Page 57 - Drumul_socialismului_1970_03

ORUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4726 <$ MARŢI 17 MARTIE 1970 3

NOUL SISTEM bloc notes o bloc notes* bloc notes

DE SALARIZARE
Concursul soliştilor de muzică populară
(U rm are din pag. 1)
furnale la 2 008 lei, cu o creştere de 18 la sută, Io oţe- „ V o c i tin e re “
lâria Mortin nr. 2 la 2 024 lei, cu o creştere de 16 la
suta. iar la laminoarele bluming Io 1 644 le!, cu o creş­ dotat cu trofeul „Costeşti“
tere de 13 la sută.
Fâcînd un raport ol nivelului general al clşttgurilor Comitetul judeţean Hune­ cultural artistic din cadrul a­
muncitorilor din combinat pe lunile decembrie 1969 şi ia­ doara al U.T.C. Iniţiază, în co­ cestor manifestări numai in a­
nuarie 1970, rezultă că peste 20 la sută din totalul mun­ laborare cu Comitetul jude­ tara concursului.
citorilor ciştigâ între 2 000 şi 2 600 leî, iar un număr de ţean penlru cultură şi artă şi Ţlnind cont de calităţile vo­
600 muncitori au beneficiat de salarii între 2 600 şi peste Consiliul Judeţean al U.G.S.R., cale, de Interpretare, costuma­
3 000 lei. concursul soliştilor de muzi­ ţie şl autenticitatea bucăţilor
Aceste creşteri şl valori prezintă o semnificaţie aparte că populară, ce se va desfă­ interpretate, juriul va acorda
Ele se realizează in proporţie aproape totală - nivelul şura anual, în luna mal. fn lo­ următoarele premii: locul I —
de îndeplinire a normelor o fost de 101,29 Ia sută — pe calitatea Costeşti. cu prilejul trofeul „Costeşti“ şi un pre­
tntîlnlril tineretului hunedo- miu în valoare de 1 000 lei :
seama solariului tarifar, ceea ce conferă sistemului de
rcan de la cetăţile dacice din locul II — trofeul „Costeşti“
remunerare, de cointeresore şl ciştig o mare stabilîtote,
concomitent cu creşterea preocupării generale a sala­ Munţii Orăştlei. şt un premiu In valoare de
Pol participa la concurs ti­ 750 leit locul III — troieni
riaţilor pentru obţinerea unor rezultate economice cit
neri pînă la vîrsta de 30 de „Costeşti'' şi un premiu in va­
mai bune pe ansamblul secţiilor şi sectoarelor combina­
ani, Indiferent de profesie. Nu loare de 600 Ici! două menţi­
tului,
pot participa tinerii care ac* uni: Premiul special al juriu­
Socotim ca un element obsolut valoros ocordorea pe tivează în ansambluri profe­ lui; Premiul special al Casei
lingă salariul tarifar a sporului de continuitote, diferen­ sioniste, laureaţi al vreunul judeţene a creaţiei populare:
ţiat ca niveluri şi în funcţie de anii prestaţi în aceeaşi concurs naţional sau cu înre­ Premiul Consiliului judeţean al
unitate. Aceosta va conduce în mod cert în toate sec­ gistrări personale „Electre-
ţiile combinatului la stabilizareo efectivelor de bază, cu cord“. Clştlgătoril primelor sindicalelor: Premiul de popu­
consecinţe din cele moi favorobîle asupra ridicării gra­ trei locuri la ediţiile anterioa­ laritate: cinci menţiuni spe­
dului de pregătire profesionolâ şl specializare, asupra re pot participa la programul ciale.
îmbogăţirii experienţei proprii de producţie, o creşterii
productivităţii şl întăririi ordinii şl dhdpllnel In pro­
ducţie. Şcoala profesională a De serviciu la cortină a le alimentaţiei p u b l ic e sint
Infinit mal bogat In sensuri, semnificaţii şi avantaje Uzinei „V ictoria" Câlan, şi p a sio n a ţi... in o v a to r i. B i n e ­
pentru economia naţională (n ansamblul său, pentru fie­ DIALOG CU CITITORII C r e d e ţ i că există în j u ­ în ţe le s . in a le s e r v i tu l u i . Iţi
care om ol muncii in porte, noul sistem de salarizore - Elevi din anul I strun­ d e ţ u l n o s t r u u n c ă m i n c u lt u r a l s c u t u r ă f a ţa d e m a s ă in
pe măsura consolidării lui in practică - se Impune ca gari (a o oră de instrui­ în c a re c o r t in a e s te i n ­ p o a lă , iţi to a r n ă tr e i p ic ă ­
pîrghle de bozâ in accelerarea progresului nostru eco­ re practică tub supra­ Aoghel SIna — Vfillşoara. sideraţie pentru obţinerea unul t r - a d e v ă r c o r t in ă ? D a c ă c r e ­ t u r i d e c io r b ă p e p a n t a lo n i ,
nomic. Tocmai de aceea, conducerea combinotulul se va vegherea maistrului in ­ După cum sîntem informaţi drept de pensie sau ajutor d e ţi a şa c e v a , n - a v e ţ i d e cît. „ sca p ă " d c ţ/c tu l fn f a r f u r i e ,
strădui permanent pentru a aplico şl folosi cu pricepere întreprinderea construcţii câî soclat In cadrul asigurărilor C e e a ce e ste in s ă s i g u r şi n u a lte o r i u ită tabla... a d u n ă r i i
şl eficienţă toate aceste pîrghîl, spre folosul combinatu­ structor Domian Giurln. ferate Timişoara v-a trimis un sociale de stat şl nici pentru m a i t r e b u i e d e m o n s t r a t e şi c ite şi m a t c îte i n o v a ţ i i
lui şl solorloţllor săi, spre binele şi progresul întregii e­ răspuns referitor la obţinerea recalcularea pensiei. că d e o b ic e i c o r t in e l e s c e n e ­ n e d o r ite .
conomil. Foto : V. ONOIU adeverinţei de vechime pentru lo r c ă m i n e l o r c u lt u r a l e se autodubei, p e a s fa lt, cit m a i R e c e n t . o s p ă ta r ă M a r ia
perioada 194) — 1942. Urmează Teodor Chlrllă — Deva. î n c h i d şi se d e s c h i d „a u t o ­ a p r o a p e d e c e n t r u l şo selei. G o r d a n , d e la re s ta u r a n tu l.
ca dv. să le trimiteţi de urgen­ Deoarece nu cunoaştem adresa m a t '' d e c ă tr e d o u ă p e r s o a n e . S e lasă a c o lo t i m p d e 15— 20 „M e t a l u l“ d i n H u n e d o a r a a
pe. care dv. o
ţă o cerere in care să men­ întreprinderii sfătuim să vă A d ic ă , d o i c e t ă ţ e n i d i n sat, d e m i n u t e , a tit c it e n e c e s a r i n v e n t a t o n o u ă m e t o d ă d e
Neglijenţa conduce la ţionaţi numele, prenumele, anul adresaţi redacţiei ziarului s a u d o i c o p ii fa c d e s e r v i c i u p e n t r u m a g a z i n u l a l i m e n t a r a a d u c e p a tr u p a h a r e p lin e
d e s c ă r c a r e a
p lin ii
p e n t r u
vă
căutaţi,
în
funcţia avută
naşterii,
cu lic h io r la m a s a u n o r c o n ­
In to t t i m p u l s p e c t a c o l u l u i
„Făclia" din Cluj.
nr. 1 d i n s t r a d a dr.
P e t r u
perioada
respectivă şi dacă
eventual mai reţineţi numele Victor Modrea — Gurasada. şi, c u to a tă b u n ă v o i n ţ a d e G r o za . I n t r e t i m p , z e c ile d e s u m a to r i. L e - a a d u n a t ;>e
c a r e d a u d o v a d ă , tr a q c o r tin a
t o a te p a tr u la u n loc, a b ă q a t
m a ş i n i c a re c ir c u lă în a m b e l e
şefului de formaţie, brigadă,
complicitate fără voie echipă, n-ar ft rău să-l men­ Da, statul vă acordă spitalizare n u e n e v o i e d e c î t d e c îţiv a s e n s u r i f a v o r i z e a z ă p r a f u l ce c îte u n d c q c t in f ie c a r e , p in ă
în c o n t r a t i m p şi a n a p o d a .
şt
m a i să a tin g ă lic h io r u l
P e n t r u r e m e d i e r e a s i t u a ţi e i
dv. şi soţiei, iar in
gratuită
se r id ic ă şi sc a ş e a z ă (e d r e p t
ţionaţi.
„ o b lu " la
le
m a s ă . P a rc ă
situaţia că aveţi o pensie de
DÎnâ la 550 de lei. primiţi m e t r i d e s î r m ă şi s fo a ră . n u c h ia r u n i f o r m ) fă ră n ic i d u c e a să le s p e le , nv. c o n s u ­
Vaslle Ianm — Hunedoara. P lu s c e v a i n iţ i a ti v ă u n e fo r t, p e p r ă j i tu r ic ă p r o a s ­ m a to r ilo r .
qlonale de căi (erate Deva, tulul, favorizează elementul Actele de vechime în muncă gratuit şi medicamente. p ă tă . E n e c e s a r , în să , să f ie A fo st î n t r e b a t ă d e ce a şa
frustul de construcţii Hune­ duşmănos, rău intenţionat in procurate de dv. după pensio­ t i m p f a v o r a b i l p r a f u l u i. A ş a şi d c cc n u c u ta v a , s a u
(UtMJMC DIN PAO 1) doara, Uzina ,,Victoria" Câlan, comiterea unor astfel de fap­ nare trebuie să le prezentaţi Petru Costea — Peştîşu Ma­ „Şi-aşa nu le c u m s-a î n t i m p l a t i n z i u a d e o r i c u m a ltfe l, d a r fu r ă a
întreprinderea de construcţii te. Ei devin, astfel, fără voie, la întreprinderea sau institut ia re şi Eva Crlşan — Vorţa. Nu 5 m a r t i e . In ) u r u l o re i 12,00 b ă g a d e q ^ U d e in ele.
siderurgice şl Centrala side­ complici la acţiuni de natură care v-a întocmit dosarul de vi se poate mări pensia. Dosa­ c în d a f o s t p r e z e n t a tă , in
dolenţa din partea celor ce le rurgică Hunedoara, Centrala să lezeze securilatea stalului. rul dv., tovarăşă Crişan, este decontează“ v ă z u l t u t u r o r tr e c ă to r ilo r , Is s p ă la tă pe m t i n t, a
sînt încredinţate, lipsa de con­ minereurilor neferoase Şi Cen­ Unii dintre salariaţi apreciază pensionare. Dacă actele res­ in atenţia salariaţilor de la O - noua re ţetă . r ă s p u n s z îr u tn lo a r e .
trol a / factorilor răspunzători trul de cercetări miniere De­ că nu toate ..hîrtiile" cu care pective sînt oficiale, vor li liciul de pensii Deva Pentru F ă c e a t a x a r e a în a u t o b u z u l R ă u e s te că ş e f u l u n i t ă ţ i i
asupra modului cum .lşi fac va, Energomontaj Mintia şi al­ lucrează sînt importante, ui- Înscrise în carnetul de muncă ca dv. amîndoi să puteţi ieşi D e v a — R a p o l t u M a r e c a re a — Io a n M a n — f i i n d d e f a ţ ă
datoria salariaţii din subordi­ te unităţi. La o parte dintre u­ tînd că in fiecare unitale so­ orîqinal, cit şi în duplicat. Ce rlin impasul relatat In scrisoare so s it in S i m e r i a la o r e le 20,00 0 inovaţie în ale... şi s e s iz a t, n -a l u a t n ic i o
ne. Edificatoare în acest sens trebuie făcut mai departe slîu in z i u a d e 26 f e b r u a r i e . P in ă
nităţi, accesul in incintă s-a cialistă sînt probleme specifi­ vă sfătuim să vă procuraţi m ă s u r ă . Deci, inovaţia are
sînt constatările organelor de realizat cu destulă uşurinţă ce, secrete, care nu sînt desti­ tovarăşii de la biroul personal eite-o dovadă de venit precum a ci a „ u ita t" să d e a b ile t servitului a u t o r şi... c o a u to r , d a c ă n e
securitate rezultate din ulti­ datorită lipsei de instruire a nate publicităţii, începînd de al întreprinderii unde urmează şi una medicală. Aceste două u n u i c ă lă to r. De la D e v a la q i n d i m la r ă s p u n d e r i l e ş e f u ­
mul control efectuat la Re- să vă prezentaţi. S i m e r i a a „ u ita t" să d e a b ile t N u ştim cum se face. dar
personalului însărcinat cu pa­ la schema de încadrare şi pî- acte să le aveţi U îndemină la d o i c ă lă to r i p e d i s t a n ţ a lu i d e u n i t a t e fa ţă d e b u n a
za şi a modului defectuos în nă la secretele de fabricaţie VIorel Popa — Deva. Dacâ pentru că în zilele care ur­ S i m e r i a — S i n t u h a l m . î n t r e b a ­ lu c r ă to r ii d i n m u l t e unitdfi s e r v i r e !
care acesta prestează serviciul a unor produse. Neglijenţa fratele dv. prestează serviciul mează veţi fi vizitaţi la domi­ tă d e u n o f i ţ e r d c m i l i ţ i e In
în timpul nopţii.
UNDE SINT făşoară activitatea zilnică sa­ lor, care favorizează aliei per­ de contabil şef la C.A.P., pe ciliu de un salariat de la O ­ c iv il d e ce n u ta ie b ile te
ficiul de asistenţă socială de
In încăperile în care îşi des­
soane să afle astfel de date,
baza unui contract de muncă,
c ă lă to r ilo r ca re, d e a l tf e l, au
pe lingă Direcţia judeţeană a
lariaţii din sectorul tehnico- este pedepsită cu asprime de desiqur că el are. calitatea de muncii. p l ă ti t c o s t u l c ă lă to r ie i, taxa­
legea penală.
anqajat si la stabilirea salariu­
„ANEXELE“? administrativ s-a constatat un necesitatea apărării secretului lui tarifar lunar I se ia în con­ Nlcolac Zbîrcea — Vaţa de d e s p r e a ea este. v o r b a — j
toarea O lq a M ă z ă r o iu — că ci
Aceste probleme legate de
flagrant dezinteres
faţă de
acte ce puteau fi cu uşurinţă de stat şi de serviciu trebuie sideraţie pe lînqă salariul in Jos. Consiliul popular al co­ r e p l i c a t : „ Ş i-a şa n - a u n e v o i e lucrături din agricultură!
— Am o problemă, băiete. sustrase întrucît se aflau în înţelese şi rcspeclate de că­ lei şi contravaloarea normelor munei, pe raza căreia domi­ d e ele că n u le d e c o n t e a z ă
— Cine n-are ? sertare, pe birouri sau în il- tre fiecare cetăţean aşa cum convenţionale. ciliaţi, procedea-'ă legal in î n t r e p r i n d e r e a d e t r a n s p o r ­
— Ai dreptate. Toţi oame­ şete descuiate. Chiar şi unul înseşi imperativele legii o cer. cazul pe care r i-1 relataţi. t u r i a u to n - a r e c u m v a u n Citind cu regularitate publicaţiile „A gricultura", „Sa­
nii au cîte o problemă, mat neiniţiat în materie îi este e­ Persoanele care încalcă dispo­ Dorel Pupăză — Hunedoara. d e c o n t p e n t r u o r iq in a la t a x a ­ tul socialist", „A lb ina ", „M ecanizarea şi electrificarea
mare sau mai mică, pe care vident pericolul ce-1 prezintă, ziţiile legale ce reglementează Pensia nu poate fi mai mare N. PANAITESCU t o a r e ? agriculturii", „Probleme agricole", revista de zootehnie
se f frămîntâ * s-o rezolve. pentru securitatea şi interese­ ocesl domeniu nu numai câ-şi decît salariul tarifar pe baza >i medicină veterinară, „Sericicultura", vă îm bogăţiţi cu­
Chîpr şi ^¿ntinlerll. le economice ale stalului nos­ pot atrage sancţiuni de ordin căruia aceasta a fost calculată. noştinţele şi obţineţi rezultate superioare in muncă ; lin -
— Adică ? tru, lăsarea la voia întîmplă- penal, dar devin fărâ să o do­ In cazul că mama dv. are Keţetă pentru... teţi mereu la curent cu principalele realizări din ţară şl
— Responsabilii de canti­ rii a unor documente privind rească unelte ale duşmanului dreplul Ia pensie în cadrul străinătate.
ne. evidenta personalului, studii cc profită de neglijenţa lor în asigurărilor sociale de stat si. şfrude! Abonamentele se primesc de către toate unităţile
— In ce constă problema tehnico-economice, planuri de scopul subminării orînduirii a lucrat un limn şi ca membră p r e z e n t a t ă o P.T.T.R., precum şi de factorii poştali şi difuzor!! de presă.
lor? investiţii şi de perspectivă, noastre socialiste. Pentru a in cooperativa agricolă de pro­ Ne-a f o s t
— îmbunătăţirea meniului. imprimate în alb cu antetul preveni existenta unor stări ducţie. legea ii dă dreplul să n o u ă r e ţ e t ă d e ... p u d r a t
ş t r u d e l u l.
„O r ig i n a l i t a t e a "
Asta-i principala. Şi se frâ- întreprinderii şi ştampile ofi­ de lucruri ca cele prezentate primească pe lînq?î pensia de Soţut Penan Louic-ugu. De* a p a r ţ i n e ş o f e r u l u i I o n e l M u -
mîntă... ciale, planuri cu necesarul de niai sus este necesar ca fac- asigurări sociale cuvenită pen­ va, bl. E 8, ap. 15, urează so*
- Din zori şl pînâ-n noap­ utilaje din import, evident« lorii cu munci de condurere tru timpul lucrat ca anqajală ţîei Virginia şi fiicei Lauro, r e ş a n u şi în c ă r c ă t o r u l u i N i -
te ş! noaptea pinâ-n zori... privind relaţiile cu beneficia­ din unităţile socialiste ale ju­ şi pensia rlc la cooperativa de ziua onomastică, multă să* c o la e B o q o s d e pe a u t o d u b a
— Fără literatură, băiete. rii interni şi externi, note Şi deţului nostru să-şi îndepli­ aqricolă de producţie, dar nu­ notate şi fa mulţi ani. 31— H D — 2705, p r o p r ie t a te a
Se frămîntă ei, dar nu chiar rezultatul unor studii privind nească cu mai multă consec­ mai pe perioada penlru care î n t r e p r i n d e r i i d e p a n i fi c a ţi e
aşa. Că moi şi dorm. calităţile unor produse speci­ ventă îndatoririle prevăzute in a lucrai în acest sector. Nu se Fiul, nora şi nepotul trans* D e va . C u m s e p r o c e d e a z ă 7
— Unii chiar mult. fice. precum şi alte dale cu legi şi să acorde o atenţie mai cumulează cele două pensii, iar mit lui Bolcu Teodor din S i m p l u : sc ia u tre i n a v e t e I.C.R.M. Petroşani
— Se vede câ ai fost pe la caracter secret Şi documente mare educaţiei tuturor angaja­ timpul cit a lucrat ca membră Brad, cu ocazia împlinirii a in c a re au fo s t a ş e z a t e cu
tocilar. Aşa-i ! Unii respon­ de serviciu care. ajunse în mi­ ţilor in spiritul celei mai de- 70 ani, multă sănătate şi la g r ijă s u t e d e b u c ă ţi d e ş tr u -
sabili de cantine nu se frâ- na unui rău-voitor. pot fi fo­ săvîrşiie ordini şi vigilente. în cooperativa agricolă de pro­ mulţi ani. d e l p r o a s p ă t şi, fă r ă să se ANGAJEA2A pentru depozitele din Deva :
mintâ de Ioc. Dorn c î losite in scopuri duşmănoase. De asemenea, este necesar ca ducţie nu poate li luat în con­ a c o p e r e , se a ş e a z ă in s p a t e le ŞEF DE DEPOZITE,
Existenta unor asemenea munca de educaţie să se îm­
Salarizarea - prevăzută de H.C.M. nr. 914/1968. Infor­
stări de lucruri denotă că în pletească cu aplirarea unor
concepţia şi ar l ivi t o le-a multor măsuri drastice faţă de cei Program muzical de dimineoţâ (con­ maţii Io sediul depozitelor din Deva, Piaţa Unirii, nr. 4,
angajaţi ai unilălilor menţio­ ce-şi încalcă ¡ndatorjruc lor KAlMO tinuare) ; 8,10 lol înainte; 0.25 Mari telefon 13935.
nate a slăbit spiritul de vigi­ cetăţeneşti si dc serviciu, ast­ interpreţi, 9.00 Cînteee populare; 9.10
Curs de I i ni ba franceză; 9,30 Com­
lentă şi se manifestă o deose­ fel incit să se creeze o opi­ pozitorul >i cinlecele sole; 9,45 File
Ie trebuie pentru un meniu bit de gravă neglijentă faţă de nie dc masă rare să asigure a- PROGRAM UL I: 6,05- 9,30 Muzică de album; 11 00 Formaţia do fluiera}!
a căminului cultural din comuna So*
consistent si gustos, dau ime­ îndeplinirea unor îndatoriri de părarca secretelor de stat. se­ 19,0u lum e a c o p iilo r; fi actualităţi; 9.30 Atlos cultural ; du; 1120 Ani dm opereta „Mom'zel*
diat vina pe aprovizionare, serviciu. Gravitatea constă în crete ce înmaga/inează prin 18,30 A ciu a lilo le o in economia - 10, ÎL Curs de limba Ironeeză; 10.30 1« Nitouche” ; 11.30 Danturi de estra­
„Sllnnulenia
ţi
echitate".
Rodio-jeoâlă; 11,05 Muzică -ocolă şi
pe furnizori. De ce să-şl ba­ aceea câ. chiar dacă cei în conlinulul lor eforturile po­ Noul listem de salarizare — instrumentóla; 11,22 Din comoara fol­ d ă ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ;
12,15 Muzică Instrumentală; 12.30 E­
tă ei capul cu resursele pro­ cauză nu săvîrşesc direct in­ porului nostru, capacitatea sa ¡m lrum enl im portant în d e i- clorului nostru; 11,45 Sfatul medicu­ misiune muzicală de Io Moscova ;
prii, cu posibilităţile inter­ fracţiuni contra securităţii sta- de qîndire şi creaţie. vo llo ie a in iţia tive i celor ce lui; 12,00 Muzică uţooră; 12,25 Şti* 13.00 Concert de prîni; 13,30 Rodio- ÎNTREPRINDEREA
in\a Io z< ; 12,33 Molodn populare ;
muncesc,
in
promovarea
ne ? prin e ip îiio i etice ale socia­ 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremie­ mogazlnu! lemeilot; 14,03 Melodii
- Şefule, trebuie să con­ lism ului ; ră cotidiano; 13.22 Melodii pe ver­ populare; 14 30 Muzee muzicalo;
14,55 Ştiinţa Io zi; 15,00 Din operele
cretizezi. Ce-s alea resurse 19.00 Telejurnalul de seo>â; surile poeţilor; M'hai Eminescu, Geor* Io i Emil Monţlo; 15,30 Melodii de
Lu­
ge Coşbuc, Aleiondru Vichóla
proprii ? („7 N oiem brie“ ) ; Prieteni fora 19.20 La volan - emisiune pen­ cian Bloga, 13,45 Cinta Mario Rusu Mi}u loneu: 15,40 Rodie publicitate, „MARMURA“ SIMERIA
16.20
lui
Creaţia
16.00 Radiojurnal;
— Una dintre ele : gospo­ CINEMA grai („R e p u b lic a "); LUPENI; Răi* tru conducătorii auto; ji Dumitru Ciobanu; iC.OC Coleido Paul Conjiontinescu: 16.55 Sfotul me­
(„M u n ­
boi ţi pace, seriile l-H
dăria anexă. Cîte cantine au citoresc") ; Corabia «obunilor, se­ 19.35 Atomul - oceoslă necunos­ scop muilcol; 14.4(3 Radio publicitate; dicului: 17.00 Ciniă Sergiu C'oiu, O-
cută ;
de
românească
14.50 Sultă
Alevon
asemenea anexe ? Şi cînd riile l- ll (.,C ultural“ ) ; LONEA : 20.00 Reflector ; dru Poşeonu: 15,00 Radio-jcoalâ; rielto Berii >1 Re* O lid o ; 17,35 Emi­
M o rţii rom in tineri („M in o ru l“ ); siune literoră; 10,00 Varietăţi muzi­
spun „anexe" înţeleg ferme DEVA: O ia rn a ointr-o mic (Ci* 15.25 Competitorul săplâminil; 16,00 cale: 10.30 Curs de limbo franceză;
nem alogralul „P o lro " ) ; O p e io ţi- PETRUA: Sherlocli H olm ei („M u n ­ 20.10 Reportaj TV - Bala M a rc; Radiojurnal; 16,20 Piese folclorice ; angajează de urgenţă:
de creştere a porcilor, a pă­ citoresc"); VULCAN: Coso momoi iâ 50 Vorietăţl muzicole - continuo-
unea Lody C haplio („A rio * ); SI­ 20,2S Trinom cinem atografic. „ E io ­ 16,30 Ce e nou în Judeţul nostru;
sărilor, lot legumicol. MERIA: A tontoiul de la Sorojevo noastre („M u n cito re sc"); ORAŞ- m enul", „Legenda jucătoru­ 16.50 Cinlece: 1 7,05 Rodioenciclopedie ro; 19,30 Ediţia rodlofomcó. loan Sla­
— Cu ce să crească porcii, ( „ M u ic fu l* ) ; HUNEDOARA; Re T lf : U ltim a tură („P o lria ") ; Câ- lui de ţo h ", „T a tă l“ - p ro ­ pentru Imeret; 17,30 Mutică popu­ vici. 19,50 Noopte bună, copil; 20.00
cu
Suita ilmfomcă „Munţii Apuseni* de
lâiorul
bagoj
(„F lo c â ro ");
păsările ? c s m iilu ire a („C om lruCIO rul") ; d u cţii ale Studioului de Te- lară; 10.10 Rodiosimpozion; 18,30 O Morţion Negrea: 20.25 Comondantul « INGINERI CONSTRUCTORI Şl MAIŞTRI SAU
Noapte eu ceata („S îd e ru rg ii* GEOAOlU-BAl ; Sm gurâtale In levisiune din R. P. Polonă; melod'G pe adreso dv,: 19,00 Gazeta
— Cum, cu ce ? Cu restu­ rodia, 19,30 Sâptămîna unul mele- de pionieri; 20.40 Liedul de la Schu* TEHNICIENI CONSTRUCTORI
tu l'-); CALAM: Stelele din Eger. d oi; HAJC-G: Srngerooso nuntă 21,55 Corul de cameră ai Cosei bert la Hugo WoH; 21,05 Pagini din
rile de la cantină. $11!, cum­ le riile M l (,,11 Iunie") ; TELIUC : macedoneana („P o p u la r"); BRAD; de Cultură I „C lp n o n To* man; 20.05 Tobleio do seară; 20.10
va, băiete, ce se întlmplâ cu Am doua mame }i do! la ţi ( „ M i­ Contesa Cosei, seriile l - ll („S te a ­ rumbescu" din Sighişoara* 365 de cinteee: 20 20 Argheziano : opere româneşti; 21,30 Ciniecul din « CIOPLITORI M O N TO R I IN PIATRA Şl MAR.
aceste resturi? 20.25 Zeeo melodii preferate; 21 00 amurg; 22.00 Aplauze pentru mîlne:
nerul0) : GHEIAR: Cu (oala vile* ua ro jic ") ; GURABARZA: Tinere­ 22.10 Telejurnalul de noopte; Memoria pămintulul românesc; 21.30 22.30 Codron; 22,50 Piese corale ; MURA
-- Se aruncă, probabil ia , ‘m a irle I („M in e ru l*) : PETRO* ţe lârâ botrineţe („M in e ru l“ ) ! 22.20 Antologlo p oeţilor contem­ Solista serii; 22.00 Redlo|urnal; 22 20
— Se mai întîmplă să se ŞANl ; Fom ilia « ooitrâ trâ in itâ 1LIA: Apelo prim ăverii („L um in a"). porani ; Sport: 22,30 Concert dn seară; 0.03­ 23.05 Simfonia FaniosMcă de Hecfor
şl arunce. Dar în majorita­ 22.35 Teleglobr Bolivia. 5.00 Estrada nocturnă. Berlloz; 23,53 Lieduri de Emil Le- 9 ZIDARI M O ZAICARI CATEGORIILE IV Şl V
tea cazurilor Iau drumul gos­ PROGRAMUL 11: 6.00 Progrom m uzical reicu! 0,10- 1,00 Orchestra simfonică
da dlmlneoţă; 7,00 Rodlojurnal; 7,10 din Cleveland, dirijor Georg Szell, 9 MOZAICARI M ONTORI
podăriilor personale ale u­
nor salariaţi al cantinelor. 9 STRUNGARI
Cresc porci pe punga canti­
nelor. De ce n-ar face lucrul
acesta cantinele, In scopul iască,/. Oştele să le mărească,/ 9 FREZORI
îmbunătăţirii meniului a su­ DE M l. il Pe ciocoi să-l umilească,/ Ţară
te şi mii de abonaţi ? CUZA VODĂ in (MIA LIKUIÁ mîndră să-şi croiască./ Pe clă-
— Mal uşor, şefule. Cunosc caşi să-i dezrobească,/ Cu mo­
cantine pe la Hunedoara, a N/ISTEIO şii să-i dăruiască“.
Lupeni, Orăştie care au ase­ Versurile, prelucrate de V.
menea „anexe". V PRIMULUI Alecsandri, concretizează sin-'
— Bineînţeles. Cele mal politic, ci ca ..om" pur şl sim­ în oameni". Tntîlnirea, amară moment al luptei ţărănimii pen­ tetic reformele pe care ţara le ÎNTREPRINDEREA
multe Insă n-au şl nici nu se DOMNITOR AL plu, prin calităţile sale perso­ in felul eî, a lui Cuza cu Moş lru pămînt. aşteaptă de la Cuza. Cei mai
frămîntă să-şi creeze. nale. prin ecoul faptelor sale, Ion. a fost evocară ulterior de Un portret mult mai complex buni fii ai poporului erau în­
— Or fl aşteptînd Indicaţii. înregistrate de cetăţeanul ano­ mai multe ori, fără însă a atin­ al lui Cuza îl găsim în romanul grijoraţi de soarta pe care ta­
— Indicaţii s-au dat de nim si de opinia publică. De ge nivelul artistic al lui 1. lui Ion Pas. „Lanţuri", în care ra o va avea în urma impune­
mult. Lipsesc Iniţiativa şl aici a cules mai lîrziu litera­ Creanqă. Explicaţia o qâsim In figura principelui. atitudinea rii de către „monstruoasa co­ DE INDUSTRIE LO C A LĂ
spiritul gospodăresc. tura „prototipul" pe care l-a înrudirea psiho-socială dintre lui fată de ţărănime, este aliţie" a abdicării lui Cuza. A -
— Mai pe şleau, dezinte­ reflectat şi prelucrat In valen­ artist şi eroul său. Şi lot aşa, completată şî cu atitudinea pre­ ceastâ îngrijorare era împăr­
res I ţe estetice. marele iubitor al folclorului, fecţilor lui Cuza. faţă de bo­ tăşită de D. liolintineanu încă
— Chiar aşa, băiete. Dezin­ D E V A .
Reprezentantul acestui spirit G. Coşhuc. încearcă şi el să ierime şi ţărani în general. din 1865. „Nu, nu I Unire dra­
teres din partea unor res­ înfăţişeze întîmplări din vjata gă ! Tu nu face ce zic eî". ex­
ponsabili de cantine, dar şl popular este Ion Creangă. Prin domnitorului. Reactiunea internă (L Brâ- clama poetul cu durere.
din partea acelora care-1 tu­ umorul caracteristic humuleş- tianu. Anastase Panu. C. A.
telează. $1 aş mal zice efi leanului, sintem introduşi în Centenarul Unirii din anul Rosetlî, Gh. Ştirbei, Gr. Brîn- Totuşi, în noaptea de !0— 11
astfel de „a®exe" ar trebui comportarea principelui faţă 1959 a declanşat un nou val coveanu, C. Brăilei, Dim. Ghi- februarie 1866, inevitabilul s-a Angajează :
create şl pe lingă restauran­ cercat să rezolve problemele de ţăran, al cărui reprezentam de efervescenţă creatoare din ca), asociată cu reacţionari produs. Alexandru Ioan Cuza
te, bufete şl alte unităţi ale celor mai obidiţi supuşi ai săi, autentic este Moş Ton Roată partea mînuitorilor condeiului. notorii (ca loscăr Catargiu, Pe­ a fost silit să abdice şi obligat
alimentaţiei publice. Că şl din acele timpuri, ale ţăranilor. A.celaşi moş Ion care în 1857 Desigur, această «explozie" dc tre Mavroaheni). reprezentanţi să stea departe de pâmlntul
aici se irosesc resurse con­ Era firesc ca el să înlîmpine a participat alături de deputa­ literatură a fost favorizată Şi ai armatei (co), N. Haralam- tării pe care l-a iubit atît de
siderabile. rezistenţa celor interesaţi să tul Cuza la „păcatul cola de de o anumită completare îsto- hie, maior D. Lecra). susţinui; mult. fimpSari mobilă.
— Bine spus. Câ şl şefii u­ lămînă stăpîni pe viata sî a­ ad-hoc", de unde i se şi traq rico-rlocumentară, dar mai a de reprezentanţii Austriei şi Poetul Baronzi îndrăzneşte,
nor unităţi de alimentaţie verea acelora pe care ¡-au ex­ „belelele“ de mai lîrziu ! Po­ Ies dc clarificarea ideoloqică, Prusiei. îşi arătau deschis ne- în poezia sa „Călcarea de la
publică se pltng ca babele câ ploatai de veacuri. D. Bolînti- vestirea. dincolo de umorul ei de pe poziţiile marxist-leni- mullumirca faţă de domn şî Palat", să se ridice, plin de Salariile sînt cele prevăzute de
n-au cutare sau cutare, In neanu ni-1 înfăţişează ca pe moldovenesc, ascunde nemul­ nisle, a evenimentelor. De a- pregăteau detronarea sa. curaj. împotriva trădătorilor
loc să se angajeze serios la un om inteligent, care-şi cu­ ţumirea. nedreptatea ţăranului, reea, ne apare acum un Cuza Tocmai în această perioadă patriei, să înfiereze fapta lor.
treabă... noştea Şi iubea poporul şî era pe care niciodată, cit era cl în dimensiuni mai largi, mai dc rcacţiune apare hora popu­ Cuza a rămas pe veci în ini­
— Gata rubrica ? I (Asta-i bucuros să asculte plîngerile dc Vodă, n-a putut s-o rezol­ complexe. lară „Lui Cuza Vodă“, în care ma ţărănimii, a poporului pe H. C. M. nr. 914/1968.
glasul secretarului de re­ lui. „Oamenii nedreptăţiţi de ve, fiind îngrădit de marii la­ Rarlu Uoiireanu in „Unirea" se exprimă îngrijorarea lată care i-a iubii, şi care si-a adus
dacţie. II auzi cînd ţl-e lu­ miniştri afla însă la palat o tifundiari. Sărutul lui Vnrlă are revine la liqura Ini Moş Ion de evenimente dar şi încrede­ aminte dc el chiar şi după ce
mea mai drapâ). proiecţie''. darul să-l consoleze po moş Roată, de dala ureasla în ver­ rea în domn. (a luptător pen­ a murit, departe de Iară, pur- Cei interesaţi se pot prezenta zilnic
— Gata, tovarăşe. Numai De la Ştefan c*l Mare nu a ncag. să-i dea o salisfaclie suri. De altfel. acelaşi lucru îl tru dreptatea celor mulţi. lînd în suflet dorul patriei sa­
punctul sâ-1 mai punem. existat un alt domn mai iubit morală, dar în nici un caz să face şi Ion Bănuia — în „De „Frunză verde pom rodit/ De le. Creaţia literară, scrisă şi la biroul personal al întreprinderii.
GHEORGHE PAVEl de popor. Figura sa a rămas vindece un rău la care acelaşi vorbă cu Ion Roată", eroul cînd Cuza s-a domnit./ Pline­ orală, stă mărturie dragostei
în folclor, în leqendă El a D. Doliniineanu spunea că nostru devenind astlel un sim­ le s-au mai dospit,/ Ocele s-au cu care Cuza a fost înconju­
rămas în literatură, nu ca om „avea rădăcina şi in lucruri şi bol al ţărănimii unioniste, un mai mărit./ Cuza Vodă să tră­ rat de poporul său 1