Page 103 - Drumul_socialismului_1970_03

•tu m tt n / / / ///////////. ' //w *
'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A !

PAGINA A IV-A

m încheierea lucrărilor confe- ^

rinţei de solidaritate cu Viet- |
namul |

a Şedinfa comisiei militare

de armistiţiu din Coreea

^ Situaţia din Cambodgia |

m Curier, Atlas
t
ANUL XXII. Nr. 4738 MARJI 31 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

C R E A Ţ I A T E H N I C A DE M A S A executiv al Comitetului LUCRĂRILE AGRICOLE Df
In
sesiunea
Consiliului
popular al comunei Roşorod,
r care a avut loc in ziua de
22 martie a.c., s-a analizat
orientată spre soluţionarea eficientă stadiul lucrărilor din cam­ Cu jumătăţi de norme
pania agricolă dc primăvară
şi măsurile ce se Impun in
vederea creşterii producţiei
de masă verde pe păşunile
naturale. Pupă cum ne in ­
a sarcinilor economice formează tovarăşul leionim nu se realizează
Grecu. preşedintele
consi­
liului popular comunal, cu
acest prilej s-au stabilit
Pâlrundereo masivă o cuceririlor lehnicoştiinţifice în
tootc ramurile economiei noţionale în scopul ridicării a- ’ PRODUCŢIA DE LEGUME
cesteio la un înalt qrod de modernizare, productivitate 0 b 11 12!â T *0 S l i s ţ l
Si eficienţă, face imperios necesară atragerea tot mai oc- nută la curăţatul ! *
livă o maselor farqi de oomeni oi muncii Io însuşirea
ş, promovarea proqresului tehnic Aşa cum se arată în
documentele Congresului ol X-lea ol partidului şi recen­ păşunilor I PLANIFICATA
telor plenore ale C.C. ol P C R . capociloleo de creaţie teh­
nică o muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, spiritul
lor novator, pasiuneo pentru nou reprezintă o mare forţa sarcinile ce revin fiecărui
ric D iiU l pentru mobilizarea
de proqres economic ce trebuie orientată spre soluţio­ ..M rra n u a lin ă ” « aţ|r ic 111 - urmă mi este altul decît sla­ de drum, trebuia ca noile for­
narea cu maximă eficienţa o morilor sarcini economice. cetăţenilor la executarea lu n i — legumicultura — cerc ba participare a cooperatori­ me organizalorice să-şi dove­
lucrărilor de curăţare a ce­
Co urmare o condiţiilor create, o ridicării la un nivel lor 288 dc hectare păşune o preocupare continuă. zi de lor la muncă. Deşi s-au repar­ dească mai din plin eficienţa.
superior a întrecerii, activitotea de inovaţii din judeţ s-o atlale in folosinţa C.A.P. zi, din partea conducerilor dc tizai 115 cooperatori penlru e- O serie de deficiente de o r­
dezvoltat continuu, ontrenind un număr tot moi mare de şi administraţia consiliului unităţi, a cadrelor lehnicc şi xecularca lucrărilor la grădină din organizaloric se înlîlnesc
salariaţi Astfel, in 1969. în majoritatea întreprinderilor popular. cooperatorilor, mai ales fn a- nu putem conla nici pe 20 z il­ şi la C.A.P. din salul Aurel
s-ou obţinut progrese insemnote. eficienta economică a Acţiunea fiind bine orga­ ceaslă perioadă care este ho- nic. Ca urmare, in luna ianua­ Vlaicu. Deşi in solar trebuiau
invenţiilor, inovaţiilor si roţionolizărilor fiind de peste 33 nizată, numai in ziua de 25 tărîioare penlru soarla rernl- rie. din 59 dc zile calendaris­ să se găsească culturi Intr-un
milioane lei. Rezultate bune au fost obţinute Io C.S martie a.c., la curăţatul pă­ lei. Acum, în cadrul lucrărilor tice planificate nu s-au reali­ stadiu avansat dc vegetaţie,
Hunedoara, unde economiile poslcalculote depăşesc 12 şunii au participai 87 de de primăvară, la grădinile de zat decit Al. în februarie din de abia acum se lucrează (a
milioane lei. Uzina de preporore Teliuc peste 5 milioane cetăţeni, realizind această legume trebuie cxcculal un 90 s-au făcut abia 52. iar p i­ amenajarea lui. Din evidentele
lei. Uzina „Viclono" Călon şi şontierele „Enerqoconstruc- lucrare pe 17 hectare. Tot volum destul de mare de nă )a N martie am înregistrat N. TIRCOB
ţia'* şi „Enerqomontoj" Mintia, cu cîte peste 2 milioane in vederea creşterii pro­ muncă, avînd în vedere că 0 restantă de pesle 100 zile
lei. I.C S H cu 1 655 000 lei şi oiţele. Merită apreciat şi ducţiei de iarbă, s-a stabilit se suprapun o serie de acţi­ calendaristice fată de graficul
faptul că volumul economiilor poslcalculote o depăşit ca o suprafaţă însemnată să uni ca= amenajarea şi semă­ stabilit. In asemenea condiţii fCONiiNuaaf in rac • 3 oi
colculele eslimotive cu oproope 7 milioone lei. ceeo ce fie fertilizată prin lirlirc. natul in răsadniţe, îngrijirea este şi firesc ca lucrările să
denotă o folosire mai eficientă a propunerilor aplicote culturilor din solarii, recolta­ (io inlir/.îale.
Am notat şî cîleva nume de
Numărul inovaţiilor şi roţionolizărilor occeptole pentru rea produselor dc primă apa­ cooperatori care nu au pa rti­ r
riţie, fertilizarea terenului, cu­
aplicare în 1969 s-a ridicat la 520. din care ou fost a-
răţarea canalelor de irigaţii $i cipat nici măcar o zi la lucru.
plicote peste 480. iar ol invenţiilor Io 8.
altele. Fără o bună organizare Printre aceştia sc află V ale­
La reolizoreo invenţiilor, inovaţiilor şî raţionalizărilor a muncii şi participare masivă ria Cocoş. Maria Frăţilă. M a ­
ou contribuit cei oproope 800 inovatori şi roţionalizatori Acţiuni de muncă a cooperatorilor la realizarea na nuciuman şi alţii. Să fi
şi 29 inventatori, cu aproape 100 mai mulţi decit in 1968. fn condiţii optime a fiecare) uilal oare că una din obliga­
Acesîio cu fost recompensaţi cu premii în voloare dc voluntar-patriotică lucrări este de neconceput ob­ ţiile de prim ordin ale fiecă­
peste 1,6 milioane lei ţinerea »mor producţii sporite rui cooperator csle aceea de
Ing. IOAN ALBU de legume la hectar Cum se a participa la muncă atunci
De la începutul anului şi
membru al Biroului executiv răspunde (a o asemenea cerin­ ciiul are nevoie unitatea, nu
pină In prezent tinerii utc- DESCOPERI RE
al Consiliului judeţean al sindicatelor ţă de strictă actualitate şi de cind vor ci T
tlş ll din cadrul Exploatării maximă importanţă ? In legălură cu situaţia rela- ARHEOLOGICA
Turnarea oţelului incandescent - un fascinant şi perpetuu miniere Gliclar au prestai Avem ca interlocutor pe 1 al ă am solicitai şi părerea DE IM A RE
spectacol oferit de oţelari, soldai cu remarcabile realizări pcslc 380 dc ore muncă vo- inginerul Mlrcea Glodcanu. tovarăşului Ion flălrina. secre­ i m p o r t a n t a
I IÑ PAO. ■ M pentru economie. lunlar-palriolică. şeful fermei h o rtjv ilu o le m ix ­ tarul comitetului dc partid al ŞTIINŢIFICA
Astfel, au fost curăţaţi te cu gestiune economică in ­ cooperativei.
*20 de metri liniari de ga­ ternă din cadru] C.A.P. Geoa- — Intr-adevăr, cooizerâloril Cu p rile ju l unei
lerie. au fosl stnin jite 30 giu. De la bun început şeful noştri participă inlr-un număr excursii, elevul Costel
burghie pentru perforat şi Popcscn din Rin. Vîlccn,
ucrări de dezvol­ sudale 120 de Injectoare. fcimei s-a declarat nem ulţu­ redus la muncă. Avem insă arheolog amator, a făcut
peste IK0 membri de partid şi
mit de felul cum se desfăşoa­
are a Uzinei me- Industria judeţului Hunedoara Totodată, in primele două ră activitatea la grădină. cel sperăm să-î antrenăm in mni n descoperire de marc
luni ale anului au fost pre­
ştiinţifică.
iniportanţă
— Sintcm înlîrzîaţi cu
mare măsură la mobilizarea la
anice de material date la l.C.M. Hunedoara puţin o săplămînă la acoperi­ lucru a forţelor existente. Este vorba despic o pia­
21 618 kg fler vechi.
veche inscripţie
tră cu
rea solarului şi cu 3 zile la Apreciem ca bună această slavonă, găsită pc un
intonlio. dar roadele ei se lasă
rulant NICOLAE STOICA amenajarea răsadniţelor — cam mull aşteptate, deoarece tum ul in perim etrul lo­
ne-a spus inginerul M. Glo-
(Jzinn mecanică «Ic m aterial a îndeplinit plănui trimestrial deanu. M otivu l rămînerii in încă de pe acum, la început calităţii '('iţeşti, din le­
lanţ dc Im Sim cria. cea mni gendara (;iră a Loviştci.
Judecind după caracterul
che unitate de acest gen din
unuia din semnele in ­
ă, este supusă unor ample
:ră ri dc dezvoltare şi mo- Colectivele întreprinderilor ju d e ţu lu i p e ntru în d e p lin i­ tică. p re lim in a riile în to c m i­ scripţiei descifrat deocam­
rnizare, menite să ridice industriale din judeţul nos­ rea cu m axim ă rig u ro zita te te în în tre p rin d e ri oferă si­ dată numaî parţial. sc
'.¡vitatca productivă a uzi­ tru roporleaxă îndeplinirea a s a rc in ilo r econom ice tra ­ g u ra n ţa în scrie rii în bilo n - In pagina a ll-a : parc că este vorba dc
i la un inalt grad de pro- în cursul rileî de 30 martie sote de p a rtid , o p re o c u p ă ­ un text din secolul XIII.
ctivitalc şî eficienţă. ţu l p rim u lu i trim estru a u­ deci anterior pietrei de
□in relatările tovarăşului a prevederilor planului de rilo r o rg a n e lo r şi o rg a n iz a ­ nor a p re c ia b ile d e p ă şiri Io m nrm int a lui Laurcnţiu
f. Ghcorghc Zudor. dircc- stal pe primul trimestru ol ţiilo r no o slre de p o rtid . o toţi in d ic a to rii şi înd eose bi Volei dc Campn-Longo. expusă
ul U.M.M.R. S iniciia. a- acestui ultim an al cincina­ c o n s iliilo r de a d m in is tra ţie la p ro d u cţia g lo b a lă , m a r­ in biserica Hărăţici de
iii că în sectorul dc vagoa- lului actual. şi co m ite te lo r de d ire c ţie şi ta Cioipulung-IMuscel.
sc desfăşoară cu intonsitn- fă vînd ută şi înca sată şi Sport Baschet T in e rii cercetători, prnf.
cxccuţîa a două m ari ha Ic în d e p lin ire a in te g ra lă îno- m in iste re lo r tu te la re p e ntru p ro d u c tiv ita te a m uncii. Duru Moţnc şi Corneliu
luslrialc. Dotate cu tehni- in te de term en a sa rcin ilo r cre a re a celor m oi bune D e ose bit de s e m n ific a ti­ Tmnaş. directorul filia le i
modernă, acestea vor spori trim e stria le de plan în in ­ c o n d iţii pe n tru d e s fă ş u ra ­ locale n A rhivelo r sta lu ­
finnl capacitatea de pro- rea n e stin g h e rită , intensivă vă este de p ă şire a masivă Lupte libere lui. au emis ipoteza că
cţic dc la 5 000 vngoanc re- d u stria h u n e d o re o n o c o n s ti­ a p la n u lu i la extra cţia de descoperirea ar reprezen­
ratc In peste 16 000 vagoa- tu ie un re m o rco b il succes o proceselor p ro d u ctive şi că rb u n e în V oleo Jiului, m i­ ta piatra funerară a unui
reparate anual după tch- conducător dc oşti sau
în m oreo întrece re, o c o n ­ econom ice in too te în tre ­ ne reu ri de fie r Io I. M. H u ­ ■ FOTBAL: Relatări de
Ingii avansate. Concomitent voievod.
trib u ţie d e o se b it de volo- p rin d e rile d in ju de ţ. S ucce­ n e do ara, co n ce n tra te de
halele sc vor construi' un
îlîcr dc rotăric, tunde dc j roaso a ju d e ţu lu i nostru la sele o b ţin u te sînt expresia m etale neferoase la Borza, O NOUA LINIE
>sirc, staţii dc alimentare în fă p tu ire a în cele m oi b u ­ concretă o m ă su rilo r lu ate C ertej şî Deva. fap t ce re­ la meciurile disputate FLUVIALA
energie electrică, termică ne c o n d iţiu n i o m a rilo r o ­ şi a p lic a te consecvent de flectă îm b u n ă tă ţire a co n s i­ PENTRU PASAGERI
pneumatică, magazii.
biective pe acest an şi pe că tre co n du cerea p a rtid u lu i d e ra b ilă o a c tiv ită ţii e co n o ­ Direcţia generală a na­
în tre g u l c in c in a l în întreo- şî sta tu lu i nostru în ve d e ­ m ice in în tre o g o rom u ră m i­ in Divizia naţională C, vigaţiei civile „N avrom "
g o econom ie n a ţio n a lă . rea p e rfe c ţio n ă rii co n tin u e n ie ră o ju d e ţu lu i. S iderur- a deschis o nouă linie
fluvială dc pasageri pc
Succesele in d u strie i hu- a o rg a n iză rii, co n d u ce rii şi g iştiî vor ro p o rto d e p ă şiri itin e ra ru l * Calafat— Ce­
ne d o re n e sînt rodul e fo rtu ­ p la n ific ă rii eco no m iei n a ­ de m are valoo re p e ntru e ­ Campionatul judeţean tate—G irla M are— Ostro­
rilo r intense ale celor p e ­ ţio n a le . con om ie Io p ro d u c ţio de vul Mare— C rivina— Bato-
ste 85 000 de sa la ria ţi in ­ D o te le fu rn iza te de D i­ cocs. oţel M a rtin şi e le c ­ ţi—Tr. Scvcrin. Plecarea
b REZULTATE, CLASAMENTE fiecare zi la ora 6,00. iar
recţia ju d e ţe a n ă de stotis-
d u s tria li din în tre p rin d e rile din Calafat arc loc in
tric, la m ina te.
sosirea in Tr. Scvcrin la
ora 9.00. A doua cursă are
plecarea din Tr. Severi«
la ora 16,00 şi sosirea la
Calafat la ora 19.00, întoa r­
cerea fiin d în ziua urm ă­
„Flori“ de mucegai ce nu iac cinste tineretului nostru doi fn sâ-ş1 bată joc într-un a- toare Duminică, vasele
mai ales mama, acceptă ca cei
respective sini destinate
semenca hal de munca lor, să excursiilor în această zo­
nă şi cea dc la Porţile
le păteze cinstea şi onoarea, dc Fier şi Cazane.
‘Mucegaiul trăieşte la umbră. eu vederea ! Dar, nil ! Mucega­ plete, bariyă şi perciuni proem i­ din clasa a VU-a, ea din cla­ ox¡genul ei pur fără să produ­ să-i discrediteze fn faţa conce­
Apare în ungherul întunecos şi iul la care ne referim este ex­ nente, adevărată pecingine apă­ sa a V-a, asemânfndu-se u im i­ că nim ic, răspfndind în schimb tăţenilor, lransform îndu-i. ei în­ PROCEDEU DF.
umed, unde nu umblă mălura pansiv şi brutal, gălăgios şi a r­ rută pe trupul sănătos şi fru ­ tor şi In această privinţă. Am ­ m icrobul Im o ra lită ţii şi al ne­ şişi, cu bună ştiinţă, fn nişte IZO LAR E A
şi nu pătrund razele dc soare, ţăgos, strigă şi ţipă, înjură şi mos al societăţii noastre, pe ca­ bii trăiesc pe spinarea p ă rin ţi­ cinstei, atrâgînd In m rejele lor rebuturi ale societăţii. CONDUCTELOR
unde aerul este am orţit şi v i­ proferează cuvinte jignitoare la re, pină acum. nu l-am judecat lor sau tnşellnd credulitatea u­ Nu putem încheia fără să mai ÎNGROPATE
ciat, Îm bibat cu iniesme înţepă­ adresa celor din ju r, li tira n l- la adevăratul lui grad de peri- nor persoane naive. Mama, Sza- şi pe alţi tineri Acum cltcvn zăbovim asupra încă unei figu ri
toare E de ajuns să nu des­ zile Naşte M ihai a fost amen- de trist renume: Matei Constan­ Pe şantierele dc Icrm n-
chizi ferestrele şi uşa cîtev;i zi­ tin. care, la o virstă de nici IA fica ic sc aplică un nou
le că a şi apărut mucegaiul. ani, este un vagabond şi hoţ procedeu dc izolare a
De cflăva vreme asistăm la notoriu. înfăţişarea sa de hippy conductelor îngropate
apariţia unui alt soi de muce­ este lăsată fn umbră de alte Pînă acum. conductele se
gai. Fiind din aceeaşi „fa m i­ 4 6 acte, cu m ult mai grave, pe ca­ aşezau în canale dc beton
lie ", fl în lîln im tot prin colţu­ TRISTEIOR HOUR re le-a săvîrşit. A rc deja în ­ cu izolaţie de fibre m ine­
rile obscure dar, spre deosebi­ tocmite două dosare pentru furt. rale, sau erau incorpora­
re de prim ul, cfnd întinzi mina 9 9 Operează cu predilecţie in ba­ te în lr-o masă dc beton
spre el, ca să-i descoperi iden­ răcile din Rîrcea Mica, de un­ celular autoclavizat.
titatea, devine brutal şl agre­ de sustrage d ife rite obiecte de Noul procedeu este
siv, apârîndu-şi In d îrjit condiţia îm brăcăm inte pc care apoi le m ult mai simplu, Ţevile
mizerabilă. Tn loc de ţepi poar­ vinde. Cu banii adunaţi vine in sint aşezate într-un pal
zeazâ cu sunete stridente sm ul­ izolam alcătuit d in lr-u n
tă. îndeobşte, plete lungi şi bar­ eutozilate Dar să facem cunoş­ l>o Ecaterina, in firm ie ră la spi­ dat cu suma de 3 000 lei penlru Deva şi frecventează localurile,
se tonom afului, 5e crede stăpin m aterial pulverulent con-
bă stufoasă, slinoase şi dezor­ tinţă cu cfleva exemplare pe tal, îi alimentează generos cu comportare necuviincioasa faţă producind scandaluri şi alle ac­
de drept al localului in care, la ţinînd bitum , pudră de
donate, parc-ar fi nişte soli în- care le putem întîlm zilnic în bani, încurajindu-le şi perpe- dc orgiyvele de m iliţie. Lui in ­ te de huliganism. La m ili­
urm a-urm ei, el este un oaspe­ m unicipiu) Deva. cauciuc şi negru dc fum
lirz ia ţi ai vrem urilor pre istori­ luîndu-le existenţa parazitară. să nu-i pasă căci „plătesc mu­ ţie trem ură — este cunoscut
ce Dacă in tri in tr-o cofetărie, te nepoftit F raţii Xnslc Mihai şi Nicolela. Cînd nu le du ea, bagă ei mina ma şi la ta ", cum au mai plă­ aici ca un cal breaz __ şi, spe­ Datnrită căldurii degaja­
ochii (i se opresc involuntar a­ Pe stradă afişează aceeaşi ţ i­ El are 20 dc ani, ea ceva mai in punga fără nici o sfială si tit, de altfel, şi cheltuielile de riat, recunoaşte imediat ce a fu ­ te dc aburi, conducta se
supra acestui nou soi de muce­ nută indecentă, tu lb u rin d u -ţi li­ puţin. Existenţa şi-o duc la remuşcarc căci mama — cum şcolarizare ale fiu lu i (cu o du­ rat doar de trei zile încoace, de încălzeşte şi n dală cu n-
gai care o populează, ascunztn- niştea cu tranzistorul reglat la ,,Cafe-bar“ sau la restaurantul declară el — „to t nu-m i zice rată de 10 luni) in meseria de cind a avut u ltim u l contact cu ccasta praful sc transfor­
Siguranţa circulaţiei in maximum ori cu expresii tr i­ mă in tr-u n m aterial de
mecanic instalaţii apă, pe care
Staţia C.F.R. Petroşani du-se de razele soarelui, fugind viale adresate. îndeosebi, trecă­ „Transilvania", in m ijlocul u­ nim ic“ , iar tata (Szabo A dal­ a fnvâţat-o dar n-a profesat-o m iliţia . Din hainele cu care este izolaţie compact, care sc
depinde holârilor de func­ de aerul rece şi întrem ător al toarelor In sala de spectacol nci guşti, compuse din făpturi bert, lam inator Ia Hunedoara, niciodată, cum vor plăti, proba­ îmbrăcat, doar o pereche de stratifică în ju ru l ţevii de
pantaloni, şi aceia rupţi, sînt ai
ţionarea ireproşabilă a dim ineţii, preferind, in schimb, se aşează acolo iinde-i cade b i­ cvi acelaşi p ro fil fizic şi moral, tată vitreg) „este un fra ie r*. bil, în tre p rin d e rii dc prefabri­ metal, la care aderă per­
sistemului de relee. De a* ne. la balcon, dar iese repede î-Şi petrec zilele şi nopţile in ju ­ In tim p ce a lţi tineri de virsla fect. Astfel, sc creează n
fum ul înţepător de ţigară şi m i­ ru l ceştii dc cafea sau a paha­ cate din beton Bîrcca şi chel­ AL. SANDULFSCU
ceea, acestea sînt supuse din anonimat, dînd frju liber lor lucrează pc m arile şantie­ tuie lile p rile ju ite de învăţarea zonă rezistentă de izola­
unei permanente şi rig u­ rosul cafelei pe care le inhalează p o rn irilo r sale vicioase rului dc coniac, punînd Ia cale re ale socialism ului sau învaţă unei noi meserii (operator belo- ţie term ică şi hidrofugă,
roase verificări şi supra­ cît c ziulica de mare Dac-ar sta tranzacţii amoroase, dubioase şi cu sîrguinţă, aceste haimanale dc înalt randament, pc
vegheri. Intiln eşli, In strai mai subţi­ înjositoare Nici vinul nu lu ­ profesionalizate viciază atmosfe­ nisl) pe care iarăşi nu o practică. a m care sistemele cunoscute
retras, parcă toi l-am mai trece re sau mai dens, mucegaiul cu crează. El a fost exm atriculat ra morulâ a oraşului, consumă Nu înţelegem cum p ă rin ţii, dar
Foto : V. ONOIU piuă acum nu n con­
fereau.