Page 104 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 104
2 DRUMUL SOCIALISMULUI fs Nr. 4738 ® MARTI 31 MARTIE 1S7Û
CUM
AL
DIVIZIA NAŢIONALĂ C
ViZM A WAT W A IA I A 4
0 nouă victorie a Reabilitare parţială Steogul roşu - Rapid 0-1 ; F.C, Argeş - „ U ‘‘ Cluj 3-1
REZULTATE : Politehnica Iaşi — Dinaino Bacău 1—0
Petrolul — Forul 2-0 ; Dinamo Bucureşti - Steouo 0-1
C.F.R Cluj — Crişul Oradea 0-0 ; Universitatea Croiova
— A.S. Armota 2-1 ; UT.A. - Jiul 1-0. POlTICA
deveniior După Snfrîngerea grea. sufe ghelăreniî domină autoritar, 2. F. C. Argeş 19 1î 9 4 4 4 6 27-17 26
CLASAMENTUL
1. Rapid
19
36-24
22
rită în etapa trecută la Aiud
(5-0), era de aşteptat ca jucă dar Stoica. Foca. Ciocănarii, in 3. Universitatea Craîova 19 8 6 4 25-22 22
două rînduri. singuri cu porta
torii din Ghelar să-şi refacă rul. trag alături sau în bra 4. U. T. A. 19 10 2 7 27-26 22 Unirea M oldovei cu Ţara producţie feudale au prim it o
golaverajul în partida cu A u ţele acestuia. 5. Steaua ' 19 9 3 7 41-24 21
CeJ peste 1 500 de specta Finalul in tîln în i îi găseşte rul Brad. In tot acest timp, brădenii 6. Dinamo Bucureşti 19 9 2 8 34-26 20 Românească, la 24 ianuarie lovitură hotârîtoare, modul de
tori prezenţi duminică )a con pe deveni asaltînd poarta apă Din primul minut, localnicii se apără organizat şi iniţiază 7. „U " Cluj 19 6 8 5 26-23 20 1859, „actul energic al întregii oroduclie capitalist devenind
fruntarea dintre form aţiile M u rată dc tinărul Popa (Baia de se instalează In jumătatea de contraatacuri, ratînd în minu 8. Steagul roşu 19 9 2 8 25-27 20 na(iun) române", cum o carac dominant în economia Româ
reşul Deva si M inerul Baio de Arieş) Ci reuscsc să înscrie în teren a brădenilor şi încearcă tul 44 egalarea. 9. Petrolul 19 7 5 7 20-19 19 teriza M. Koqălniceanu, a niei.
A ries au aplaudat o nouă v ic că un gol prin M olnar care, în poarta în min. 3; balonul trece La reluare se părea că jucă 10. Jiul 19 8 3 8 22-25 19 marcat un moment de însem Prin noua leqe electorală,
torie a deveniior. Ei au cişli- urma unei acţiuni personale, a razant cu bara. In min. 4. Fo torii au înleles îndrumările 11. Dinamo Bacău 19 7 5 7 28-32 19 nătate istorică nu numai Pen care avea la bază sistemul
gat cu scorul de 3-0 o partidă şutat, puternic, pecelluind soar ca, singur cu portarul, trage de primite la pauză, dar şi în con 12. Farul 19 8 2 9 25-27 <8 tru vremea înfăptuirii ei, ci, în cenzitar, fapt ce a permis lăr-
în care iniţiativa le-a aparţi ta partidei. la 6 metri pe lîngă poartă. II tinuare ocaziile ratate se ţin 13. C.F.R. Cluj 19 6 4 9 16-27 16 eqalâ măsură, pentru cele ce qirea componentei corpului
nut aproape tot limpul. In Victoria formaţiei locale es imită, un minut mai tîrziu. Pe- lanţ de ambele părţi. Domina 14. Crisu! 18 6 3 9 23-32 15 au urmat. electoral, îndeosebi în favoa
tr-adevăr, echipa Mureşul, cu te pe deplin meritată, ea re- treanu. In minutul 8. Marcel rea aparţine localnicilor. dar 15. Politehnica 19 6 2 11 21-25 14 Unirea Principatelor era rea burgheziei, au putut pă
excepţia primelor 15 minute, a flectînd fidel forţele de pe te Foca — cel mai bun de pe te ea nu a mai fost concretizată, 16. A.S. Armata 19 3 3 13 13-33 9 organic legată de înfăptuirea trunde în adunarea leqjultoare
dominat categoric, obligindu-i ren. Jucătorii echipei Mureşul ren — îl vede liber pe Ciocă- partida încheindu-se cu scorul ETAPA VIITOARE : A.S Armata — Steoua ; Jiul - F.C. anumitor reforme economice Si st elemente din rîndul micii
pe adversari să se apere cu s-au dovedit mai bine pregă naru, îi pasează si acesta în cin I-0. Argeş : Rapid - U T A. ; Politehnico - C.F.R . ; Dinomo politice, impuse de stadiul de burghezii şi chiar din rîndul
disperare. Rezultatul presingu tit! din punct de vedere fi scrie de la mică distantă: 1-0. Bacău — Universitatea Craiova ; Dinamo Bucureşti - alunei de dezvoltare a socie ţărănimii.
lui exercitat s-a concretizat zic şi tehnic. In timp ce oas încurajaţi de gol şi public, FL. OPRITA Steagul roşu ; Farul — Crişul ; „U " Cluj — Petrolul. tăţii şi care afectau. într-un In politica dusă de Cuza şl
însă abia în min. 23 cînd Sze- peţii au lăsat să se vadă că Î fel sau altul, Interesele tuturor colaboratorii săi apropiaţi s-.i
kely. după ce ratează o mare la aceste capitole sînt încă de categoriilor sociale. De aceea,
ocazie, trim itind cu capul pe ficitari. în plus. greşit înd ru Noroc cu rezervele caracterul si conţinutul Unirii manifestat preocuparea de a
lîngă poarta părăsită de Po maţi de către antrenor, chiar erau in mod diferit înţelese înlătura influenţele şi im ix tiu
pa, reuşeşte să înscrie. Tot cl din primele minute ei au prac V ÍZ IA (M T iO m de diversele forţe sociale. nea străină şi de a crea insti
tuţii şl legi proprii, care
să
iroseşte, in min. 40, o nouă o- ticat un joc pur defensiv. Or, Tn faţa în fă p tu ito rilo r U n irii răspundă mai mult nevoilor
cazîe, şutind de la numai citi* astfel nu se pot înscrie goluri. Partida dintre echipele V ic re. dar nu reuşesc să mai în SERIA A II-A stătea un vast şi cuprinzător tării.
Partida s-a desfăşurat într-o toria Călan şi Soda Ocna M u scrie, partida luînd sfîrşit cu program de realizări : secula
va metri pe Ungă bară. Prima
notă de deplină sportivitate, reş a fost în general echilibra scorul de 1-0 în favoarea V ic rizarea a ve rilo r mănăstireşti, De mare însemnătate a fost
parte a jocului se încheie cu REZULTATE : Metalurgistul Cugir — Metalul Hune- reforma aqrară, electorală. a adoptarea leqiî asupra instruc
lucru la care a contribuit si tă. gazdele avînd o uşoară do toriei Călan.
scorul de 1-0. minare, creind faze., confuze Menţionăm că oaspeţii au a drnro 1-0 : Olimpia Satu Mare - Minerul Anino 3-2 ; învătăm întului etc. — proqram ţiunii publice (1864), care a
arbitrajul competent si autori C F R Arad - Politehnico Timişooro 0-0 ; C.S.M. Reşiţo organizat pe baze noi învâtă-
Cea de-a doua repriză înce la poarta oaspeţilor. Aceştia vut şi ei două ocazii favora o cărui înfăptuire a presupus
tar al lui Moga (Sibiu). s-au apărat cu îndirjire. evi- bile de a marca, ratate insă în - Metoluî Tr. Severin 0-0 ; C.F.R, Timişoara - Olimpia nu numai dorinţă de realizare mîntul de toate gradele, în-
pe înlr-u n tempo şi mai susţi
Au jucat formaţiile: Mureşul lind mult timp golul în/rînge- minutele 37 şl 62 prin Puşcaşu. Oradea 4-1 ; C.$ M. Sibiu — Vagonul Arod 1-1 ; Elec- si perseverentă, ’ar mai ales cepînd cu şcolile primare, in
nut, gazdele punînd la grea în troputere Croiova - Chimio Rm. Vilceo 1-1 ; Minerul voinţă tare şi luptă neabătută. care învăţăm înlul era decreta:
Deva: Haidu — Resteanu, Puie. rii. In m inulul 77, golul atît de S-au remarcat, de la gazde
cercare poarta formaţiei din mult aşteptat de susţinătorii Stoica. Bîzoi, Polrivitu, Jude Boia Mare — Gaz metan Mediaş 2-1. Realizarea proqramului de în ca obtiqatoriu şi qratuit, si
G uran .A lbu — lancu. M olnar — CLASAMENTUL
Baia de Arieş. Dar, în min. 48, echipei gazdă cade. Bambuleac le. Bambuleac. iar de la oas noiri se bucura de sprijinul mcrqind pînă la instituţiile de
Leaha, Ambruş, Szekely, Roz- 1. C.S.M. Sibiu 18 9 5 4 20-15 23 învăţăm ini superior, domeniu
49, 52 şi 55 Ambruş, leaha şi şutează pulernic în braţele po r peţi Puşcaşu. Ratiu. Neamtu. maselor (care. deşi tinule de
da$ i M inerul Baia de Arieş : terului advers care scapă şi A arbitrat bine brigada clu 2. C.F.R. Timişoara 18 9 4 5 26-14 22 parte de viata politică, urm ă în care au luat fiinţă U niversi
Rozdaş trag imprecis, deşi se 3. Vagonul Arad 18 9 4 5 22-15 22 tatea din laşi (I860) şi cea din
Popa — Tatnaş, Mocanu, Prata, Barbara, introdus în echipă cu jeană, avînd la centru pe reau cu viu interes şi susţineau
aflau în poziţie clară. Golul al două minute înainte, reia a Gheorghe Vereş 4. Minerul Baia Mare 18 9 3 6 17—10 21 orice realizări înaintate, cerînd Bucureşti (1864), înalte foruri
Kelemen — Vintan, Florea —
doilea este înscris cu capul, în tent în gol. 5. C.S.M. Reşiţa 18 7 6 5 22-14 20 însă încununarea acestora prin de învătămînt şi cultură. !n-
Grîqorescu, Oprea. Gligan, Fi AJ GUNTHER
min. 73, de către Ambruş, in Gazdeie domină în continua- 6. Olimpia Satu Mare 18 10 0 8 26-25 20 reforma aqrară si electorală), vătămînlul de toate qradele. şi
ii p. 7. Politehnica Timişoara 18 8 3 7 35-23 19 de sprijinul intelectualilor cu mai ales cel superior, avea st
urma unei centrări primite de
8. O lim pia Oradea 18 7 4 7 27-26 18 vederi înaintate ca M. Koqăl el înalta şi nobila misiune de
pe partea dreaptă, de Ia Leaha. V. PETRESCU 9. M etalurgistul 18 8 2 8 17-18 18 niceanu V. Alecsandri, D. a sădi în minţile şi inim ile
10. Eleetroputere 18 7 4 7 17-23 18 Bolintineanu. interesaţi în abo generaţiilor tinere convinqerea
11. Minerul Anina 18 8 1 9 31-27 17 lirea relaţiilor feudale şi a patriotică a trăîniciei marii
12. C.F.R. Arad 18 7 3 8 25-24 17 ailor piedici care frînau pro înfăptuiri. Se realiza astfel una
De n-ar fi fast ratările... 13. M etalul Hunedoara 18 7 5 0 11 9 16-23 14 gresul social-poli tic. din dorinţele arzătoare ale
4
patrioţilor de la 1048 din cele ‘
14. G ar metan Mediaş
14
17-28
18
Reformele înnoitoare cerute
15. M etalul Tr. Severin 18 6 î 11 13-32 13 de mersul înainte al societăţii, trei {ări române.
16. Chimia Rm. Vilcea 18 5 2 11 16-30 12 şi în primul rînd reforma aqra D om nitorul a manifestat o
ETAPA VIITOARE : Chimia - C.F.R. Arad ; O lim pio ră. au fost înfăptuite într-o grijă deosebită în întărirea
V ictoria M inerului Lupeni la 65, să-l accidenteze grav, la o Oradea - Minerul Baia Mare : Metalul Hunedoara — luptă apriqă împotriva tortelor
scorul de 5-0 (1-0), obţinută în fază de gol. autonomiei Principatelor Unite
C.S.M. Reşiţa ; Vaqonul - C.F.R. Timişoora ; Minerul reacliunii coalizate, care. u r - - pas important în direcţia
dauna formaţiei C.F.R. Caran Oaspeţii, cu o apărare sur m ărind să golească actul U n irii
sebeş este pe deplin meritată, prinsă, mereu descoperită, au Anina — C.S.M, Sibiu ; Gaz metan - Olimpia Satu M a do caracterul său democratic, obţinerii deplinei indepen
întreaga formaţie muncind cu reuşit totuşi citeva atacuri mai re ; Politehnica Timişoara - Metalurgistul ; Metolul Tr. pioqresist. se străduiau' să dente. Pe această linie se
toată stăruinţa pentru a obţine clare prin Bălan (min. 18, 21) Severin - Eleetroputere. | folosească noul stat ca instru- situează secularizarea averilor
nu numai cele două puncte ci si Slătaru (min. 75), care-1 o- mănăstireşti (1863). Trecerea
şi pentru a satisface dorinţele hligă pe portarul Şarpe să res 9 mont pentru satisfacerea exclu- acestor bunuri, care repre
înflăeăratilor săi suporteri. De pingă cu greu. In rest, ei au | sivă a intereselor lor. fără a zentau 27 la sută din suprafaţa
n-ar fi fost şi o suită de ra „căutat" mal mult Ia picioa || înteleac nici nevoile ţârii, nici tării, in patrimoniul statului,
tări, am fi asistat la un ade re, arbitrul L. Ferentz (Tim i O n rţZ ţA M A T i Q N M â a Jj spiritul vremii. însemna un im p o rta n t cîş-
vărat recital de goluri. M ulte şoara) multumindu-se să-i a M Opoziţiei burqhezlei si mo de ordin economic,
dintre acţiunile plămădite cu postrofeze şi să „împace" ju SERIA A Vl-A I şierimii fată de reformele so întrucît a oprit înstrăinarea
sîrg la centrul terenului de că cătorii prinşi în încleştări ne it ciale si politice i s-a răspuns unor însemnate bunuri mate
tre Polgar si llie au fost irosi regulamentare. Cele cinci go REZULTATE : Minaur Zlatno - Ştiinţa Petroşani 2-1 ; de către Cuza cu lo vitura de riale. rare Dină atunci luau
te de Uilecan, Şafăr si Gros. stat de la 2 mai 1004, cînd d ru m u l unor m ănăstiri de peste
luri alé minerilor au fost rea Victoria Călan - Soda Ocna Mureş 1-0 ; A.S A. Sibiu - hotare. Hotărîrea secularizării
Oaspeţii au aplicat „tactica" Arieşul Turda 2-0 ; Minerul Ghelor — Aurul Brad 1-0 ; Adunarea legiuitoare a fost acestor averi mănăstireşti h
atacurilor neregulamenlare, Cr>- lízale de Cotroază (min. 13), Ind. sîrmei C. Turzîi — Independenta Sibiu 2-0 ; Mureşul dizolvată şi s-a prezentat popo
Iroază — omul de gol al M i Gros (min. 46), Şafăr (min. 75) Deva — Boia de Arieş 3—0 ; Ttthnoffio Ciut — rului spre aprobare Statutul, în tim p in a t îm p o triv ire a celor
nerului — fiind tinta prefera şi Şvedac (min. 77 şl 00). Arieşul C Turzii 0—0 ; Metalul Aiud — Minerul Teliuc o adevărată constituţie care interesaţi, dar voi 'a tare a
t ă r i i ‘ n-a putut fi zădărnicită.
tă a lor. Portarul ceferiştilor. 5-0. ______________ modifica in mod esenţial pre- Soriiininrl
x,©d©»-iic
u s
C o n v e n ţ i e i
Ambruş, reuşeşte. în minutul EUGEN POMPILIU Spectaculozitate şl... eficienţă. CLASAMENTUL H Paris, lărgind considerabil pre- mefl socotea că problema ţără
Foto : D. CORNEL 1. Minour Zlatno 18 11 2 5 31- 16 24 R roqativele domnitorului si noua nească e rezolvată, că ţăranii
2. Metalul Aiud 18 8 6 4 31- 9 22 leqe electorală. După ce epui se vor mulţumi cu partea
3. Minerul Ghelar 18 8 6 4 20-16 22 zase toate încercările de a dăruită din averile mănăsti
4. Arîesul Turda 18 8 9 5 3 5 6 22-21 21 convinqe o adunare refractară departe asiqurîndu-şi pe mai
reşti,
17-■14
18
5. Victoria Colan
21
C a m p io n a tu l ju d e ţe a n Susţinător (oare)! 6. Mureşul Deva 17 7 7 5 4 5 7 24-16 19 proqresului social domnitorul asupra propriilor moşii. Prin
slăpînirca neştirbită
făcea apel la popor, sprijinin-
7*8. Arieşul C. Turzîi
18
23-■19
18
aceasta boierii au dovedit
o
du-se pe votul său. Poporul a
7-8. Ind. sîrmei C. Turzîi
17
20-24
9. Soda Ocna Mureş 18 7 7 4 3 7 8 20-16 18 aprobat, într-o m ajoritate înţelegere lipsită de perspec
tivă a proceselor istorice.
18
zdrobitoare,
acţiunea între-
10. Independenta Sibiu 18 7 3 8 16-21 17 prinsă de Cuza şi quvernul său Reforma aqrară, ca $î cele
De m ai m u ltă vrem e, fnj 11. Ştllnto Petroşani 18 6 4 8 17-18 16 prezidai de M. Koqălniceanu.
CONSTRUCTORUL petate rin d u ri apărarea Pa- Energia Paroşeni 3-2, dor me oraşul Deva a început, prin- 12. A.S.A. Sibiu 18 6 4 8 16- 22 16 9 consolidînd nu numai poziţia lalte reforme privind organiza
si
rea politică-adm inistralivă
HUNEDOARA - CON rin g u lu i la s itu a ţii periculoase. ciul s-a întrerupt în min. 57. com itetele sindicatelor din\ 13. Minerul Tetîuc 18 6 3 9 19-■27 15 domnitorului, ci şi a jtoului culturală, au dus la crearea şi
STRUCTORUL LUPENI 5-0 Hegheduş, u n u l d in tre cei mai TUDOR MUCUŢA în tre p rin d e ri şi in s titu ţii. în-- 14. Tehnofrîq Cluj 18 5 4 9 10-19 14 “ stat. A devenii posibil acum
bu ni ju c ă to ri ai M in e ru lu i A - dezvoltarea in stituţiilor de star.
scrierea de m em b ri susţină-1 15. Aurul Brad 17 6 1 10 16-26 13
In pofida u n u i tim p frig u ninoasa, porneşte m ai m ulte DACIA ORĂŞTIE - lo ri ai echipei locale de fo t-j 18 5 17-•35 să se troacă la adoptarea prin burgheze la modernizarea sta
ros, un num ăr record de spec noţiuni spre poarta adversă. bal „M u re ş u l1'. A cţiun e cu to-j 16. Minerul Baia de Arieş 3 10 13 cipalelor reforme în rindul tului national român, ale cărei
ta to ri au fost prezenţi la sta După o astfel de incursiune, in PREPARATORUL PETRILA 2-0 tu l lăudabilă, dacă ţinem] ETAPA VIITOARE : IndeDendento - Mureşul Deva ; cărora locul de frunte *1 ocupă' temelii le-a pus U nirea celor
d io n u l „ C o n stru cto ru l", unde m in u tu l 10. Coloşi deschide In urm a suspendării teren u seama de fa p tu l că m e m b riiI Aurul — A.S.A. ; Ştiinţe — Ind. sîrmei C. Turzîi ; Minerul reforma aqrară şi cca a siste două principate. Cu toate lim i
s-a desfăşurat m eciul d in tre scorul : 1— 0 pentru M in e ru l lu i din Orăştie, m eciul d in tre su sţin ători co n trib u ie la bu-! Telioc — Tehnofrîq ; Minerul Boia de Arieş - Metalul mului electoral. tele lor, reformele înfăptuite
Aiud ; Soda - Mînour : Arieşul Turda - Victorîo ; Arie
fo rm a ţiile cu acelaşi num e din Aninoasa. Jocul lo c a ln ic ilo r echipele Dacia şi P rep ara to rul nu l mers al echipei, la o b ţi-\ Lcqoa rurală, adoptată în în timpul domniei lui Cuza au
H unedoara şi Lupeni. Pe un scade ca ritm . şi incisivitate, P etrila s-a disputat la Haţeg. nerea unor rezultate bune,\ şul C. Turz.ii - Minerul Ghelar. auqust 1364, a desfiinţat claca, contribuit la mersul înainte al
teren greu, cu băltoace, lo cal p e rm iţîn d oaspeţilor să acţio In prim a repriză, deşi ju că aşteptate de p u b lic dijma, podvezile si toate sar societăţii, la proqresul generat
n ic ii au atacat d in p rim u l m i neze pe contraatac. Gheorghe, torii. d in O răştie au in iţia ti Foarte interesantă este, în-\ cinile feudale ale ţărănimii ? social-politic. Numele iui Cuza.
nut, actio nind periculos. cu Ionică şi... fo stu l p o rta r G ram va, atacind m ai m u lt, totuşi să, urm ătoarea situaţie para-j în schimb aceştia trebuiau să al colaboratorilor săi apropiaţi
faze spectaculoase, p rin schim pierd citeva ocazii de a m a pi nu reuşesc să înscrie, cei doxală : în unele in tre p rin R i plătească proprietarilor o aşa- — Koqălniceanu. Alecsandri,
b u ri derutante ale d ire c ţiilo r jo ra scorul. d in P e trila apărindu-se cu in - d e ri şi in s titu (ii n u m ă ru l\ CÂMPMPMIM B l J numilă „răscumpărare". Pe Bolintineanu şi al celorlalţi
de atac. A părîndu-se eficient, După pauză, oaspeţii par d irjire , astfel că la pauză sco susţinătoarelor este mai ma-\ baza leqii electorale au fost luptători pentru Unire şî în
ei n-au perm is în a in ta ş ilo r d in decişi să restabilească eg a li ru l răm îne alb re decît cel al susţinători'or.! îm proprietăriţi aproape o jum ă făptuiri democratice — s-au
REZULTATE : Constructorul Hunedoara - Constructo
L u p e n i decît tre i ş u tu ri ia tatea pe tabela de m arcaj, In partea a doua a p a rtide i, Cu alte cu vin te (sau m ai bi-i rul Lupeni 5 - 0 ; Minerul Aninoasa — Parîngul Lonea 1—1; tate de milion de ţărani, care săpat adine în amintirea şi
poartă. După p e n a ltiu l ratat .ceea ce şi reuşesc în m in. presiunea ju c ă to rilo r d in Orăş- nc-zis — ironia sorţii'... fot! Minerul Vulcan - Energia Paroşeni 4-1 ; Dacia Orăştie au prim it peste 1 766 000 ha recunoştinţa contemporanilor
de Saroşi, în m in. 5. la un heni 73. p rin Oanechi. M eciul a luat t-ie se inte nsifică, ci joacă m u lt soţiile. ! Ele, care se îngrijesc1- teren Cu toate că nu a rezol şi a urmaşilor, ca personalităţi
In careu, comis de M ărcuş s firş it cu scorul de 1 — 1. A a r m ai legat decît adversarii lor. să ne aştepte cu m lncareal - Preparatorul Petrila 2-0 : Glorio Haţeg - C.F.R, Si- vat decît parţial problema ţără ce au deschis un nou drum
(Lupeni), hunedorenii asaltea b itra t bine Sorin Ochea (H u reuşind ca în m in u tu l 48 să caldă cînd ne întoarcem de- merio 0—3 (Glorío — suspendată) ; Energía Deva - o : stot. nească, iar plata despăgubiri întregii dezvoltări economice
ză şi m ai viguros poarta Ig i nedoara). deschidă scorul p rin Palincaş. la stadion ! CLASAMENTUL lor apăsa qrou pe umerii ţăra si social-politice a poporului
Purece, dar acesta face ade nilor, reforma agrară a avut nostru.
La juniori j Minerul Aninoasa In m in u tu l 58, ju c ă to rii de la O discuţie la „C a fe a -fil-\ 1. C.F.R. Simeria 11 7 3 1 33-12 17
vărate m in u n i, solvind echipa - Parîngul Loneo 3-0. Dacia beneficiază dc o lo v i urmări pozitive asupra dezvol
sa de la. o in frîn g e rp şi. m ai tu ră de la 11 m e tri, pe care tru ‘', în tre doi în fo ca ţi su-i 2. Constructorul Hunedoara 11 5 5 1 20-17 15 tării societăţii. Ca urmare a Prof. IOAN ANDRITOIU
categorică Abia în min. 30, T. CORNEA o transform ă Contor, scorul jio rte ri ai „ M u re şu lu i", ne-aj 3. Minerul Vulcan 11 6 1 4 27-19 13 aplicării reformei, relaţiile de Muzeul judeteon Deva
4. Energia Deva
p o rta ru l oa speţilor cedează devenind 2—0. Deşi jună Ia e d ifica t ; 5. Parîngul Lonea 10 4 2 5 1 4 15-10 13
11
5
prim a dată. la un şut. al lui. MINERUL VULCAN - s firş itu l m eciului, jo cu l se des — Te fa ci m em bru susţi-\ 13-15 12
G anţolea : 1— 0 pentru C on ENERGIA PAROŞENI 4-1 făşoară aproape num ai in tere nător ? 6. Constructorul Lupeni 11 5 1 5 16-14 11
11
s tru c to ru l Hunedoara, scor cu n u l echipei din P e trila , şi ju — Să văd. Dacă m erită. j 7. Preparatorul Petrila 5 1 5 22-21 11
care se încheie prim a repriză F o rm a ţiile M in e ru l V ulcan c ă to rii de la Dacia au num e Va să zică, su p o rte rii in fo - j 8. Minerul Aninoasa 11 3 3 5 10-14 9
In partea a doua n m e c iu lu i, şi Energia Paroşeni au satis roase ocazii de a în scrie, sco câţi... e z ită ! (S in t oare ade-j 9. Dacia Orăştie 11 4 1 6 14-21 9
hunedorenii îşi surclasează ad făcut, p rin jo cu l prestat, spec ru l răm îne neschim bat. v ă ra fi su p orteri ?). 10. G loria Haţeg 11 2 3 6 8-26 7
versa rii. p rin înscrierea a încă ta to rii prezenţi la stadion. A a rb itra t corect şi au to P ină se va elucida proble-\ 11. Energia Paroşeni 11 1 1 9 13-32 3
pa tru g o lu ri, la capătul u n or ETAPA VIITOARE : Gloria Haţeg - Preparatorul Pe-
Despre echipa d in V ulcan sc rita r Ion Ciorn (Haţeg) ma, fe lic ită ri (chiar dacă nu\
a cţiu n i ofensive clare, de b o r poate spune că a pra cticat un La juniori : Dacia Oroştîe - e 8 M artie ), susţinătoarelor', trilo ; C.F.R. Simerio - Constructor I Luoeni ; Construe*
dante. Au înscris Barioş (m in joc frum os, a fim u n d d in p lin Preparatorul Petrila 1-1. echipei „ M u re şu l" ! J torul Hunedoaro — Energía Paroşeni ; Enerqio Devo —
60), M ititc lu (m in. 70), Cara- perspectivele de v iito r ale a Parîngul Loneo ; Minerul Vulcan - Minerul Aninooşa ;
m an lis (m in 87) şi G anţolea cestei fo rm a ţii tinere, in care Docîo Orăştie - stă.
(m in, 00). Scor f in a l: Con evoluează p ro m iţă to rii Stoe- NICU SBUCHEA
s tru c to ru l Hunedoara — Con nescu. C ugirean I, C ugirean II,
s tru c to ru l L u p e n i 5— 0 Besner, Lucian ş.a. De la oas
A a rb itra t corect T ib e riu
peţi am re ţin u t dirzenla cu
Sima (Deva). de către arbitrii: Dezlderlu
care au abordat pa rtida , re u
La juniori ; Constructorul Hu Gergeli, Petru Buboi şi Lucian
şind chiar să deschidă scorul
nedoara - Constructorul Lupeni în m in. 13 p rin C reiniceanu Cionca.
2-2 (2- 1). şi să conducă pină în m in. 2.0, G. POPANDRON
IOAN VLAD
cînd egalează C ugirean 1. Tot oaspetelor, care, profitînd că re-tineret. La competiţie au
el îşi aduce echipa în ava ntaj Volei devencele nu abordează jocut participat sportivi din asocia
MINERUL ANINOASA - în m in. 35. eu toată seriozitatea (în tur, ţiile Jiul Petrila, Constructo Baschet
PARINGUL LONEA 1-1 După pauză, lo ca ln icii m ai Corvlnul Deva a învins Voin rul Hunedoara, Rapid Deva,
Intr-un meci conlind pentru ţa Zalău pe terenul acesteia) precum şi din şcolile sporti
înscriu două g o ln ri p rin Fe-
De la înce putul m eciulu i, lo renţ (m in. 52) şi Stoenescu etapa a lG-a a seriei a 11-a iau conducerea. Dar, în conti ve Deva şi Petroşani. Deşi lipsită de aportul prin
ca ln icii pun stă p în ire pe joc, (m in. 68). din Divizia B, voleibaliştii hu- nuare. devencele pun stâplnl- In urma desfăşurării acestei cipalilor realizatori, Bochiş şi
cău tlnd să ţin ă m ingea in te nedoreni s-au reabilitat în fa re pe joc, egalează şl reuşesc etape au fost desemnaţi cam Boboiceanu, echipa studenţilor
re n u l advers, su p lin in d in re- La juniori : Minerul Vulcan - ţa propriilor lor spectatori, să clştige la 5. In următoare pioni judeţeni pe anul 1970 la a reuşit o preţioasă victorie
cîştigînd intllnlrea cu A.S.A. le două seturi, cu toate efor lupte libere-tineret următorii; în dauna echipei fruntaşe Cri-
Sibiu cu 3-1 (3-15; 15-4; 15-12; turile voleibalistelor din Za Cat. 48 kg Ionel Carculea şul Oradea.
15-8). Localnicii, intrînd In lău, gazdele Iau conducerea (Jiul Petrila); cat. 52 kg Gheor După ce în primele minute
joc „neincâlziţi“ suficient Şi de la început şi nu cedează ghe Gorjan (Constructorul Hu* asistăm la un joc echilibrat,
iritaţi de unele decizii erona nici un set. nedoara); cat. 57 kg Grignre in continuare gazdele joacă
te de arbitraj, pierd primul Bun arbitrajul lui Grigore Gheorghe (Jiul Petrila); cat. din ce In ce mai bine depâşin-
set la 3. Apoi îşi revin, acţio Nedelcu (Bucureşti). du-şi adversarii prin contra
REZULTATELE CONCURSULUI NR. 13 nează omogen, atacă puternic In etapa viitoare, Corvinul .fi2 kg Ioan Manu (Jiul Petri atacuri excelente concretizate
la); cat. 68 kg
Fosil Schiau
ETAPA DIN 29 MARTIE 1970 : prin Drâgan, Severineanu, l’u- Deva va juca tot la Simcria (Constr. Hunedoara); cat. 74 de Ianoşiga, David, Sturek şi
chidâu .şi Vlaicu şi, astfel, îşi cu Voinţa Sibiu. kg Petre Ianky (Rapid Deva); Snlomon. Foarte mobili tn a-
1. Dinamo Bucureşti - Steaua 0-1 2 adjudecă ultimele trei seturi cat. 82 kg Eugen Murăruş (Sc pârare, studenţii au intercep
2. F.C. Argeş - „U " Cluj 3-1 1 IOAN SIMION sport. Petroşani); cat 90 kg tat numeroase mingi, stoplnd
3. Steagul roşu - Rapid 0-1 2 IOAN CINCIŞAN Lucacl Murar (Sc. sportivă prin aceasta elanul jucătorilor
4. Petrolul - Farul 2-0 1 Deva); cat. 100 kg Emil Nicoa- orâdeni Cele mai multe punc
5. U.T, Arad - Jiul 1-0 1 râ (Constructorul Hunedoara): te au fost realizate de Innosl-
6. „U " Craîova - A.S.A. Tg. Mureş 2-1 1 Lupte libere cat. peste 100 kg Constantin ga (24) şi David (24), pentru
7. C.F.R. Cluj - Crişul 0-0 t In sala de gimnastică a Li Părâoan (Rapid Deva) ■Ştiinţa, respectiv Molnar (38)
8. Politehnica laşi — Dinamo Bacău 1-0 1 ceului din Simcria, voleibalis Duminică 29 martie a.c., tn Din purtea comisiei de or pentru Crlşul. 1
9. Bologna - Cagliari 0-0 X tele din Deva au întllnit echi sala dc sport a Scolii genera Excelent arbitrajut cuplului
10. Juventus — Milan 3-0 1 pa Voinţa Zalău, de care au le nr. 3 din Deva, au avut loc ganizare, câştigătorilor le-au Nicolae lliescu (Buc.) şi Vasi-
11. Brescia - Torino 0-1 2 dispus cu scorul de 3-0 (15-5; întrecerile sportive în cadrul fost înmînate premii în obiec le Totiraşcu (Tg. Jiu).
12. Inlernazionnle - Fiorentina 3-0 1 15-8; 15-9). etapei judeţene a Campiona te şi diplome.
13. Napoli - Lazio 1-1 X începutul meciului aparţine tului republican de lupte libe- Inlilnirile au fost conduse N. LOBONJ
Fond de premii ; 457 825 lei.
--------------------