru pentru cererea de divorţ, din Codul muncii In baza că de masă. Este cu atît mai nece plîcarea înovoţiîlor. 20.20 Primâwaia României socia pentru m eţteţugul im pecabil al tra construi un bloc core vo închide nească o maro revelaţie. Film ul este
conform Decretului bBO/1969. ruia vi s-a ¡desfăcu! contractul liste. Aspecte de la recita valiului «egiiorol, m enţionăm doar pentru totdeauna un o rlio nt lim pe cuminte, poate prea cum inte fo ţă de
escalonia sursă litera ră .
este de 3 000 pînă la 6 000 Ici, de muncă. Putem să vă spu sar aceasta, cu cit plonuf de stol Evident câ modalităţile de ac lul p rc ic n tu t la Ateneul ro- că „B ă ie jii din stroda RAI* sur de, graţios )i moi a le i efemer. O peratorul Gyărgy liles fifm e a iă
rrăn;
prinde prin aceeaţi potenta recon-
Este Io oi te adevărat că romonul
ca stabilindu-se dc preşedinte nem ciţ dacă vl s-a desfăcut pe anul 1970 prevede sarcini ţiu n i în direcţia stimuluri» miş 20.40 Fi.'m a rtistic: „A m două ma slUulivă a atm osferei, prin cultul lui Mohwir dcconteoiă prin le n tila inspirat o Budapeslo patinată, am
le instanţei în raport cu veni contractul de muncă la cerere, sporite pe linia creşterii produc cării inovatorilor pot şi trebuie me }i doi toii*’ ; d o to liu lu i evocator. Decorul ocfirt- microcosmului infanti! im aginile şi b ia n ţa societăţii K aiierlisch und
TorBcsili,
Koniglisch.
M ari
A ctorii
nei re o lilă ţi in lin il mai erlinse. In
tul net al reclamantului. Soţul la noua întreprindere sînte|i tivităţii muncii, reducerii con să fie diferenţiate de la caz Io 22,0C Telejurnalul de noopte; n|i. nu cel dc mucova, ci cel al iln - virtutea oceslui fopl, oriei! s-or pă Sondor Răcii ji Lăsilă K oiâk sînt
emană
22,13 Teleglob. Reportai in alb —
'a ie l film ulu i,
Intr-adevăr
vinovat de desfacerea căsăto considerat ca nou angajat şî sumurilor de moterii şi materia caz Dor putem afirma fără nici L eningrad: octil aer „fin de siècle", p e riiitin d tea de ciudat, între evenimentele escelonţi o le iin d recitaluri do mare
riei va fi obligat dc instanţă ca atare aţi pierdut dreptul la le, îmbunătăţirii calităţii produ un dubiu câ domeniul discutat 22,35 Pliant litico-dromoMc \ In lin iile vag grondomane ole co trăite de cele două g iupuri de co le n s ib ililo te , core m eiîtâ să fio re
ţinute 41 consemnate, chiar dacă pe*
ca. pe lingă tava de timbru, alocaţie timp de trei luni. pre selor, ridicări» eficienţei între nu este nici pe deporte un scop 23.00 închiderea em isiunii. selor epocii de secesiune. Printre p ii ţi lumeo a d u lţilo r e iis lă cores lieulo trece modestă }i Inobservabi
pondenţe incontestabile. Fotă o ie
aceste case, lulburole de senrafii
să restituie celuilalt soţ şi toa cum şi la concediu de odihnă. gii activităţi economice în sine, ci o modalitate concre ca tram vaiul cu cai, ib o ru l lui Blé- şita oceste interdependenţe, »opă lă pe ecron.
te cheltuielile suportate de a Un grup de cooperatori — Recenta conferinţă a organi tă de sporire a eficienţei econo rlot, se întinde un spaţiu gol, grun- rind dooi candoarea cuceritoare a AL. COVACI
cesta djn cauza procesului de Toleşli. Preşedintele cooperati zaţiei sindicale judeţene Hune mice o întreprinderilor.
vei agricole, lovarăşul Pavel
divor*.
Turcii, ne-a confirmat că aveli
C-rerea. prin care arătaţi
nativele pentru care solieilalî dreptate. Moara -cu ciocănele PROGRAMUL II i 6.10 Program mu- CINEMA
esto defectă. S-a făcut coman f ic o I de dim in ea ţă: 7.00 R ad io ju rn al;
uesfacerea căsătoriei, trebuie RADIO 7.10 P«og<am mutlcal de dim ineaţa scrise cu m ina, n e în g rijit,
să o depuneţi la judecătoria în da pentru executarea reparaţi (contlnuore); 0.10 lo1 inointe; fl.25 cu creion negru pc o sim o lă
ilor la instalaţia eieclrică şi fn Ciudată reclamaţiel
raza căreia domiciliaţi. curind va fi repusul fn funcţi M ori interpreţi; 9.00 M utică populară; DEVA : Sim poticul demn „R * coală de h irtie , lip ită în bat
9.30
9.10 Curs de lim ba france/ă;
loan Corega — Brad. Răs PR O G R A M U L I: 6,05-9.30 M u tic ă j l C om ponlorul ţi cintecelc sole. 9,45 (C inem atograful ..PaUlo*’) ; U rletul jo cură pc perete. In tre ele
une. o e lu a litâ ţi; V,30 A tlo i Cu IIvjioI; 10.10 lu p ilo i („A rta “ ) ; SIMERIA: Lupii
punsul dat de noi este in con filn din album ul Verdl ; 11,00 Prelu o lb i („M u re ş u l"); HUNEDOARA : M a ria Steqaru, d in B ra d , doar num ele şefu lui de u n i
formitate cu prevederile nou Vaier Herman — Haţeq. în Curs do lim b o fio n c e ió : 10.30 R adio crări de folclor; 11.20 A rii din opere Creolo, o citii-ţi ord ca llacăra s-a p re z e n ţii la M iliţia mtt- tate este scris pe sticlă, fr u
ic o a lo ; 11,0b C o nced pen tru orchestră
lui sistem de salarizare, şi a treprinderea unde aţi lucrat nu de M irc c a C h iria c ; 11,20 M u tic ă popu- le ; 11,30 M unco u)oa>o; 12,03 Avan (..C onstructorul"); Stăpîn po si* n ic ip iu lu i Deva, re cla m ln d mos co lo ra t şi ca lig ra fic.
premiero cotidic.no. 12.15 M utica in
instrucţiunilor de aplicare. vă poate da translcrul. M o ti lo i¿ ; 11.45 S lo iu l m e d icu lu i : 12.00 strum entală; 12,30 ConiuUoLle ju rid i lu a ţic („S id e ru rg ic u l“ ) ; C A LA M : eâ i-a iost fu ra t po rtm o n cu l P riv in d cele tre i afişe, gîn-
TE-
G a lilo o -G a lilci ( „ f t luaio“ ) ;
12,25
Ştl-
m e lo d ii ;
o rc h e ilie .
Aurelian Stoica — Ghclar. vul îl cunoaşteţi foarte bine. V oci, Io t i; 12,30 M e lo d ii p o p u la re ; că ; 12.45 Conced d® p iîm ; 13,30 Ro- U U C : S lu ţitu l agentului W 4 C. cu bani în autogara oraşu d u l le duce la... lipsa dc res
ln |a
Situaţia privind drepturile ce De fapt, conducerea autobazei 13.U0 R a d io ju rn a l; 13.10 A v a n p re m ie diom agannul le m e ilo r; 14,03 Cintcca („M in e ru l") ; GMELAR: îndrăgosti- lui. In scurtă vrem e a fost pect pe ntru estetica in te rio a
fi jocuri populore; 14.30 Piese sim fo
vi se cuvin, conform legii, pen nici nu poate fi obiiqată la a- ră c o tid ia n ă ; 13,22 Itin e ro r m u tic a !; nice; 14.55 Ş tiinţa Io i i; 15.00 Pagini (ii din M aronn („M in e ru l” ) ; PE descoperit făp ta şul — Dănes- ră a u n ită ţii şi c h ia r
ccasta. 13.45 N oi în re g is tră ri; 14.00 C a le id o TROŞANI; C ind se aud d o p o le lo
tru’ timpul cît aţi fost detaşat scop m u tic a !; 14.40 R odia p u b llo io - din opero ..Păcală* de Sobln D răg o i; („7 N oiem brie“ ) ; F ro jii Koramo* cu Nic. Petru. Şi s-a m ai Uite „Sportul", foţă de consumatori. Dc
la şantierul de la Aghireşu, al Vaier Revlfea. — Pui. Clau te ; 14.50 N n ite m a le o le fo lc lo ru lu i 15.30 M urlcâ u fo o ro ; 15.43 Radio pu- iov, seria o lll-o („R ep u b lica “ ) ; descoperit încă un am ă n u n t: aceea, facem o propunere :
16.00 R odiojurnol;
16.20
b iic ilo le :
T.C.M.M. Cluj. trebuie să o zele contractului încheiat cu n o stru ; 13,00 R adio şco a lă ; 15,25 M unco Ho b a le i; 16.35 Sloiul m odi LUPENI : P io lo .iio n ijtii („M u n cito M a ria Stegaru, reclam antă, nu e „Sportul“ ... M a i pu ne ţi u n u l: „N u m a i..
resc") ;
(„C u ltu ro l");
Via M ala
clarifice conducerea întrep rin întreprinderea care a recrutat C o m p o tilo ru l s ă p lâ m in li; 16.00 R a d io cu lu i; 17.00 M utică u jo a /ă , 17.35 E IO N E A ; Paradisul în d ră go stiţilor era ea însăşi hoaţă — co m i în tre b u in ţa ţi asemenea a fi
16.30
ju rn a l:
16.20 P le te fo lc lo ric e .
derii dc explorări miniere De pe fiul dv. şi l-a triiois la şcoa Ce e nou in |u d e ţu l nostru; 16,30 P a misiune lite ra ră ; 18.00 V arie tă ţi mu- („M in o ru l"); A N IN O A S A : Judoka, sese m ai m ulte fu rtu ri de o şe r . Dacă to t a fişa ţi fe l dc
n co le ; 18.30 Cum dn lim bo Ira n ccio ;
va cu cea a şantierului respec la profesională le cunoaşteţi trie . po rn im m in u n a i: 17.0S R o dloe nci- 18.50 V arie tă ţi m u ilc o le : 19.30 Ediţie agent socret („M uncitoresc' »; Pc- biecte şi bani d in locuinţe. ...cam aşa sc în tim p lă ta fel...
TRUA :
Paria
(„M uncitoresc“ ) ;
M u ti
lin e ro l:
17,30
tiv. Aşa cum ştiţi, conducerea foarte bine pentru că vă poar c lo p e d le pe n tru 10,10 R a d io tlm p o tla n : radiofonică, locn S lovlcl; 19.30 Noop VULCAN; Crimă In stil personol E i bine, asta-i culmea. Cum chioşcul de difu zare a pre
p o p u la ră ,
că
I.E.M. Deva a făcut in te rven ţi tă semnătura. Din moment ce 10.30 O m eladio pe odreso dv.; 19,00 le bună, c o p ii; 20.00 Suiin a III o de („M uncitoresc” ) ; ORAŞTIE; Oroşul s-ar spune, o „ operaţie“ in sei nr. 6 d in Hunedoara Te
D um iliescu;
20.25 Comandontul
Ion
magic („P a tria ” ) ; A dispărut un
ile cuverfile. fiul dv., după un an de la ter G aielo rodlo; 19.30 Săptomlna unui de pio n ieri; 20,40 lie d u l de In Schu Fragonard („F la c ă ra "); GEOAGIU* tre colegi ! De fa p t şi m ili p re z in ţi lunea, in ju ru l orei Numai sitele
20,05 Tablele de seară ;
m elom an:
Victor M it — Raru. Condu minarea şcolii a părăsit între 20.10 365 ce cinlece; 20,20 Arghnrlo- berl In Hugo W o lf; 21,05 Şelecţlun! din DAI: P opula, seriile l - l l ; HA JEG r ţia preconizează p e n tru cei 15 şi în tr e b i: „A v e ţi „S p o r
cerea întreprinderii unde lu prinderea, slnteţi obligat la no ; 20.23 Zec* m elodii preferole ; opere ro m on e ţli: 21.20 C iniecul din n- P ollogul („P o p u lo r"); BRAD: R ofll doi făp ta şi m ăsuri... colegia tu l" 7. „N -avem . S-a te rm i sînt de vină?
craţi a procedat just. Nu a- restituirea sumei cheltuite cu 21.00 M emoria păm inlului românesc ; m urg; 22,00 M utică u fo o ră: 22..10 Ca »• a lb i! („S te a u a r o jla " ); GURA* le ! n a t'1 — ţi se răspunde. N u
A runcafi banca In aer
BARZA;
vp.ţi dreptul la sporul la care şcolarizarea Iul. ( 21.30 S o llito io n i - Dorina D rogóle); d ran : 22,30 Pieţe corola; 23.05 Dinu („M in e ru l"); ILIA: W lnnotou In m ai peste 30 de m in ute zia In uncie d in tre produsele
22.00 R adiojurnal; 22.20 Sport; 22,30
vă referiţi. Concert de seară; 0,03—5,00 Estrado L ip o lil >1 m o ejtrll săi; 0,10-1.00 Pa Voloo M o rjll („L u m in a "). ru l d o rit se „strecoară“ , îm de p a n ifica ţie ale fa b ric ii de
Anonim i — Călon şl Răchl- N. ZAMFIR nocturnă. norama m arilor orchestre. Neglijenţa costă pachetat in alte p u b lic a ţii, p iin e d in H unedoara şi ale
in m lin ile „cu n o ştin ţe lo r". secţiei d in comuna C erteju
Dacă îndrăzneşti să în tre b i de Sus, a în tre p rin d e rii dc
A v ln d ceva de reparat la dc ce se procedează astfel, p a n ifica ţie d in Deva, se gă
m otocicletă, Racotzi A d a l Vasile Băicoanc (care de fa p t sesc d ife rite c o rp u ri străine.
„Cavaleri" ai tristelor figuri be rt n-a găsit a lt loc m ai funcţionează pe post de M a Dc unde se vede efl aici
p o triv it declt h o lu l ap a rta
„s ita " ră sp u n d e rii are o ch iu
n a Băicoanc — sofia — sau
m e n tu lu i ce-l ocupă in blo
V ic to r Băicoane — fiu l}, n-
cul. 4, d in str. 7 N oiem brie, cesta e in stare să cheme m i rile prea m ari.
La 4 m artie — ne scrie ce
oraşul P ctrita. Capacul de lâ liţia (cum a procedat fn ziua tăţea nul Ştefan Surda, din
re ze rvo ru l de benzină fiin d
car® lucrătorii şantierului F- profund umană şi necesară. Nu luat, s-au fo rm a t gaze care, de 23 m artie). Vasile B ăicoa H unedoara — am cum părat
nrrgoeonMrucţia Mintia acoep- trebuie uitat adevărul că mu ne se sim te „ta re " pc postul de la ce n tru l de pe str. 30
iâ ca |>rintre ei să figureze o cegaiul, Orlcit ar fi el de mu tn contact a t fo c u l de la bu cc-l ocupă la chioşc. „ N u -m i Decem brie o pîinc, d a r nu
apariţie df; ti|>ul lui Ion Teni- cegai, are şi o calitate: din el cătărie, au dat naştere la o pasă de nim en i, n ici de d ir i ştiam că o dată cu plinea am
neanu ? Cum se face că salaria se prepară penicilina ! Aceşti explozie, urm a tă de incen gintele poştei" (D ionisie Pre p rim it şi un „m ă rf/jo r" , m ai
lui. Nici o remuşcare |>e chiinil ţii I T S P. Deva nu sancţionea tiner), aflaţi In jurul vîrstel de da — n a.), apostrofează V.H. ales că nu am p lă tit n im ic
său, nici măcar un singur ză din punct, dc vedere moral 20 de ani, nu sînt Iremediabil diu. U rm area : Racotzi F loa cin d i sc atrage atenţia. in plus „M ă rţiş o ru l" o fe rit
că ar regreta falitele re|>roba- comportarea colegului lor T ru |)ierduţi, ei pol. ft redaţi socie rea, dc 25 a n i şi Racotzi loan, C h iar să n u -i pese de n i de fa b rică este o bucată dc
bile pe care le comite Primeş faş Emil? Cum intimi admite tăţii ou condiţia ca intervenţia tn vîrstă de 0 ani, s-au ales m eni ? sfoară
te perS|>ectiva detenţiunii ca )>e ca o |)ro.stigioasă inslifuţie de să se efectueze la tim|). Mulţi cu a rsu ri de g ra d u l ll , fiin d „E u am găsit tn p lin e —
ceva firesc, natural, ceea cc de cultură, cum este şcoala - - clţi- IOAN TEMNEANU ne Spune cetăţeanul Petru
monstrează că morbul degradă vn din cei izmeniţi mal sus au ajuns fn această situaţie din consideră că o asemenea ţi in te rn a ţi la s p ita l; aii ars Bozeşan, d in com una C e rte
rii s-a cuibărit adînc In sufle şi alţii urmează cursurile se inconştienţă sau dlntr-un pro nută il va face remarcat. o parte d in lu e rtirile perso Mai lipseşte
tul său tlnăr, dezumamzînrlu-l. rale ale liceului „Uecehal“ — nunţat spirit de imitaţie. Pen nale, uşi şi ferestre dc la a- un... afişl ju dc Sus, bu căţi de sticlă !".
Poate că cei fn cauză vor
NICOLAE MACAVEI Lista celor care insalubrîzea- să fie frecventată de asemene- tru ei măsurile curative vor în pnrlam ent. Pagubele m ate încerca să dea vina pe site.
„fuge" de tinereţea Iui t zâ moral strada ar mai putea nca siiecimenc ? Ba, mai mult, semna o Izbăvire. ria le aduse a p a rta m e n tu lu i P atiseria „D o rn a " d in H u A r fi in stare s-o facă pen
ft completată. Aceste eîteva ca acestea îşi justifică comporta nedoara are un perete îm tru ca sd sc disculpe. Dar
zuri le-am cules din \ ren alte rea |jrin însăşi ne|)ăsarea şco Primul tratament care II s-a sc rid ică la 2 000 lei. N e g li podobit cu afişe U n u l m a i... oare num ai sitele sa fie de
HO care ni s-au oferit Intr-o lii („dacă tovarăşul diriginte administrat celor depistaţi a je nta de care a dat dovadă afiş ca celălalt. Ţ i-e m ai m a vin ă ? U n d c-i răspunderea
singură seară. Aceste fiinţe au nu mi-a zis nimic - a râsiuins constat In aducerea ta dimensi R A. se piitea solda cu con re dra g u l să le priveşti. P ri celor care produc pîinea ?
ocupat cu forţa peisajul nostru Trufaş Emil, elev în clasa a uni normale a podoabei capi m ul inform ează despre ora Dc cc şi cum ajun g c o r
diurn, s-au instalat nechemate X-a C — dumneavoastră ce a lare Mulţi nu şi-au mai văzut secinţe şi m ai grave, p u n i ml ru l şefu lui de un itate, to va p u rile străine in produsele
In încă|>eri calde şt iirimitoarc, veţi cu mine ?"). Este inexpli fn pericol pe lo c a ta rii blocu răşu l G htţă Pascu ; a l doilea <lc p a n ifica ţie aşteptăm să
trăiesc de pe urma bunătăţii si cabilă, de asemenea, şi toleran chi|>iil real de ani de zile. Pri- lu i respectiv, precum şi im o prezintă num erele de telefoa ne răspundă conducerile fa
îngăduinţei noastre. Noi, opi ţa cu care organizaţiile U.T.C vindu-se In oglindă, nici nu se b ilu l ne ale in specţiei com erciale b ric ilo r şi s e c ţiilo r de p a n i
nia publică, am trecut cu^ ne- tratează astfel de abateri recunosc, nu cred că pot arăta şi conducerii T A.P L. H u ne fic a ţie „M o stre le " despre ca
l>ăsare pe lingă el, desconside- .Societatea este decidă să slîr- şi altfel. S|>re a Ic oferi din nou încălcarea o b lig a ţiilo r d in doara ; al tre ile a vrea să re am a m in tit, le. ţin e m la
rlndu-i doar cu |>riviri şi /îm l>eascâ această iiccîngine care îi tre p ro p rie ta r şi chiriaş, pre spună ec sc poate m itica la dispo ziţia D ire cţie i com ercia
bete Ironice, fără să-i luăm ho- întunecă chi|>ut. Asanarea mo liosihilitatea să mediteze, să se văzute de lege, trebu ie sanc m icu l dejun. V eţi zice cd le judeţene, Insp ecţiei co
t.îriţi de guler rală a străzii va continua atil niirecieze şi să se judece sin ţionată cu toată severitatea. toate sin t u tile De acord
cît va fi nevoie. Roadele ei nu m erciale dc stat şi a Insocc-
Unii din cei incriminaţi sînt guri, le înfăţişăm alăturate Asociaf ia lo c a ta rilo r şi N ici n-am zis, nu D im p o tri to ra tu lu i sa n ita r judeţean,
integraţi In colective ele mun se vor lăsa aşle|>tate. „ÎYolago- ipostaze concludente ale chipu M;HA| NAŞTE, vă. S ub linie m u tilita te a lor. poate se (/hulesc să ia si
niştii’' au intrat serios in |>am- I.G.C.L. Petroşani nu au n i
că puternice, |>resligioase, care rilor lor. Acelaşi Îndemn spre „cavaler" al localurilor, al R ăul, m ai bine-zis... u n tu l, dum nealor ceva m ăsuri  r
dispun de mijloacele necesare că şt derută, glndindu-se la noi „tăietorilor de frunză verde", m ic dc spus ? constă in altceva : toate sin t f i şi cazul.
CONSTANTIN MATEI, pentru a-i |iunc la punct. Cum metamorfoze, căutînd noi locuri meditaţie şi acţiune tl adresăm al relaţiilor amoroase dubi
vagabond şi hoţ notoriu- se explică, atunci, toleranţa cu de refugiu. Măsura luată este şl cititorilor, opiniei public*. oasa.