Page 100 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI m Nr. 4737 f t DUMINICA 29 MARTIE 1970

m m rni Civilizaţie-progres, Consultare colectivă \

la masa rotundă
Com itetul sindicatului
dc \
fa I C S. Hunedoara a orga- j
! O interesantă dezbatere nizal o consultare colectivă j
inventar nu s-au găsit soluţiile versc aruncate, unele îngropa­ la masa rotundă a avut loc. ; : pe tema „Organizarea locu- •
opiime care să împiedice de­ te parţial în pămînl, iar ta a­ i recent, la Liceul industria? Iul de muncă şi posibilităţile i
s e b e sssrasa teriorarea lor prematură, nea- telierul de subansamble de In­ • dc construcţii din Deva, nr- dc creştere a p ro d u ctivită ţii <
sigurîndu-se din această cau­ stalaţii dm Deva se confecţio­ \ gHiii/ntă dc com itetul U.T.C. m uncii şi reducerii consu- !
ză numărul do rcfolosiri pen­ nează eclise pentru jontarca li­ din şcoală în colaborare cu inului dc m etal". Ia care au
portante cantltati do maiori,tI tru rare acestea sini eficien­ niilor prin tăierea coroanei şi
lemnos. Dacii avem Inşii In ve­ te, Se pierde o mare cantitate tălpii din şine. ceea ce a con­ ■ cadrele didactice. Tema dez- participat şefii de echipă de
dere proiectele in e\'ecu(io mai de răşinoase la lucrările de dus la pierderea nejusliiicatâ | baterii r „C iviliza tic-şlu n ţă - la şantierele dc m onlaj-insta-
vechi, elabórale pe baza unor sprijinire, deoarece acestea se a elementelor decupale. i progres". In ju ru l mesei ro ­ la |ii nr. 1 şi 2 şi sectorul de
solul i i in discordantii cn sar­ excrulă fără controlul organe- Şirul exemplelor care să : tunde, la care au participai confecţii metalice. Consulta­
cinile actuale. precum $i fap- bir tehnice si fără a se tine ..justifice“ modul cu lotul no- < elevi utccişti din anii III şi rea a fost condusă de tova­
lul c3. rhiar la elaborarea pro­ seama dc nccesilalca asigură­ corespunzălor în care se gos­ ■ IV, s-au ridicat probleme răşul Viorel Doda. inginer
iectelor noi nu s-a lilcut uz rii folosirii materialului lem­ podăresc materialele pe şantie­ : referitoare la istoricul ideii . şef la LC.S.ll.
de ţoale posibilităţile de obţi­ nos de sprijin ire pe mai m ul­ rele Trustului local de con­ : dc progres, accepţiunea no- : Cu această ocazie s-au
nere a unor economii, se poate te sanlicrc. strucţii Deva ar pulea con ti­ : | i un ii de civilizaţie. Legătura ! purtat discuţii interesant?
afirma cu ccrlilud in e că im ­ Pentru gestionarea cu mai nua Mai ales cu acelea care : nccsicia cu cultura, c o n tri­ p rivind lansarea dc către
portante căi de economisire a mult simt economic a otclului- privesc manipularea şi depozi­ : hu(ia ştiinţei la progresul serviciul de pregătire a lu ­
metalului si m aterialului lem­ boton. Trustul local de con­ tarea cărămizii, cimentului şi ; om enirii, coordonatele c iv j- crului a comenzilor dc e-
nos au rămas ncvalorifka!e. Şi strucţii a organizat la Deva şi a altor materialo. Ne oprim ; lîzaţici secolului nostru, in ­ xccuţic în concordanţă cu
aceasta datorita faptului că be­ Petroşani ateliere centralizate aici. c onsidoruid că cele rela- : entro se îndreaptă ştiin(a proiectele elaborate, aprovi­
neficiarii nu au prelins proier- de lăicre şi fasonare a armă­ lalo vor determina factorii răs­ ; v iito ru lu i etc. U lcciştii şi-au zionarea m aterială conform
tanlulni refacerea documenta­ turilor. Cu luate acestea, ate­ punzători să ia măsurile cc se : sus(inut discuţiile cu exem- prevederilor din deviz, ex­
ţiilor vechi, iar pe cele noi nu lierele înfiinlale lucrează incă impun. Simplul fapt că dotatia i pic legale dc zborurile cos­ tinderea m icii mecanizări la
le-au sludiat si analizat cu lua­ rudimentar, nu sini dolale co­ dc slat planific a 1 <1 pentru anul' : mice. de urbanistica secolu- lucrările dc m ontaj şi con­
tă competenta si responsabili­ respunzător cu utilaje specifi­ 1000 a fost depăşită cu posle j lui X X . exemple inso|ile dc fecţii metalice. re la ţiile <1 c
tatea ce o implică o asemenea ce de înaltă piod ucliviia te si 4 milioane Ici sintetizează şi : proiecţii. producţie dintre m aiştri şi
sarcină de importantă majoră nu sint conduse tehnic de per­ mai d a r necesitatea reconside­ : Dezbaterea la masa rotun- şefii dc echipă şi altele. |
pentru economia naţională. soane competente. Deşi inion- rării activităţii economice a Noua oţelârie electrică de la Hunedoara îndeplineşte cu succes sarcinile ce-î revin în ; dă a fost apreciată dc eonii- Acţiunea a fost urinată dc i
U.T.C. şi conducerea
j telul
Trustul local dc construcţii tiile conducerii truslului s-au truslului de construcţii. acest an pentru sporirea producţiei de oţeluri de înaltă calitate. Dovadă sint cele aproape : şcolii ca una dintre cele mai i i i » spectacol folcloric, pre­
1 000 tone de oţeiuri aliote, elaborate peste plan de către oţelari de la începutul anului şi
Peva. căruia îi rovine sarcina onuntat fructuoase, tergiversa­ Comitelui executiv al Consi­ \ reuşite acţiuni ale acestui zentat dc form aţia artistică
de a executa in cea mai mar» rea lichidării acestor lipsuri a liului popular judeţean anali­ p.na acum. Folo . v 0 N 0 |U • an şcolar. a clubului „C onstructorul"
parle obiectivele soeial-eultu- condus la risipă prin tăierea zând in mod amănunta aelivi- <lio Hunedoara. !
rale din judeţ, gospodăreşte a­ nerajionalu şi la înlimplare a lalea desfăşurată de benefi­
nual In medie 4 000 tone de armăturilor. ciari. proiectanţi şi construc­
metal şi I 500 mc de malerial Mai dureros este insă laptul tori. a slabilit un nou plan de
Răspunsul îşi are frum use­ Diversitate şi eficienţa
lemnos. A v ln d În vedere aces­ că risipa de materiale ..ope­ măsuri, care reprezintă o con­
te cantităţi apreciabile de ma­ rează“ în drepturile ei cele jugare unilarâ a eforturilor lu- foa rte m ulte de făcut.
lcríale şi că de iapl reduce­ mai largi datorită unor nea­ luror factorilor pentru îndepli­
rile stabilite prin proiecte tre ­ junsuri de ordin pur ’gospodă­ nirea sarcinilor trasate de par- iun foi m ţea lu i curată, decantată de
buie să se regăsească efccliv resc. neajunsuri a căror lic h i­ lid privind reducerea consu­ lo t ce ar jm tea d im in u a p ro ­
pe şantiere, orice neajuns ma­ dare nu solicită alte eforturi mului de mclal şi material filu l profesional şi m o ra l al
nifestat in aclivilalea acestei materiale si băncşii. ci doar lemnos. Măsuri asemănătoare n e m ţi in idei şi fapte. F ile ­ acestor oameni. E răspunsul în activitatea culturala
um lăti de construcţii se răs- mai mult interes, grijă şi răs­ s-au stabilii şi la început de le re g istru lu i se apropie de pe carc-l dau cadrele de azi
fringe in mod direct asupra pundere din partea celor ce le an. dar ele s-au dovedit nule sfirşit. ale C ă lan ului
rezultatelor finale. mînuicsc. Măsurile stabilite alila timp cil cadrele de spe­ — II t eţi încheia ? In q in e ru l Sehonherţier, şe­
La subunităţile trustului se prin planul şi soluţiile con­ cialişti. conducătorii unităţilor — Vom începe a ltu l. fu l secţiei tu rn ă to ria de lin -
remarcă unele acţiuni, destul structive elaborate prin pro­ subordonate nu s-au preocupat Răspunsul a te n ii fură rjotiere — un alt autor de lu ­ a clubului
de timide de alllcl, care să iectare orieît dc valoroase ar pentru traducerea lor in viată. nuanţe patetice cră ri im p o rta n te pentru v ia ­
conducă la reducerea consu­ (i ele alila timp cil in depo­ Sperăm că fermitatea cu caro — zlfi fi pu tut sta lin iş tii! ţa uzinei — ne spunea : „D a ­
mului de material. La confec­ zitele trustului si la punctele s-a abordai cu această ocaz»e Şi aşa postul de răspundere că nu creezi cei a in tia fă ,
ţiile metalice, de exemplu, prin de lucru ale şantierului o ma­ problema consumurilor de me- 1>e care -l ocupaţi vă solicită. m ai ales pînă eşti lin ă r , n-are
Înlocuirea proiitrdor laminate re cantitate de materiale se l al. precum şi căile de rea li­ D iplom ele de secţie fruntaşă rost să p o rţi un titlu Eu de Clubul, ca aşezâmint cultural călre toţi muncitorii a sarcini­ muzică uşoară. împreună cu
1a <ald cu cele din tablă Irasă deteriorează, ele nu-şi pol pro­ zare a măsurilor stabilite vor in întrecerea socialistă sini aici, din uzină, am plecat la <u specific bine definii, se lor dc plan pe 1070. Această soliştii au pus în scenă spec­
la rece s-au obţinui importan- duce efectul scontat. conduce la importante econo­ dovada.. Ce v-a determ inat facu ltate, bursier. A ic i am poale impune in viata spiri­ metodă nu poale fi folosilă tacolul „Parada m elodiilor",
le economii de metal. La blo- La Deva. Haţeg si Orăşiie. mii de metal şi material lem­ tuală a oraşului, numai orga- însă cu maximum dc eficientă deosebit do apreciat de pu bli­
( uI 33 Deva. s-a redus pe a- dc exemplu, depozitarea otelu- nos. avind astfel posibilitatea ni/înd a(|iuni lot mai diverse deoarece gazelele dc perele, cul spectator. „NV-am format
ceaslă cale. consumul de me- lui-beion sc face in mod ncco- să raportăm conducerii de par­ şt eficiente. Esle o necesítale afişajele, panourile la ordinea tradiţia de a lucra pc stagiuni,
lal cu 1,2 tone. < rea ce repre­ rcspunzălor. direct pe pămînl, tid şi de stat că judelui H u­ logică de rare orice aci ivist zilei lipsesc dc la unele secţii, no spunea tovarăşul Dumitru.
zintă o economie de 20 la sulă aruncat in grămezi neorganiza* nedoara si-a dus la îndeplini­ c ulltii a) cc-1 deserveşte esle ceea ce denotă neglijentă din Acoasla mai mult pentru tur­
lată de consumul prevăzut in le ceea ce a făcut ca o cânii- re această sarcină de interes învestitură de inteligentă pe; deplin convins. De aceea, partea factorilor răspunzători neele pe care le întreprindem.
proiect. De asemenea, condu­ l.ale îusemnaiă din acest male­ naţional. se caută ca acţiunile orqanl- (ex. : secţiile mecanică şi Penlru oraşul noslru pregătim
cerea trustului împreună cu riol să sc incilc cască şi prac­ zale să fie subordonate in lr-o transporturi) Oare aici nu se Şi alle programe“ .
proiectanţii au slabilit unele tic să nu mai poală li recupe­ I.................... “ măsură din ce în cc mai mare poale găsi un nucleu de oa­
soluţii efluente penlru indus­ rai S a constatat că la Deva I sn in v e s tiţi a lita efort, cner- fost ucenic, tu rn ă to r Afn atributelor aminlilc. Dovadă meni care să înţeleagă necesi­ Jn proqramul complet al li­
trializarea unor operaţiuni, Si Orăşiie. din această cauză, I <iie, a tita în le liţie n tă — de sim t obliqat O am enii m i-au sini acţiunile In sprijinul pro­ tatea agitaţiei viz.uale ca sti­ nul speriacol sînt incluse şi
ceea ce a condus la obţinerea s-au risipit 42 tone şi respec­ ce n-am spune-o — in lu c ră ­ d a t... Trebuie să re tu rn e z . ducţiei. de răspindiro a cunoş­ mulent in m um a de fiecare zi? orchesira do muzică populară,
unor economii de malerial tiv 8 tone de metal. Deficien­ Amenajări la rile dum neavoastră ? Pentru postul pe cm e-l ocup, tinţelor de cultură generală şi Tot în sprijinul producţiei grupul vocal, formaţia de dan­
lemnos. te mari s-au semnalat şi în — La un m om ent dat. am prim esc salariu T rebuie să politice, munca cu carlea şi se organizează simpozioane, suri populare, fn momentul de
Intre aceslc c.îtcva acţiuni ceea ce privesle qospodănreo | cooperativa de fost puşi în fata unor proble­ fac ceva m ai m u lt". aclivilalea arlislicA de amalorl. fată -insă lormatia dc dansuri
întreprinse pe şantiere si ceea şinelor si traverselor pentru me importante, fie ale u zi­ Şi in g in e ru l V icto r F ire s- La Clubul sindicalelor din concursuri pe meserii. duce lipsă de ciţiva membri,
< c s-ar putea realiza în reali­ căile dc rulare ale macarale­ i consum Orăştie nei noastre, fie ale econo­ cu. care subscrie sub c ite ra Colan, lecloralele lehnice |con- „In lre acţiunile enunlale mai plecaţi în anuală. Astfel <ă
tate exislă însă o marc discre­ lor. Pe şantierele din Halcq si i m ie i în c/eneral, jnoblem e in o v a ţii de prcslicpu ale u ­ duxe dc ing. Marja Itavcca şi sus şi răspândirea cunoştinţe­ p rivirile cnnducoriî d u h u lu i ^
pantă. Astfel, la panourile de Orăşiie s-an găsit şine şi Ira- inq. Şlefan Pădurcanu), ca lor de cultură generală şi p o li­ îndreaptă spre şcoala profesio­
i care se cereau rezolvate Nu zinei, are o b iog rafic p ro fe ­ tice. ne spunea directorul clu­ nală unde exislă mulţi lineri
' Cooperativa de consun» se pulea sta de-o parte sională asemănătoare A cres­ acţiuni permanente de înşirui­ bului, loan Dumitru, exislă o talentali, dornici să se afirme.
Orăştie îşi modernizează pus m ina pe carte serios, am cut în clocotul m u n cii d in re a personalului din înlre- legătură slrinsă, ambele urm ă­ Afluenţa mare de tinerele o «­
prii»ci,: rL incepînd cu muncito­
Acţiuni de amelio­ ! htică l‘c lingă restaurant slat mai m ult acolo unde se urm a t chim ia in d u stria lă cu rii ~ca!iíf“ afi caleqoriile VI şl cunoştinţe alît profesionale (îl festă şi (aptul că majorit.aiea
hunedorean, a
co m b in a tu l
localurile de alim entaţie pu­
de
rind creşierea volumului
realizează
p ro d u cţia ... Pen­
interpreţilor, în special instru­
i s-a deschis un adevărat ş.in- tru că ideile acolo sc nosc. a ju to ru l acestuia şi a ve n it V lf şi continuind cu maiştrii, şi de cultură generală". Re­ mentiştii. sint elevi sau ioş’ i
j licr. < .ipacitaica localului va Ele nu vin p la n ifica t T re ­ in uzina de pe Strei să se lehnicicnij şi inginerii se des- ' marcăm aici două Icclorale. elevi ai cercului de muzică < e
rare a păşunilor i fi dublată, iar arhitectura buie ordonate, îm brăcate in realizeze. „In procesul m u n ­ făşoară cu rerpilarilaie, alcqîn- unul penlru femei şi altul pen­ conducerea neobositului Emo-
fiinţează în cadrul clubului sul»
du-se lemo cil mai apropiate
cii sc semnalează deficienţe,
haina teoretică. Asta o fă ­
J străzii va ciştiga un aspect
j nou şi modern. ceam aici, după amiezele, d u ­ te s im ţi obliq at să le sesi­ de neccsilătilc producţiei pen- tru părinţi. Temele „Patriotis­ rich Humei Ir» curînd va fi al­
de
mul socialist, qenerator
| Vechea cofetărie a fost m in icile. zezi. să le în lă tu ri Aşa în ­ Irn ca cele desprinse dc aici înalle valori morale“ . ..Trăsă­
In comuna Luncoiu de. Jos — nc-a inform at tovarăşul să fie aplicate cu maximum cătuită şi o brigadă artistică
renovată şi se va deschide — Şi tim p u l iitfer.? cep cău tările, sc naşte pasiti- turile morale ale vieţii de fa­
Adam Bcnca, secretarul com itetului comunal dc partid | in curînd. ha va fî mobilată — In tre tim p... N-am fost nea Şi citu l jio ţi. cu m intea de eficientă in practicai Exem­ din tos'r membri ai formaţiei
__ s-au întreprins o scrie dc acţiuni in scopul creşterii plu : ..Injectarea în furnal a milie in socialism" dezbătute de teatru, iar cu limpul se spe­
! pentru n răspunde la pre- ch ia r zi de zi în probe ţi cu m iin i/e , să dai cern pînă In prezenl. au prezentat
potenţialului productiv al păşunilor naturale. Intre altele, unui amestec de păcură şi ră şi reînfiinţarea acesteia din
i lc n |iilc celor m ici : e desti- Doar avem fa m ilii P rim ă ­ uzinei în care m unceşti, cum in fala cursanţilor acea Irăsă-
cetăţenii din satul S lcjărel. m o b ili/n ţi de deputaţi, au cărbune” . „Perspectivele de urmă Fn cadrul uzinei „ V ic to ­
! nată copiilor. vara. vara. am tnai f/ăsit şi să n-o faci ?“ .
participai la iniprăştierca a 5 tone azotat de amoniu pe noi vrem e jie n tru o excursie dezvoltare a furnalelor,..“ . „M e- lură fundamentală a omului ria “ s-a reuşit deja să fie al­
25 hectare păşune unde producţia dc iarbă a fost mai ! Tot pe lingă cooperativa Am cunoscut cîţiva in qi- lodele de desulfurare a fonie- zilelor noaxlre — palriolismul cătuite două brigăzi artislice la
{ din Orăştie n fost am rnajală în Retezat, la Cnsteşti, la n cri d in tre num eroasele ca­ socialist şi principalele sale Turnăloria I şi Energetică, ceea
scăzută şi la suprainsăm inţarcft a 5 hectare cu ierburi lo r“ . Aceslea vor contribui la
o pivniţă modernă cu capa­ S trei, la iarbă verde dre tehnice ale U zinei „V ic ­ asprele, aşezarea pe baze noî ce Insă e prea puţin. Con­
valoroase. creşterea productivităţii mun­
citatea de 8 vagoane iu care — I m b a lu l tu rn ă to rilo r... a familiei in socialism. Tot aici ducerea clubului, organizaţiile
Dc asemenea, o mare parle din cele 120 hcclnre dc to ria ” Călan, ce-şi onorează cii. Penlru ceilalţi muncilori
sc vor ..trace” vinurile pen­ Şi voi, cn toată lum ea.. mai amintim expunerile de­ U.T.C. şi sindical au datoria
pajişti naturale au fost curăţate dc vegetaţia lemnoasă cu m a tu rita te postul de răs­ sc prelucrează (cmc din bule­
tru u n ilă |ilc com erţului I — A m a fla t cn econom iile dicate zilei de 24 ianuarie, de a depune o muncă mal in ­
nefolositoare. I.a executa rea acestor lucrări s-au eviden­ tinul inlorm aliv. traduceri din
cooperatist din lot judelui. realizate se. rid ică la m ilio a ­ pundere pe care-l ocupă E- luptelor petroliştilor Şi c e fn iş - tensa în vederea înfiinţării de
ţiat Bciiea Ion Roman, Nicolac Ştefan, Alaria la u r. Iun literatura de specialilalc ele.
ne. S in te fi m in d ri ? lilor. popularizarea documen­
Tañase şi al|i cetăţeni. nerqia. pasiunea, dăruirea in ­ In arolaşi scop sint organi­ brîqă'/i arlisticc în toate sec­
— Noi. in sinea noastră, telor do parlid şi de siai. in- ţiile. deoarece posibilităţi e ­
vestite in muncă nu ne-au zate şi acţiunile cu caracter
(jin d im că airt făcut, totuşi, nepcrmancnl. Astfel, agilatia so|ile săptăminal de filme do­ xistă Ele ar avea o mare efi­
cite ceva, dar trebuie să fim surprins, pentru că am cu­ vizuală e folosilă in scopul cumentare. cientă fn realizarea sarcinilor
m odeşti, pentYu că m ai avem noscut in q in cri-co m u n işti. de producţie
popularizării, cunoaşterii de La acesle acţiuni, o con tribu­
ţie deosebită Irebuic să-şi adu­ Considerăm ca o carenţă tn
că biblioteca. Dar am consla- munca cultural-artislîcă a c lu ­
bului faplul că la nivel"» ora­
la
lal că pînă
dala
Scrisori către redacţie Zdvoianu. nu organizase vizitei şului se prezintă prea puţine
bibliotecara
Tatiana
noastre,
nici
măcar o singură acţiune în a­ spectacole. Unul sinqur de ta
fara d is trib u irii cărţilor. Cau­ înccpulul anului e prea puţin.
za? Schimbarea localului şi o Să nu uităm că agenda cultu­
Se repară pective să ajungă Io coopera­ nii au pornit încă din iarnă la bună perioadă de timp în care rală a Călanului e susţinută
tivele agricole de producţie ireahă Deputaţii din şalele
din îm prejurim ile oraşului Ohaha-Ponor şi Pizeşli au mo­ bibliotecara a fost bolnavă. doar dc clubul sindicatelor.
combinele HaPra cu n u li înainie de dala bilizat localnicii la tăiatul şi Dar acestea nu pol s-o absol­ Motivarea că în această peri­
planificată. transportatul slilpilor. La ora vească întru toiul de munca pe
care Irebuie să o depună (o oadă se programează mai mult
SIMION GllEA actuală materialele necesare
Imediat după ce s-au terminat elcr li ifir ării penlru cele două perioada de timp dînsa a de­ spectacole ale trupelor aflate
tehnician fa I.M.A. Haţeg
de reparat Iracloareîe — lucra­ sate sini asigurate în în tre g i­ servit lotuşi biblioteca). în turneu, nu rezistă unei a-
re rare s-a eveculat în timpul me. In zilele <are urmează sc Acţiunile de rezonantă ale nalîze mai amănunţite. Pc v i­
stabilit — m eranizalorii dc la Lucrări pentru vor apuca de pregătitul stilpi- clubului din Călan sint Insă
IM .A . Haţeg au început re­ lor şi cetăţenii din salul Şerel. cele ce lin dc latura muncii ilor. conducerea clubului va
vizia la combinele necesare in electrificarea Localnicii din şalele am inlilc trebui să acţioneze şi în do­
vară penlru recoliarea păioa- sini hotărîti să dea Iul s p riji­ artistice. Permanentizate la ni­ meniul muncii artistice, pe l i ­
sclor. Pină acum s-au reparat satelor nul posibil echipelor de elec­ velul clubului, formaţiile dolale nia diversificării activităţii, îm ­
10 combine cerealiere. 7 com bi­ tricieni, asllel ca pînă la slirsi­ cu 1oalc materialele necesare. bogăţirii ei. deoarece resursele
ne de siloz şi 2 prese de balo- lii I anului să ardă lumina în Instrumente, coslumatic, desfă­
lal paie. In acest an s-a prevăzut ca ţoale cele 12 sale componente şoară o activitate continuă Ia proprii alcătuiesc osatura de
In toate sairlc de pe raza co­ ale comunei Pui. bază a unei bogate agende
Măsurile întreprinse de con­ nivelul oraşului sat» întreprind
munei Pui să ardă lumina clcc- culturale.
ducerea I.M.A. Haţeg creează
trlrju. Dornici să finalizeze mai AUREL ROTAR turnee în localităţile judeţului
premise sigure ca utilajele res­ repede această acţiune cetăţe­ primarul comunei Pui şi in afara tui. Orchestra de M. BODEA
CB
La Tribunalul judelean din Printre aceştia se numără şl le sint tardive. Au semnal cu Maî exislă şî altfel de mar-
Deva, s-a pronunţat sontmta Marghil Szedlak din Petroşani. mm mu oí ... mim şliintă actul de condamnare al lori. Cei care n-au compărut
In procesul rare r. dozhălu! La Lenei ic iază de o pensie de cop iilor lor. in (a|a instanţei dar care pu ­
decăderea morală a unor li <00 de lei. acordata in urma teau preveni, într-un fel sau
ncre din Valea Jiului. După decesului solului ei. A re 52 de altul, procesul celor 12. Sînt
lunai dc/baleri — care au co­ ¿nî şi pulere de muncă. A r ii Martori... loti cei care au cunoscut
iu l timp, probe — dosarul cu putut trăi onest la vîrsta ei. „cile ceva“ despre aceştia sî
rele peste 500 dc Iile s-a in dar şi-a murdarii cinstea cu de cîşlig demn şi „sub oblă­ al oamenilor cinstitî. In lr-o so­ 1 ă de tot ce poale oieri fru ­ tot cc-a avut nevoie, dar a uf - care au tăcut, „nu s-au ames­
chîs. Inculpaţii — 12 la număr noroiul celor mai josnice vicii: duire pănnteasf ă". a practicat cietate în care stalul asigură mos. uman şi cinsîi', anii ado­ lat s-o supravegheze. Nedelia acuzaţi! tecat". Au tăcut vecinii, cel
proxenetismul Trei exemplare fiecărui om apt un ioc de m u n ­ lescentei. *
printre care 7 minore — şi-au veniluri prin inlc^nirea prac- D„ care la fel nu şi-a cunos­ ( are au văzul nniltc, au tăcut lu ­
prim ii pedeapsa mentalii. în ­ I ic arii prostituţiei, ‘¿¡-a irans <.h ăine mediului in rare Iră că. surorile C.L.V. şi V.U., re- . cut tatăl a fost înfiată de doi Majoritatea martorilor tn cratorii din restaurante, baruri,
vinuiţi pentru inii acţiunea de formal locuinţa in casă de în- ¡esc şi muncesc oamenii Văii fuzînd cu cinism ncesl loc. au „Sărmanii“ bălrîni bolnavi — solii D oro­ cazuj acestui proces au hol cafenele, în fata căreia au fost
proxenelism M arghil Szcdlaîc, tîlniri. A cunoscut ciieva m i­ Jiului, cei care au dat şi dan preferai să sc l î cască pc cele dics — care alunrj aveau peste oameni in puterea vusiei. , pasate" fetele, au tăcut aulo-
Ion Diim boieanu şi Maria l :«> nore cu educaţia neglijată, fă­ nrnumărale exemple dc muncă mai de jos cărări ale vieţii. 60 de ani. „Să aibă cine ne a ­ perindau prin fala <nmph-iu- l.oritălilc tutelare din Lupeni şi
vas au (.»st condamnaţi la ră ocupaţie, şi a începui Ira- rinslîlă de abnegaţie de u ­ ...Celolallc incúlpale- care părinţi duce o găleată cu apă la ne- lui de judecată şi îşi depuneau Pelnla. au tăcut şcolile din
închisoare pe timp dc G, 4 şi licul cu., dragoslca. Acosta manism. Trei indivizi re merită au vir.sla între 15 i Ifi ane Dtilere". ziceau D-ir cine a pu­ mărturia. S‘i aceşti martori la care au „zburat" elevele, au
respectiv 2 ani ; surorile V ic ­ pe stradă, prin rcslauranle. tot dispreţul Şi dezaprobarea. ia procesul în caro Ic a fost Un marc qîndilor spunea ră lu l aproba o asemenea în fi­ vîrsta de 68 de ani (Anton tăcut pînă şi organizaţiile da
toria Uudiuescu şi Cincila Lu­ bărbaţii, in specul pc coi virxt- Lor li sc adaugă numele ce­ condamnată c o n d u ilj imorală, educaţia e cel mai frumos dar ere? Autoritatea luleiară a vă­ Karma/ik. loan June! sau 52 tinerel ! Şi iată unde s-a ajuns.
n a Varga au fost condamnate, nki. şi Ic oferea contra di- lor două surori - Crucită L u ­ au ris şi s au amuzat. C orte­ pe care I poale dobindi omul. zul cui încredinţează spre dc ani lloan Cocioabă) sau m*- Iotă pînă unde doi. avansa fap­
penlru practicarea prosliJutin, Icrito sume. plus cadouri şi n a Varga şi Victoria Rărlu- giul sumbru ol azesior adoles­ Iar un altul adăuga : „Omul creştere un copil? Cc viitor sle 40 dc ani ( Ak*xandi u Serbau, tele reprobabile cînd sc trece
la un an şi G luni şi respectiv băuturi. ..dragostea" unor c o ­ Icscu — care, deşi absolven­ cente fără idealuri, ce au prins nu ooale ajunge O M doc »1 prin ti puteau asigura dc.i bălrîni Erncst lokel N, Ma.inescu. I’ a- cu nepăsare prin faţa lor. Ele
un an închisoare ; minorele pile. Profil moral incalificabil, te ale unor şcoli profesionale să rătăcească pe un drum in educaţie", lată rlar-if pc care bolnavi. nep»itincioşi ? Efec­ vel Duca etc., ele., ele ) se puteau fi depistate la timp, să
Aurelia Drimboreanu, Maria M arghil Szedlak este acuz.ala comerciale. îsi işligau exis­ care omul îşi pierde dem nita­ nu t-au pulul dohjndj cele V tul e vizibil azi cînd, mai bol­ numesc impropriu martori. El nu se ajungă pînă ta stadiul
Modrea si Nedelia Dorodics la nr. I in procesul celor 12 jn tenta" piin practicarea prosti­ tea. il deschide Aurelia Drim- minore. Cine ar fi pulul, mai navi şi mai bătrini. înfietorii ar fi trebuii să îa loc pe banca de grup.
6 luni închisoare, iar fată de m lp a ti Datorită înlesnirilor tuţiei. Prima a preferat aceas­ bine dccît părinţii, să le înzes­ se lamentează 1n fata situa­ acuzării. Pentru că la vîrsta Sancţiunile ferme cc au fost
făculc de ca. practícale cu c i­ tă îndeletnicire în schimbul u- bnrcanu (zisă Lelai. A abando­ ţiei fie fapt. Celelalte trei pârului cărunt s-au m in jil cu
Uabi Ambruş. Rodjca Sîngălean treze cu el ? Numai că acestor aplicate sînt de natură să
nism. m ajuiilalea tinerilor con­ nnr munci demne ce ¡-au fost nat şcoala, iar hanii cişligali minore, deşi au părinţi, nu-i cele mai reprobabile (apte. Pe
şi Elisabcla Soos, s a luat ma­ damnaţi în acest proces s-au oferite, dosi în lata instanţei tinere le-cu lipsit părinţii. Cum au. A>' Ilenei L. Roca sînt fără ei legea nu i-a pedepsii. Dar ducă Ia reeducarea acestor c le ­
tura internării intr-un institut afundat şi mai muli în noroiul căuta să probeze contrariul prin comerţul cu propriul <*» poţi aştepta educaţie dc la ma­ nicj o lege nu poate fi mai mente. dar şi la prevenirea u­
de reeducare; Lucrctia llea decăder ii. Cînd cineva doreşte rn înlroa- corp, îi împărţea cn (ratele — ma Aureliei Drimboreanu (ca­ autoritate in fa|a copiilor, Ion aspră ca oprobriul opiniei nor astfel de fapte. Ele Irebuie
no Itoca, comlomnală la 5 luni ga-l fiinţă să muncească cinsilt. conslrinsâ dc acesta. re a asistat la condamnarea Modrea. din Lupeni. şi-a re­ publice. Desconsiderarea pe să constituie un avertisment, o
Aceleaşi îndeletniciri josni­ ¿mbilor fii — undi ocnliu pro­ tras fiica dc la şcoală pentru lecţie din care să tragă în v ă ­
Închisoare, a fost graţiată. ce au adus-o pe banca acuzării se zbale penlru aceasta De ...Am slat de vorbă cu aces­ xenetism. al doilea penlru pro­ care şi-au cîşligat-o în fata ţăminte nu numai adolescenţii
a o măriia la vîrsta de 13
şi pc Maria Tovas, femeie în lucru sc găscşle oriunde, dar te minore in ziua etnd vestea ani, iar familia Ambruş din oamenilor cinstiţi e o palmă şi tinerii, ci şi părinţii care-si
„Cînd poli floarea virslci. ce-şi puica qăsî trebuie să vrei să munceşti transferării Ia penitenciar le-a stituţie). cînd ca însăsi s a în ­ Peirîla nici nu puica să nu grea ce nu poale fi primită cu uită primordiala datorie fată de
o muncă cinstită, dar care. cu Sora mai mică, Vicloria Ră- alunqat zimbclul dc pe obraz. fruptat din banii cişligali cu uşurinţă la vîrsta scncctulii. In familie. Exemplele relatate^cer
bună ştiinţă, s-a izolat dc ma- dulescu a avut numeroase necinste de fiica o; ? 1 E d iv o r­ ajungă la starea de azi cînd loc să ia de urechi pe aceste
merge, de ce să f-a uriaşă a acelora care-si cî$- locuri de muncă, dar pe toate Dar nici atunci n-am găsit la ţată şi in loti aceşti ani n-a mămica avea qrijă să „u ile " copile, ce le puteau fi nu n u ­ opiniei publice să vegheze, să
ligă demn existenta. Imprcu Ic-a abandonat. opunîndu-îe ele urmă dc reqret, de ruşine putut fi exemplu hui. pentru geamul deschis noaptea, pen­ mai nepoate ci chiar străne- ia atitudine promptă îm potriva
tru ca fiica ei de 14 ani să
oricăror abateri de Ia morala
le lîrăşti ?“ nâ cu Ion Drimboreanu, ceh* cîşligul cel mai josnic. La do­ penlru faptele lor. Sînt alît d.* copiii ei. Tatăl, nici aţii. S-a poală intra în casă cînd venea poalc să le ducă acasă, să le socialistă. In societatea noas’ iă
mustre nu numai pe ele ci şi
re. re, re. recăsătorit. A uitai
un
sarul inculpaţilor adaugă sin
două incúlpale formează
triunghi ce include în talurile gură un dosar personal in ca aúinc cufundate în balta des­ complet de educalia celor doi de la film. fără să Stic tălicu. pe părinţii lor, au coborît p? n-au cc căuta elementele des­
Exislă in tara noaslră zeci Iul caraclcvc care n-au nimic re ti este istorlsdă conduita compunerii morale in cit abor­ copii. Mama Elîsabelei Soos. < inrl ambii părinţi i au permis cea mai joasă treaptă a imora-
şi sute dc mii dc cetăţeni că­ comun cu societatea noastră imorală pe 313 părtini. Prove­ dează cea mai nevinovată mină numită Veqh. ore i copii. Ce <ă petreacă revelionul cu un lilătii. Şi-au pierdut respectul, compuse ; ele trebuie descope­
rora. pentru acliviialc.a desfă­ soclalislă. Ostil muncii cinsti­ nite dintr-un climat vicios — cînd vorbesc do<nre preocupă­ îndrumare lc-a putut da cînd student pe carc-l vedeau p ri­ şi-au pierdui onoarea de care rite încă în faza embrionară,
şurată de a lungul anilor, sta te* şi celor mai elementare nor­ latol condamnat pentru furt. rile lor josnice, fnti-un sinqu: numai unul dinVe c' îşi c u ­ ma oară şi după care „fe tita “ pentru a nu fi lăsaîe să creas­
iu) Ic-a asigurai pensii caro me de conduită morală Ion solul Cruci tei L. V. aşişderea noaşte tatăl ? I Ridica a fosi r.u s-a mai întors acasă. ar fi trebuit, să se bucure la că, să sc dezvol*e.
să le facă linişiild si lipsită Drimboreanu. la cei 20 de ani — cele două surori s-au dezin­ an, dc cînd au rătăcit pc acest înfiată, ta doi ani, dc Sofia Aşadar „sărmanii“ părinţi se anii lor. Mai pot ridica ochii
de gri ii vîrsta păîului canini. ai săi, a părăsit orice sursă tegrat total din fondul valoric drum, au reuşit să sc despor- Sinqălcan. Noua mamă i a dat lamentează zadarnic. Lacrimile în fala oamenilor ? L. LICIU