Page 102 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 102
DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 4737 DUMINICA 29 MARTIE 1970
r.,L A - .■■'«-iitrM. jMBM.m»tNMBlAlMlMZVUeMMMCl MM
Decorarea unor oameni \ \
Situaţia din Liban \ J
de ştiinţă sovietici \ \ J
i
a rm nii !a norma! * 1
cu ordine şi medalii * \
i
CENTURILE I
româneşti neri seara, la Beirut a avut loc odată, el a anunţat că orice DE SIGURANŢA 1
BEIRUT 28 (Agerpres). — V i
T o t
sul şi anarhia în tară".
o reuniune a Consiliului liba persoană înarmată care va c ir Incepînd de Io I apri i
M O SC O VA 28. Coresponden Savantul sovietic a relevat nez pentru securitatea/interna, cula pe străzile capitalei va fi lie, centurile de securita i
tul Aqerpres. L. Dută, transmi-- importanta conlucrării selecţio care — sub preşedinţia minis arestată şi deferită tribunalelor te vor deveni obligatorii
te: Pentru merite deosebite în nerilor din cele două lări pen pentru noile tipuri de au i
sprijinirea lucrărilor dc selec tru crearea şi răspîndirea unor trului dc interne Kamal Jum- militare. toturisme puse în circu i
ţie a Hori i-so a re) u i şi griulu i soiuri de cjrîu şi alte culturi blall — a examinat situaţia Pc dc altă parte, lot din Bei ) laţie în Franţa. Cercetă
In tara noastră, Consiliul de de înaltă productivitate, expri- creată in ţară în urma ciocni rut se anunţă că vineri noap i
Stal ol Republicii Socialiste mîndu-şi convingerea cu aceas tea la reşedinţa prim ului mi- i rile efectuate în S.U.A.
tăţii acestui accesoriu au I
România a conferii cunoscuţi tă colaborare se va de7.vo|ta la rilor care au avut loc intre \ şi Suedia osupro eficaci
lor savanli-selectioneri sovie fel de rodnic pentru bunăsta Fedayini şi adepţi ai „Falange nislru Rashid Karamo a avut \ dus la următoarele con
tici acad. Vasili Pustovoît si rea celor două popoare. lor libaneze". După cum s-a loc o reuniune la care au par \
acad. Ravol Lukianenko o rd i La adunarea festivă, care mai anunţat, în urma acestor ticipat mai mulţi membri ai \ cluzii : pentru şocurile pro \
nul „M eritu l s liin lific " clasa I. s-a desfăşurat in lr-o atmosfe cabinetului, precum şi repre ( duse Io a viteză redusă
In cadrul unei adunări festi ră caldă, prietenească, au luat incidente mai multe persoane sau medie, core se sol \
ve, care a avui loc la 27 mar- cuvîntul reprezentanţi ai con au fost ucise sau rănite. Ka zentanţi ai organizaţiilor pa dează cu un mare număr
lie la ln slitutul unional de cer ducerii M inisterului A g ric u ltu mal Jumblalt, relatează agen lestiniene. \ de decese şi cu răniri in ţ
cetări ştiinţifice pentru culturi rii al U.R.S.S., ai organelor lo ţia France Presse, a lansai un Ultimele informaţii parvenite moiorilatea cezurilor, cen
oleaginoase din , oraşul Kras cale de partid şi de stal, nu \ turile de siguranţă au fă ţ
nodar. ambasadorul Republicii meroşi oameni de ştiinţă de la apel populaţiei să-şi păstreze de la Beirut atestă că situaţia \ cut dovodo unei eficaci i
Socialiste România în U.R.S.S., Institutul unional de cercetări calmul şi „să nu acorde nici a revenit la normal, iar activi \ tăţi totale. Elocvent este.
Teodor Marincscu, a inminat ştiinţifice pentru culturi olea un credit ştirilor tendenţioase tatea in capitala libaneză şi-a de asemenea, foptuf că i
celor doi savanţi sovietici o r ginoase şi de la Institutul de care urmăresc să semene hao reluat cursul cotidian. între outomobiliştii purtă
dinele conferite. cercetări ştiinţifice pentru cul tori de aslfel dc centuri,
In numele celor decoraţi, a turi cerealiere din oraşul Kras FRANŢA. - La Val d’lse- \ care ou avut accidente la
cad Pavel Lukianenko a expri nodar. In cuvinlările lor. ei o viteză de pînă Io 100 1
mat Consiliului de Stat al Re şi-au exprimat satisfacţia pen re, după cum s-a relatat \ km pe oră. nici unul nu
publicii Socialiste România, to tru înalta apreciere acordată in presă, au avut Joc ?i-a pierdut viaţa, în timp 1
varăşului Nicolae Ccauşescu, de statul român muncii savan două căderi consecutive Colaborarea a arătat că ultim ii zece ani ce numărul deceselor pro
recunoştinţa pentru înalta a ţilor selecţioneri sovietici, do de avalanşe. Prima a cou- E R nu demonstrat că de. pc urma duse în cozul occidenle- I
iot moartea a peste 40 C U R lor de outomobile nepre
preciere a muncii lor, pentru rinţa de a dezvolta relaţiile de acestui ..ajutor'1 nu profitat I
de persoane. văzute cu centuri, provo
înaltele distincţii ce Ic-au fost colaborare Intre oamenii de In foto : Vedere parţia sovieto- mai mult Slalelc Unile, pe cate la o viteză de 30 I
conferite. şliinjă sovietici şi români. cînd ţările sărace ..ajulale"
lă a staţiunii. au devenit mai sărace. km pe oră. este relotiv y
franceză în dezarmarea nucleară*', pre ridicat. i
cum şi de organizaţiile sin ♦ © ♦ „CONDUCEŢI \
dicale din Surrey şi Susscx.
La Tokio a avut
loc
M inistrul olandez al aface
Semnarea acordului privind schimburile domeniul televi cea de-a 12-a plenară Localitatea Crawley a fost a rilor externe, Jo,sepii Luns, PRUDENT'*... i
leasă în acest an ca punct de
ziunii în culori a C C. al P.C. din Japo plecare datorită prezentei a care efectuează In prezent franceze de articole fune- i i
Pe maşino unei fobrici
Junkichi :
nia, la care
in
un turneu do informare
de mărluri şi plâflie Intre Romania şi China M O S C O V A 28 (Agerprcs). Ghcshî, membru supleant numeroase uzine care fabrică regiunea O rientului Apropiat, S S rore o fost lipit următorul i
armament nuclear britanic.
P.C.J., a prezentat rapor-
La Moscova au luat sfirşit al Prezidiului C. C. al j a conferit cu ministrul de \ afiş : „Conduceţi prudent, i
Mahinud
externe egiptean,
PEKIN 28. Corespondentul A- acord, in 1970 schimburile co rior, iar din partea chineză de vineri convorbirile dintre Iul asupra aleqerilor j Riad. In cursul convorbirii, căci altfel următoarea li s
cjerpres. 1. Gălăţcanu, iransmi- merciale între Republica Socia Lin Hai-yun. ministru ad-inle- copreşedinţii Comisiei so- pnnlru desemnarea nou- j In Ceylon vor avea loc la relevă agenţia MEN, Luns îi vrare or putea să fie
le: La 28 martie a fost semnat listă România şi Republica rim al comerţului exterior. vieto-franceze pentru cola lui guvernator al prefec- : 27 mai alegeri generale. Po exprimat sprijinul tării sale pentru dumneavoastră".
la Pekin acordul privind schim Populară Chineză vor continua borarea în domeniul televi lu rii Kyolo. Alegerile ! triv it presei ceyloneze, prin fată dc rezoluţia din 22 no
bul de mărfuri şi plăţile între să crească şi să se diversifice. ziunii în culori. Au fost dis respective sînt tonside- i cipalele grupări politice care iembrie 1967 a Consiliului de ARESTĂRI IN \
Republica Socialistă România România va livra R. P. Chine In aceeaşi :A, premierul Con cutate probleme legale dc rate ca foarte importau- | vor participa la aceste ale Securitate privind soluţiona * RINDURILE MAFIEI t
şi Republica Populară Chineză ze maşini-unelle, utilaje şi in s iliu lu i.d e Stat al R. P. Chine producţia in serie a unor te, pentru că rezultatele ! geri slnt Frontul Unit — din rea crizei din Orientul A p r o (
pc anul -1970. Tratativele din stalaţii petroliere, autocamioa ze, Ciu En-lai, l-a p rim it pe tuburi catodice, precizează lor vor avea o în rîu n rc care fac parte Partidul Liber piat. Mahmud Itiad a arălal, Fronk Coppolo, uno din i
tre delegaţiile comerciale gu ne, uleiuri minerale, laminate ministrul comerţului exterior agenţia TASS. deosebită asupra situa- - tăţii. Partidul Comunist din la rîndul său. că pentru in sinistrele figuri ale Mo- i
vernamentale ale celor două şi ţevi de oţel. mase plastice, al României, Cornel Burtică, Intr-o convorbire purtată tici politice din Japonia j Ceylon şi Partidul Socialist staurarea păcii în această re- fiei itohene şi a „Cosei
|ărj s-au desfăşurat înlr-o at insecticide, produse chimice şi care se află în vizită in R. P. cu un corespondent a) agen în anii care urmează. j — şi gruparea condusă de qiune sini necesare retrage Nostro" americane, o fost
alte mărfuri. Chineză. ţiei, preşedintele părţii fran Partidul National Unit. arestat vineri după-omio- i
mosferă de prietenie şi înţe A u fost prezenţi Li Sien- ceze a comisiei a declarat Plenara a hotărît tot- j rea trupelor israeliene dc* pc
In schimbul acestora. Româ odată să amîne convoca- j ♦ © ♦ teritoriile arabe ocupate si a- zâ de poliţia itolionâ, în i
legere reciprocă. nien, vicepremier. Lin Hai-yun, că colaborarea dintre cele \
nia va importa din R. P. Chi rea celui de-al . Il-le a : timp ce se afla ia vila so
Potrivit prevederilor noului neză diverse maşini-unelte, ministru ad-interim al comer două ţări în acest domeniu Congres al P.C.J. pînă : Cuba a realizat cel de-al plicarca de către Israel a re ) dm Pome/io, de lingă
metale dure. laminate feroase, ţului exterior. Li Cian. minis se dezvoltă cu succes,, iar la 1 iulie. cincilea milion de tone de zoluţiilor O.N.U. cu privire Romo. Motivele orestârii i
produse chimice şi minerale, tru adjunct al comerţului ex în prezent au fost creale zahăr din cele 10 milioane la refugiaţii paleslinieni. sole nu ou fost comuni i
produse textile din bumbac, l i terior. şi alf.e persoane oficia toate condiţiile pentru orga cil se prevede să se obţină cate
le chineze. A participat, de a- nizarea producţiei dc scrie în campania de recoltare a Coppolo o devenit cu i
Consulul Para nă şl mătase, diverse produ semenca. Aurel Duma. ambasa a noilor tuburi catodice. Se trestiei de zahăr în acest an. J noscut după ce a emigrat
se agro-alimentare, bunuri in- dorul Republicii Socialiste preconizează construirea li Postul de radio Pnom Penh. Prima etapă a „Zalrei celor Agenţia de piesă i \ in S.U.A., unde şi-a în
guayan Waldemar duslriale de larg consum ctc. România la Pekin. nei uzine producătoare în citat de agenţia France Pres- 10 milioane" nu a fost uşoa Khaosan Pathcl I ao re- I \ ceput octivitoteo crimina
Convorbirea rare a avui loc
Din partea română, acordul cu acest p rilrj s-a desfăşurat Franţa şi a alteia în U n iu xc. a transmis un apel al M i ră. dar munca entuziastă a latcază că în zonele e- ! lo După cel de-ol do»-
nisterului khmer al Apărării,
Sanchez după a fosl semnat de Cornel B u n i înl.r-o almosferă cordială, prie nea Sovietică. Ele urmează în tare rezerviştii sînt che celor pcslc 170 brigăzi dc liberate din I aos. via|u ; i \ leo război mondiol, el s-a i
să fie dale în funcţiune in
matheleros (lăiclori dc tres
creat o firmă comerciolă. I
că, ministrul comerţului exte tenească, anii 197) - 1972. Producţia maţi să se prezinte la unită tie de zahăr) şi a m uncitori şi-a reluat cursul nor- j reîntors în ItaNo, unde o
patru zile de noilor tuburi va f‘. mult mai ţile cele mal apropiate. In c- lor dtn fabricile de zahăr de mal. depunindu-st! in I \
ieftină decîl in prezent. misiunea sa. postul de radio pe întreg teritoriul Cubei a conlinuare efori uri pen 1 Sub paravanul acesteia,
captivitate a colaborarea în domeniul te precizează că hotărîrea de. a fost încununată de succes. Iru mărirea produci iei, j \ el o continuat insă acti i
adaugă că
Agenţia TASS
di-
vitatea infrocţionolă,
precum şi pentru exlin- j
sub arme
chema
rezerviştii
fost eliberat Odiosul masacru de la leviziunii in culori dintre a fost adoptată in urma ma ♦ © ♦ deree Si îmbunai ăţirea \ s njind moi ales un intens i i
trofic de stupefiante
invătăm înlului. Astfel, li» j
Uniunea Sovietică şi Franţa
nifestaţiilor care au avui loc
Senatorul Geottje
Aiken,
BUENOS AIRES 28 (Aqer- Song My prezent din se realizează in cadrul unui împotriva noilor autorităţi. republican din parlea statu regiunile eliberate din j RINICHI ţ
pres). — M inisterul Afacerilor acord r inlerquvernamcnlal. lui Vermont, a criticat aşa- sudul Laosului — arată ! \ TRANSPLANTAŢI
Externe al Argentinei a anun pe baza sistemului SECAM, ♦ © ♦ zisut program dc „ajutor cco. aqcnţia — a (os! mărită | \ i
ţai că Waldemar Sanchez, con nou în coloanele presei care a intrat în vigoare în nomic" acordat de Statele f i capocilolea şi conslrnile i \
sulul pataquayan la Ituzaingo cele două ţări la I octom După cura iniormează a- nite ţârilor in curs de dezvol noi şcoli agricole, Pînă | t Rinichii unui tinăr de
(provincia Corneilles), a fost brie I9G7. gen(ia ACTC, la 26 martie au tare, care reprezintă dc fapt în prczenl. pcsle 200 do \ 13 om din Suedia, dece- \
eliberat sîmbălă de membrii W A S H IN G T O N 26. — Co tinh, la 11 a p rilie 1968, „ a - fost trase sute de focuri tu un m ijlo r de a interveni in elevi au absolvit rursu- j dot joi in urma unui oc y
Frontului Argentinian de Eli respondentul Aqerpres, C. proape 500 de c iv ili d in Sony armament greu asupra unui treburile interne ale acesloi rile şcolilor agricole, iar j cident, au fost tronspor-
berare (FAL). după ce a petre A lc.vandroaie, transm ite : O M y au fosl ad un aţi în (im post at R. P. D. Coreene, în state. Ca membru al Comi acum ei participă la Iu- | \ toii pe colea oerului la \
cut patru zile în captivitate. diosul masacru de la Sony p u ri de către am ericani şi partea de vest a zonei demi siei senatoriale pentru pro crările de extindere a j s Fronkfurl pe Main, prin \
Sanchez fusese răpii dc trei M y a revenit din nou pe p r i îm puşcaţi în tim p u l unei sin- Schimburile tu litarizate. In ziua următoare, ^(stemelor de irigaţii. s intermediul Grgonizotiei
persoane înarmate la lluenos mele pagini ale presei am e (/urc op e ra ţiu n i de cu ră ţire ''. în regiunea de est a acestei bleme externe. George Aiken \ „Euro transplont". Imediot, \
Aires, unde sosise in legătu ricane, după trei. lu n i şi ju Deşi în ş tirile anterioare, o zone un spion înarmat, care o echipă de medici a \
ră cu apropiata vizită in A r m ătate dc la dezvăluirea lu i ficia le şi neoficiale, se. vo r ristice dintre a încercai sa se infiltreze în \ transplontot cîte un ri
gentina a preşedintelui Para- publică, tim p in care o co bea de masacrarea u n u i n u R.P.D. Coreeană a fost îm \ nichi unei remei de 40 de \
quay-ului. Alfredo Slrocssner. m isie special num ită dp că m ăr de 100—’50i) oam eni, puşcat dc sentinelele fo ite \ ani şi unui bărbot de a i
Diplomatul a fost găsit la 400 tre Penlatfon a în tre p rin s in- p rin tre care m ulţi. b ă trin i, state cresc în- lor armate ale acestei tări.^ ceeaşi vîrstâ Amîndoi pa i
rlp metri dc stalia de talc fe v e s litia lii p riv in d aceste a • cop ii şi fem ei, iu ra p o rtu l S cienţii trăiau de moi mul
rată ..Florida“ , situată la 20 t roci lă ţi. ge ne ralu lu i Peers se pare că ♦ © ♦ \ te. sâplămîni cu rinichi ar i
km distantă de capitala arqcn- In urm a acestor in ve sti nu se. pomeneşte n ic i o cifră. tr-un ritm rapid tificiali. Un purtător de \
liniană Imediat după aceea, ci ga ţii, conduse de (jeneralul Unele surse însă, consideră Ecuadorul a naţionalizat v i \ cuvînl ol spitolului a de
a fost transportat la ambasada locotenent W illia m Peers, a că in această om isiune de GENEVA 2fi (Agerprei). - Sthim- neri serviciile de telecomu \ clarat că opera(io a reu \
Paraguay-ului din Buenos A i ¡ost în to cm it un ra p o rt am ă libera tă s-a p o rn it de la fa p burile (uri jilee crete intr-un nlm nicaţii aparţinind societăţii s şii deplin, ior rinichii i
res. n u n ţit de 225 pagini. In te r tu l că oricare ar fi fost n u moi ropid decil comerţul mondial. „A II America Cables and Ra transplantaţi funcţionează
Aeeoslo eite principala concluzie
Pentru eliberarea consulului, vievat de presă, generalul m ă ru l v ic tim e lo r m asacrului cote se desprinde dmli-un studiu dio" (AAC), o filială a cor \ normol. \
răpitorii au cerut punerea în W illia m Peers a declarat că de la Sony M y, o dată a m in publicai recent de colre Uniunea poraţiei americane ..Interna \ \
liberlalc a doi membri ai FAL, la Sonti M y „ s-u petrecut o tit în tr-u n document oficial, ¡nternoţ lonalâ o organismelor oli- tional Tel. and Telegraph LASERUL v
ciote de turism (UIOOT). Potrivit
arestai! în urmă cu o săpl.ă- f ragedie de p ro p o rţii enor ar fi d e zlă n ţu it reacţii din cifrelor publicate de UIOOT, ¡neo Co" (ITT). \
mină. dar Ministerul de Inter me". Această la pidară de cele mai. neplăcute, atit. in sările dc pe urma turismului in Preşedintele tării, Jose V e \ Şl TRATAMENTUL \
ne al Argentinei a refuzat să cla raţie este in te rp re ta tă de S .U .A, c il şi in străinătate. lernaponal au reprezentat 5,3S la lasco Ibarra. a decretat na CARIILOR DENTARE
sulă din comerţul rnondol. in \ v
îndeplinească această condiţie. cotidienele americane ca re- A lte surse apreciază că lip 1960. şi 6.23 la sută in 1967 A- ţionalizarea in baza prevede
Timp de 24 de ore a domnit o prezentind concluzia esen sa unor astfel de cifre din ceosiă netă tendinţă este / insă rilor constituţionale care îl \ Laserul va putea fi fo \
atmosferă dc incertitudine in ţia lă a ra p o rtu lu i com isie: ra p o rt s-ar datora fa p tu lu i răsturnată in 1968. cînd eiporlu autorizează să întreprindă o U, R. S. S. — Inginerii Urinei de tractoare cu gabarit mic \ losit Şl in tratoreo corii- I
rile ou crescut cu peste 11 Io su
re priveşte soarta lui Sanchez, P entatlonului, Ea reprezintă că n u m ă ru l v ic tim e lo r este tă, (aţă de o creştere cu doar asemenea acţiune în ca/ul din R.S.S. Gruzină, in cooperare cu colectivul Biroului de lor dentare. Spccioliştii de
la Buenos Aires circulind zvo o recit nnoştere deschisă a a tit de m are in c it nici nu 4 Io sulă a incasărilor turistice, cînd un serviciu public este construcţii speciale din Tbilisi, au elaborat tehnica unei noi s la întreprinderea „Electro- \
nuri insistente că el ar fi fost a tro c ită ţilo r comise de m ili poate fi dezvăluit op in iei ¡ni- pentru ca in 1969 turismul iâ-}i monopolizai dc o soţiei ale maşini agricole - şasiu autopropulsat pentru ionele muntoase. Opticol Systems" din Co- 1
ucis. Aceste zvonuri au fosl ta rii am ericani in V ie tn a m , blice, cu toate că m ilita r ii iI recîştige avansul de ritm pe core-l particulară. Superioritatea acestei noi maşini constă in faptul că la efec lifornia ou reuşit să pună
deţinuse cu doi ani moi inoinle
însă dezminlile de FAL încă in firm in d astfel toate de cunosc foarte bine. O anchetă întreprinsă in acelaşi tuarea lucrărilor pe plantaţiile de ceai, ea poate să se de la punct un sistem de pre ¡
de vineri. c la ra ţiile făcute de u n ii ge R a po rtu l face responsabili, sens asupra unui număr de 24 de ♦ 0 4 plaseze atît pe terenurile de cimpie, cit şi pe zone Înclinate ( venire o cariilor dentare
state dezvoltate şi S0 de stole in
Intr-un comunicat difuzat n e ra li ni Pentagonului, in pentru asasinatul de la Sony curs de dcivoltore dovedeşte că pînă la 22 grade. prin „smăltuire". Aceostă
simbătă în capitala argenl.inia- sensul că ş tirile p rivito a re In M y, 14 m ilita ri. D irect răs sporul incosârilot turistice in ra In Marea firilanie a înce In foto ; Noua maşină elaborată la Uzina de tractoare tehnică constă în topireo i
nă, PAL a afirmat că A le ja n m asacrul de la Sony M y ar punzători. sînt cons/r/crnfl a port cu alte venituri, este mult put tradiţionalul marş de p ri din R.S.S. Grurînă. şi sudarea definitivă o 1
dro Baidu, unul dintre cci doi fi „p u re in v e n ţii“ , „exage fi u n ii m ilita ri cu yrade mai moi evident Io oceiteo din urmă. măvară pentru dezarmarea
in curs do
In numeroase liote
membri ai organizaţiei, a cărui ră ri" sau „fa p te cotidiene ale m ici, in tim p ce doi gene dcivotiare. turismul a devenii o nucleară. Demonstranţii au smolţului dentar fisurat,
eliberare fusese cerută in ră zb o iu lu i". ra li, h e i colonei, doi loco „industrie" indispensabilă pentru pornit vineri din localitatea datorită căldurii inston- 1
schimbul Iui Waldemar San P o triv it in fo rm a ţiilo r pre ten enţi colonei şi tre i maiori echilibroreo bolanţoi comerciale. Craw'lcy spre Londra. M a r tonee emanată de un fas 1
Ezcmplul cel mai fropont îl repte-
chez. a fost ucis de politie. sei. în tr-u n ra p o rt trim is su sînt în v in u iţi de neindeph- lin iă Kenyo, unde încasările de la şul, care va continua du m in i cicul de raze laser. I
Autorităţile nu an făcut încă p e rio rilo r săi din Saiqon de nirea d a to rie i, nci espectaica turiştii străini reprezintă 18 la su că şi luni, este organizat de C U R I E R ■ Profesorul Fred Johnson
nici un comentariu în legătură locotenentul T rnn Ngoc Tan, n o rm elo r leyale şi ju ră m in l tă din totalul veniturilor ţârii, de \ o declorot că ocesl sis \
chior
percepute
sumele
păşind
curent in onuf 1971, ovînd ţ
cu această afirmaţie. şeful d is tric tu lu i m ilita r Son- fals. pentru viniările de cateo, princi- mişcarea „Campania pentru \ tem vo fi utilizat în mod
polul său produs de eiporl.
i în vedere că instalaţia i
i loser nu costă moi mult I
decît aporotele folosite in
ITALIA După reconstituirea s prezent pentru rodîogro- \
M oştenitoare n unora din R A .U ., a popoarelor arabe s ii! dentore. , I
cele mai dinam ice c iv iliz a i ii pe n tru progres economic şi s
coalijiei de centru-stînga din istoric, dar care n sufe 0PTII1 PENTRU PROGRES SI DEZVOLTARE social. FILMELE
r it v ilre y iilc re g im u rilo r co Cu toate aceste evidente IN STATISTICA t
lo nia liste , Rci>ublico A rabă succese ob ţinu te in lupta
ROMA 2H (Agerprcs). — Rc- De asemenea, problema d i \
U n ită cunoaşte în a n ii noştri pentru dezvoltare economică \
consliluirea coaliţiei dc ccn- vorţului, precum şi cea a re Fiat), m aşini de spălat şi de lu rilc cu ltiva te vo r spori cu — deşi nu fost depăşite Revista „Paris Motch"
Iru-slinga în Italia pune capăt vizuirii concordatului pe (arc o nouă a firm a re a p u te rn i tă ţi : bum bac, tra fic u l pe Ca cusut, m aşini de gă tit cu ga circa 000 000 hectare, adică obstacole foarte serioase — in o publicot recent o sta \
Au
n a lu l dc Suez, turism .
uncia din cele mai lungi crize aceasta o implică riscă să pro cei sale person alită ţi, o dez început lu c ră rile de e xtin d e aproape cu o treim e din faţa po po rulu i R.A.U, stau tistică a filmelor realizate \
politice italiene, care a durai voace nemulţumiri în sinul volta re a tu tu ro r d o m e n iilo r re a co m b in a tu lu i side ze, frigide re . Recoltele de ceea ce exista îna inte de încă problem e economice în onul 1969. Pc primele
48 de zile. In cercurile politice coaliţiei, mai ales cînd guver v ie ţii econoniice şi sociale. ru rg ic de la Heluan, bumbac, din u ltim ii ani, au 1952 In sta d iu l fin a l, uzina com plexe şi d ific ile . In p ri s locuri se situează : iopo- \
italiene se subliniază că forma nul va trebui să intre în con In pofida c o n fru n tă rilo r, u a căru i capacitate de h idro ele ctrică va fu rn iza ă- m ul rînd, este vorba de asi nia cu 719 filme, fndio \
rea guvernului a salvai, în ul tact cu Vaticanul sau cînd de- neori tragice, cu istoria con nual W m ilia rd e k\Vh, du- (/urarea unei d e zvoltă ri eco \ cu 316 filme, S.U.A. cu
time instanţă, sistemul de ccn- mocral-creştinii vor solicita tem porană, poporul egiptean producţie urm ează să spo b lin d pro du cţia actuală de nom ice pe term en lung, ca 168 filme, U.R.S.S. cu 159 !
ir>! lînqa bazai pe alianţa po- partenerilor lor din coaliţie să depune e fo rtu ri continue rească de la circa 500 0U0 de Comentariu curent electric a ţă rii. încă re sn ofere c o n d iţii cores * filme şi Franţa cu 97 fil I
riinlre P.D.C., P.S.I.. examineze legea referendumu concentrind toate forţele, lone la 1,2-1,5 m ilioane tone (le pe acum , curentul produs punzătoarc de tra i unei \ me.
l-v 11. şi P.R.T, Dar, subliniază lui. Cu ajutorul acesteia. ei pe ntru a depăşi stad iul de oţel anual. Totodată, p rin des la Assuan pune In mişcare p o p u la ţii tot m ai num eroa s
şi obscrvalori. condiţiile vor încerca să abroge legea subdezvoltare, de a-şi în tă ri coperirea şi exploatarea dc fa b ric i şi uzine din ju ru l n- se. Nu trebu ie u ita t apoi că ASPIRINA
.ire a fost realizală această divorţului, aprobală de Camera independenţa economică. noi zăcăm inte, cu deosebire fast deosebit de bune De ro şu lu i Cairo. venitul, m ediu anual pe cap
in la rg u l G o lfu lu i Suezului.
-aţie trezesc serioase în- Deputaţilor, urmînd să fie c- R epublica A rabă U nită, a crescut producţia de ţiţe i asemenea, şi in dom eniul a- de lo cu ito r este încă modest. Groucho Marx de la le
i în ce priveşlc coeziunea xaminnlă Şi în Senat. ' greu încercată in u ltim ii ani a ţă r ii, care a atins anul tre g n c u ltu rii au fost obţinu te P rin tre co n stru cţiile in Rezolvarea unor asemenea leviziuneo americană pa- i
coaliţii. Divergentele rare In ce priveşte problemele c- şi care trebu ie să-şi îm p a r succese Pentru extinderea du striale rid icate in colabo problem e, coroborată cu pro vestea unor amici cum o i
uedicascră o soluţionare conomice. se crede că politica tă fo rţe le da to rită s tă rii de cui 17 m ilioane tone. ui m ind neîndestulătoarelor zone cul- rare cu alte ţă ri, o im p o r gram ele am ple de v a lo rifi reuşit să pună capăt u
ai rapidă a crizei an fost re- de austeritate a lui Emilio Co încordare d in această re g iu să ajungă, în acest an, la 25 tiva b ile , siut in curs de va tanţă deosebită vo r avea fa care a p o te n ţia lu lu i m a te ria l nui dialog plictisitor pe i
enlale printr-o serie dc lombo va întîmpina alît opo ne, depune uriaşe e fo rtu ri m ilioane tone. lo rifica re , p rin utilizare a brica de produse, sodice dc şi um an de caic dispun ţă care trebuia să-l susţină (
iromîsuri. Mai curind sau ziţia P.S.L. cit şi a ministrului pentru ca uinfo să-şi poată Dc asemenea, se diverşi pentru irig a ţii a p ă tu rilo r de la A le xa n d ria şi com p le xul rile d in această regiune, co n cu C. W, Fieîd t „Dacă te
lîrziu, unele din aceste di- muncii, Carlo Donai Caltin. Se continua cursul norm al în fică gama dc produse in du s m in ie r pentru va lo rifica re a doare mereu capul, de ce I
enlc, printre care şi pro crede că opoziţia P.S I. va li asemenea con diţii. Asfuzi. tria le In cei 16 ani care av apă freatică , depresiunile din ţo sfa ţilo r de la H a m ra icin ~ firm ă necesitatea ea popoa nu iei o aspirină eferves I
deşei-tul de la apus de N il.
a relaţiilor cu P.C.I., vor cu atît mai acccntuală cu cit poporul R A .U . îşi consacra trecut de la revo lu ţia din rod a l aco rdu lui dc coopera rele lo r să trăiască în linişte centă", l-a întrebat aces
apaie din nou. După cum rele sindicatele, mai unite ca ori- m ai departe energiile con 1952, producţia industrială a care form ează aşa-num ila re eu ţara noastră, dovadă a pe ntru a-şi consacra e n e rg ii 'l to. Răspunsul, venit foar
Vale Nouă. Dar preocupările
vă unii observatori, acest lu cînd. vor cere o politică de s tru irii unei econom ii de si ţă rii a crescut de patru ori sen tim en te lor de sim p atic şi i
reforme sociale şi vor revendi cele m ai spectaculoase sînt le m u n cii ţiaşnice. s te prompt, o sunat ostfel:
cru se va înlîm pla foarte pro ne stătătoare, care să depă R A .U . fab rică, în prezent, cele legale (le b a ra ju l de la s p rijin ale po po rulu i rom ân ».Am oroore de 2gomot'\.\
ca dreptul de a li consultate
babil la începutul verii, cînd autoturism e (după licenţă Assuan, graţie căruia păm în- faţă de lu pta po po rulu i I. ALEXANDRESCU
asupra tuturor problemelor le şească tra d iţio n a le le a c tiv i
vor trebui constituite adminis gate de locuinţe, salarii, sănă i
traţiile municipale şi regionale. tate, impozite ele. I
Redacţia fl admîniştralia ciotului i Deva, *lr. Dr. PeUu Grota, nr. 35. Telefoone i 12317 fl 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 14AA1