Page 59 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 59
« V#.
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN IŢI-VA!
Consiliul de Stat
al Republicii Socialiste România
D E C R E T
pentru convocarea
Marii Adunări Naţionale
In te m e iu l a rtic o lu lu i 64 p u n c tu l 1 d in C o n stitu ţie .
C o n s iliu l de S tot a l R e p u b lic ii S ocialiste R om ânia
d e c r e t e a z ă :
A rtic o l u n ic. — se co nvoacă M a re a A d u n a re N a
ţio n a lâ în a p a tra s e s iu n e a ce le i d e -a şaseo Ic
g is la tu ri, in ziua de 25 m o rtie 1970, ora 10 d im i
ne aţa.
P reşe dintele C o n s iliu lu i de Stat
N IC O LA E CEAUŞESCU
ANUL XXII. Nr. 4727 MIERCURI 18 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Decernarea Steagului roşu şi Diplomei de Întreprindere Dezvoltarea pa Şedinţa Consiliului de Stat
fruntaşă in întrecerea sociaBstă pe anul 1969 trimoniului silvic
S ilvicultorii din ju d e ţu l noxlru Consiliul de Stal a ralifîcat
au declanşat cam ponio îm păduri In ziua de 17 marlie a.c. a le*. decrel privind organizarea
rilor de prim ăvotă. Primele 71 avut loc la Palatul Republicii, şi funcţionarea Comitetului dc Convenţia consulară intre Re
hectare ou fost plantate cu pu- şedinţa Consiliului dc Slat, Stal peniru Prcluri ; decret publica Socialistă România si
MINERII DE LA LUPENI AU PĂSTRAT CU CIN sene de deol apa rţm in d ocoale prezidată de tovarăşul Nicolae de Ştiînţo Sociale şi Polilice şi Irlandei de Nord, precum şi
ic ţi de specii forestiere rn unele
Regalul Unit. al Marii Britanii
Academiei
peniru înfiinţarea
lor silvice H aţeg şi Sim crio. Lu
C/eauşcscu. preşedintele Consi
crările de refocere şi d etvo lla te
Acordul dc cooperare ştiinţi
a Republicii Socialiste Româ
a patrim oniului
şooro începind silvic se desfâ- liului de Slat. au luat parte nia; decret pentru organizarea fică şi tehnologică între gu
La şedinlă
cu prim ele sile
Socialiste
Republicii
vernul
ale săptăm inii acesteia şi in ro io membrii Consiliului dc Slat, şi funcţionarea Academiei dc România şi guvernul Republi
STE ÎNALTUL TITLU DE COLECTIV FRUNTAŞ Oaia de Cri}, D obio, Hunedoa precum şi invilali — miniştri, decret privind majorarea alo cii India. De asemenea a losl
de activitate a Ocoalelor silvice
Silvice ;
Silinţe Agricole
şi
ra şi Geoagiu. Au fost angrenaţi
organe
conducători ai unor
adoplat decretul privind ade
caţiei de plasament familial ;
in această a ctiv ilo le peste 600 de
m uncitori, urm ind co numărul lor
ale
unor comisii permanenle
• 6 crească pe m ătură ce c o n d iţi centrale de stal, preşedinţi ai decret privind reglementarea rarea Republicii Socialiste
România la
Prolocolul Con
ile clim aterice peim it extinderea Marii Adunări Naţionale şi transmiterii unor bunuri mo
lucrărilor şi pe terenurile din m o reprezentanţi ai presei. bile, proprietate de slat, tn venţiei internaţionale peniru
tivele Pa ring şi R eleiot, situate proprietatea Organizaţiei Pio pescuitul in nord-veslul Co
la o llilu d im moi mari. Consiliul dc Slat a dezbătut ceanului Atlantic, adoptat la
Trebuie evidenţiată şi a ctivita nierilor din Republica Socia
tea ce se detfăşooro pentru asi şi adoplal următoarele decre listă România; decret peniru 5-6 iunie 1969 la Varşovia. în
gurarea fa tim p a m aterialului te! decret privind înfiinţarea, modificarea unor dispoziţii a tocmit la 1 octombrie 1969 la
săditor necesar. In numoi «itevo organizarea şi funcţionarea Washington.
iile , lucrătorii pepinierei centrole le legii peniru organizarea ju
de la Reia ou scos şi e rpe d iat Ministerului Industriei Minie decătorească ; decret peniru Toate decretele adoptate au
şantierelor de îm păduriri peste re şi Geologieii decrcl pri completarea Decretului nr. fost în prealabil examinate şi
S00 000 puieţi de pin. De o ltfe l, vind organizarea şi funcţiona
din cele I SS0 hectare p la n ilico te rea băncii Naţionale a Repu* 784/1969 privind organizarea avizate favorabil de comisiile
0 fi îm pădurite, moi m ult de şi funcţionarea Ministerului permanente ale Marii Adu
1 3S0 hectare vor ti plontale cu blicii Socialiste România! de- nări Nalionalc.
roşinoose, din speciile cu valoare croi |>rivind organizarea şi Finanţelor; decrel pentru mo
economică rid ic o lă : brad, m olid, funcţionaren Băncii de Invesli- dificarea Decretului nr. 328/ Consiliul dc Stat a exami
duglas, pm negru şi silvestru ele. nat apoi uncie cereri de gra
O suprafaţă mai puţin însemnată t¡i; decret privind organizarea 1966 privind circulaţi a pe dru ţiere.
va fi ocupată cu foioase. (Agerpres)
Cadrele de tp e c io lila le do fa şi funcţionarea Băncii Agrico- murile publice.
inspectoratul silvic judeţeon ou
creat din tim p co n d iţiile diversi
fică rii ocestei acţiuni in funcţie
de cerinţele ce te impun econo
miei forestiere Lo întocm irea p ro
generările naturale, cit >i îm pă Solemnitatea inmînării unor ordine
iectelor de îm păduriri s-ou ovul
in vedere a tît replonloreo unor
poichelc exploatate com plet in o-
n ii precedenţi, com pletările şi re
durirea unor terenuri degrodale
Minerii din Lupeni, cunoscuţi prin frumoaso tradiţie a succeselor in munca, au lost distinşi cu ¡naltul titlu de colectiv din fondul lo re itie r. O suprofoţă
fruntaş. In fotografie : Ciţiva din cei 4 000 de mineri fruntaşi ai Lupeniului. a p re cia bilă va fi plantată cu pu
ie ţi de duglas pentru obţinerea
de pomi destinaţi sărbătorilor de
iarnă.
A. ZAHARIA ale Republicii Socialiste România
C otor 1 iviit minerilor din glo Intr-adevăr, bilanţul pe a pîrghie elicientă in mobiliza
rioasa citadela de cărbune a nul trecut al colectivului dc rea tuturor salariaţilor la rea
Luprnilor a dnbîndit de-a lun la Lupeni a fost deosebit do lizarea exemplară a sarcini in scopul
gul onilor consl rucţiei socialis- fructuos, impresionant prin di lor de plan Si angajamentelor.
ie rcnumelc unui detaşament mensiunile si semnificaţiile Tovarăşul Petru Purdui a
muncitoresc de Irunie. fiind sale Planul de ex|rac|ie a fost înmînat apoi colectivului E. M. îndeplinirii an In cadrul unei solemnităţi cucerii locul I la campionatul tid şi de guvern, pentru în
deţinătorul unei experienţe depăşit ui 63 770 tone cărbu Lupeni. din partea Consiliului ce a avut loc marţi la amiază, mondial de handbal. drumarea permanenta pe ca
vaste in marea bătălie peniru ne cocslfkabil. s-au realizat Central al U.G.S.R. Steagul gajamentelor TELE? la Palatul Consiliului de Stal, Distincţiile au fosl inmînate de re conducerea partidului şi
< rrşl.erca produc liei de cărbu peste prevederi 1 000 ral la lu roşu şi Diploma de unitate tovarăşul Nicolae Ccauşescu. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sloiului o acordă mişcării
ne a productivităţii şi efici crările de investiţii miniere $i fruntaşă pc ramură. în secto i Elanul cu care minerii din preşedintele Consiliului de secretar general al Partidului sportive.
enţei muncii. 760 ml la pregătiri. Anul 1909 rul cărbune, in întrecerea so Poiana Ruscăl luptă pentru Stat, a înminat artistului popo Comunist Român, preşedintele Subliniind câ ordinele şi
Acest prestigios renume, a fosl marcat de progrese cialistă pe Iară, pe anul materializarea angajamentelor rului Costache Anloniu. per Consiliului de Stat. medaliile conferite repre/.in’ă
spre care aspiri toate colecti subslanliale pe linia introdu 1969. Pelicilînd călduros pe asumate in inlrecerc este sus INVENŢIILE ROMA sonalitate dc prestigiu a vieţii La solemnitate au luat parte încă o dovadă a aprecierii de
vele munriloresli, a fost păs cerii mecanizării, a procede mineri peniru performanţa re ţinut prin numeroase măsuri NEŞTI IN LUME artistice româneşti, ordinul tovarăşii Ion Gheorghe Mourer, care se bucură mişcarea spor
trai şi consolidai in anul tre elor tehnologico si metodelor marcabilă de a dnbîndi a doua tu caracter tehnic $1 organi ..Steaua Republicii Socialiste Emil Bodnaraş. Florian Dănă- tivă în tara noastră, vorbitorii
cui. plinii-o activitate deose moderne de lucru în subteran. oară consecutiv titlul de co- zatoric. Astfel, în cadrul ac Patrimoniu) dc RÎnilirc România" clasa I, conferit lache, Leonlc Răutu, Vasile s-au angajai să nu precupe
bit de? tenace, dai rodnica şi Volumul producţiei extrase lecliv fruntaş pe Iară. tovară ţiunii de gospodărire şl utili (clinică <cl Knntăniri con peniru îndelungata şi rodnica Vîlcu, Mihai Cere, Ion loniţă. ţească nici un efort pentru ri
plină de satisfacţii. In mareo din abataje cu susţinere me şul Petru Furdui a subliniat că zare raţională a materialului stituit in străinătate re activitate artistică şi didac Constantin Slătescu. secretarul dicarea pe noi tropic a presti
întrecere închinata Congresu talică a trecut de 78 la sută, lemnos, va li extinsă experi prezintă in momentul «Ic tică. cu prilejul împlinirii Consiliului de Stat, Cornel giului şi gloriei sportive a ţă
lui al X-lea al P .C R . si ani- iar prevederile la tăierea me prin aceasta minerii de la Lu mentarea susţinerii metalice i 1 faţă 2 926 «le invenţii în vîrstei de 70 de ani Onescu, ministrul afacerilor rii noastre.
verNării unui sfert de veac de canică în abataje si încărcare peni sini urmaşi demni ai îna fn mal multe abataje ale l.M. registrate în 43 do ţări, interne, Mircca Maliţa, minis Luînd cuvfntul. tovarăşul
la (‘liberarea pa l r i oi de sub mecanică in galerii au fost de intaşilor lor care In urmă cu Hunedoara. Se estimează că de ţie toate continentele. La solemnitate au luat par trul Invăţămintului, Anghel N ICOLAE CEAUŞESCU a spus:
jugul fasc ist. colectivul Exploa păşite cu 10,7 si respectiv 7.4 peste 40 de ani s-au jertfit pc această cate ta EM . Te- Astfel, printre altele, sînt te tovarăşii Ion Gheorghe Alexe. preşedintele Consiliu
tării miniere I upeni s-a afir la sută. liuc consumul specific va scă înregistrate 430 în R.F. Maurcr. Emil Bodnaraş. Vasile lui Naţional pentru Educaţie Stimaţi tovarăşi,
mat prin rezultatele de presti îndeplinirea riguroasă a sar pentru împlinirea idealurilor dea cu 3.3 la sută. Iar la E.M. a Germanici, 347 în An Vîlcu. Constantin Slătescu. se Fj/.icâ şi Sport, reprezentanţi Doresc ca, in numele Comi
giu. peniru care i-a fost decernat, cinilor cantitative, pe seama clasei muncitoare, ale poporu Ghelar vor fi economisiţi pe glia. 325 în Franţa, 274 cretarul Consiliului de Stat, ai vieţii sportive din tara tetului Central al Partidului
peniru a doua oiră consecu promovării tehnicii avansate şi lui. Vorbitorul a subliniat a ste 400 mc de material lem în Italia. 187 în S.U.A.. Pompiliu Macovei. preşedin noastră. Comunist Român, al Consiliului
tiv. Şiragul roşu si Diploma a organizării superioare a pro poi că vasta experienţă a co nos. Rezultate bune au dat 142 în Japonia ele. tele Comitetului de Slat pen Peniru comportarea remar de Slat şi al Consiliului de Mi
de întreprindere frunlaşâ pe ducţiei şi a muncii, reducerea şi amenajările făcute la sta tru Cultură şi Artă, Mircca cabilă şi ocuparea locului I la niştri să vă adresez dumnea
ir'.iniiâ — in .sectorul cărbu consumului de lemn de mină lectivului mineresc de la Lu ţia de anlezdroblre In vede O NOUA VARIANTA Maliţa. ministrul învăţămînlu- campionatul mondial de hand voastră, tuturor — alH antre
ne — in întrecerea socialistă Si îmbunătăţirea calităţii căr peni în îndeplinirea exempla DE LOCO.V’îl VA lui, şi Radu Belignn, directorul norilor cit şi componenţilor lo
rea sortării minereurilor din Teatrului Naţional „I. L. Ca- bal masculin — ediţia 1970 —
pe ţară. pe* anul 1960. bunelui rocsificahil au condus ră a sarcinilor trasate dc par- halde. Zilele trecute, capa ELECTRICA raqialc". precum şi peniru contribuţia tului national de handbal —
i.a adunarea leslivă ce a a- la depăşirea productivităţii citatea de sortare — 1200 to deosebită adusă la dezvolta cele mai calde felicitări pentru
vnl loc la l>ala:nl Culturii al muncii pe exploatare cu 87 kg ne tn 24 dc ere — a fost a La Uzina „Elcclropu- Mulţumind din inimă pentru rea acestui sport, a fost con frumoasa victorie sportivă pe
«nasului <u prilejul decernării dc cărbune pe post, la obţine öTTJWl • ! 4 tinsă şt depăşită. tcrc“ din Craiova se pro înalta distincţie ce i-a fost a- ferit „Ordinul Muncii" clase T care aţi ohţlnut-o. cucerind
distincţiilor, au luat parte to rea unor economii suplimen iectează o nouă variantă cordală. arlislul poporului tovarăşilor loan Kunst Gher- pentru a treia oară titlul dc
varăşii Ştefan Almâsan. secre tare la pre|ul dc cost de a a locomotivei electrice, Costache Antoniu a exprimat mănescu. secretar al Consiliu campioni mondiali la handbal.
tar al Comitetului judeţean de proape 2.6 milioane lei şl de cu o putere dc 5 10« k»'. hotărîrea de a-şi consacra şi lui National pentru Educaţia Totodată vă felicit pentru pri
partid. Clement Ncqruţ, prim- 2,3 milioane lei beneficii pe Spre deosebire dc cea 'a în viitor, cu acelaşi devota Fizică Şi Sport; Nicolae Nedei, mirea înaltelor distincţii ate
secrclar al Comitetului muni- ste plan flată în prezent in fabri ment şi abnegaţie, talentul în antrenor federal dc handbal ; Republicii Socialiste România.
< ipal de partid Petroşani, In acest ultim an al cinci Acţiuni caţie, viitoarea locomoti floririi artei româneşti. Oprea Vlase. antrenor al e Aceste distincţii slnt o expre
Wilhclm Neaq. prim-secretar nalului. pe care minerii sint vă va Ii dotată cu un alt Tovarăşul Nicolae Ceauşescu c lupei reprezentaţi vc dc hand sie a aprecierii pe care condu
al C om icului orăşenesc de holărlţi să-l finalizeze In mod tip dc panlograf (priză a felicitat călduros pc sărbăto bal: Gheorghe Gruia. Cornel cerea partidului şi statului nos
parlid Lupeni, Gheorghe Mihăi- exemplar, ne revin sarcini mo dc curent pentru linia rit, în numele conducerii de Oţelca şi Cornel Pcnu, com- tru o dă activităţii pe care aţi
lă. secretar af Consiliului ju bilizatoare — a arătat direc educative aeriană montată pc aco parlid şi dc slat. cu prilejul l>oncnţi ai echipei reprezenta deslăşiirat-o pentru însuşirea
deţean al sindicatelor. ing. torul exploatării. In lumina periş) cu alte sisteme dc împlinirii virstei dc 70 dc ani. tive de handbal. unei înalte măiestrii sportive,
Vasile Ogiilki, dircelor în documentelor plenarei C.C. al control al vitezei şi cu pentru activitatea bogată des- „Ordinul Muncii" clasa a olanului si abneqalieî cu care
Ministerul Industriei Miniere P.CR din decembrie 1969 a- S* ş li* c6 flocare o ig o n iio ţle de tâ categorie de comunişti In care, \ o baterie diferită dc acu făşurală şi i-a urat ca şi în !I-a a fost acordat tovarăşilor: aii luptai pentru cucerirea ti
si Geologiei, mg. Dumitru Po- \em datoria să depunem efor b a ia ie ocupă inli-un toi sau a ltul peniru incopul, secretari a i com ite I mulatori viitor să se bucure dc aceeaşi Dumilru Costea. preşedintele tlului de campioni Se află, pro
tu lui m unicipal şl ai altor oigane, í
de educatea m u llila te ia lă a celor
peanăş, director tehnic al Cen turi intense pentru sporirea ra i« ou intrat de curind in p artid. cadre cu munci de răspundere fac putere de muncă pentru a-şi Federaţiei române de hand babil, aici mulţi tovarăşi care
tratei cărbunelui Petroşani, re productivităţii muncii şi a vi Faptul este firesc şi necesar intru- e ipuneri inspirate din Statutul \ CURSELE MOTONAVEI îndeplini înalta misiune ce 1i bal; Lucian Grigorescu. secre au urmărit — împreună cu ce
prezentanţi ai organelor lora- tezelor de avansare, pentru cit aceştia au unele lacune in p ri P.C.R., din o ile documente de p a r „MUNTENIA" revine in ridicarea artei şi tar general al Federaţiei ro tăţenii patriei noastre — mo
vinţa cunoaşterii Statutului p a ilîd u
tid. După un ciclu de expuneri vor
le de partid şi de stal. creşterea producţiei si calită lu i, a p rin cip iilo r, normelor Şi re a»eo loc dexbolcri menite io odîn- culturii româneşti mâne de handbal; Eugen Tro- dul cum a evoluat — tn scurge
A fosl. de asemenea, pre ţii cărbunelui cocsiiicabil si gulilo r de orgonirore şi de desfă ceaicâ cunoştinţele despre structu Departamentul trans După solemnitate, secretarul fin, antrenor al orhi|>ci repre rea tncordaRŞ a minutelor —
şurare a muncii de p artid, precum
veni. tovarăşul Petru Furdul, reducerea consumului de lemn şi uneori in com porlorea de xi cu ra orgonifotorrcâ, despre politica porturilor auto. navale general al partidului şi ceilalţi zentative de handbal: Cristian scorul întrecerii care a fost
generală a partid u lui.
preşedintele Uniunii sindicale- de mină. In acest sens. colec (i in producţie, societate şi fam ilie. Co retponsobil al cursului a fost şi aeriene a dispus ca conducători de partid şî de Goţu, Rotând Gunesch. Gavril cinci in lavoarea. cind In defa
. W v * v .*u -'w- tivul nostru şi-a asumat an Nu loole com itetele de p a rlid im o numit din com isia pe problem e oi- motonava „Muntenia“ , stal s-au întreţinut cordial cu Kîcsid. Cezar Paul Nica, Va voarea noastră; pînă la urmă,
îor din industria minieră, ener gajamente pe măsura experi ou o lormă o rga n iroto, sistem ati g a n lia lo rice a com itetului de par intrată recent in (lolarcn artistul celălcan Costache An lentin Samung». componenţi ai asa cum au remarcat pe drept
că şi perm anentă cu noii membri
gie electrică şi qeoloqie. enţei acumulate în întrecere de partid C om itetul de p a ilid al tid a l in lre p rin d e tii tovorăşul V ioiel flotei noastre fluviale, toniu, ilustru continuator al echipei reprezentative de romontatoiii sportivi clin dife
Moisescu, cate a fost secretar de
Minerii, maiştrii, tehnicienii si a marilor rezerve de care întreprinderii de consliucţii siderur p a rlid tim p de IS oni, om cu ex să efectueze Curse zilni tradiţiilor teatrului românesc. handbal, şi Gheorghe Măncscu, rite ţări. au învins cei mal
şi inginerii Lupeniului au as dispunem in folosirea raţiona gice Hunedoara o luat recent O perienţă şi bogote cunoştinţe. ce pe itinerarul Itraitn- medicul echipei reprezentative buni Am avut satislacţia ca
interesantă
ol
in iţia tiv ă
u tilă
şi
c uitat cu justificată inindrie lă a dotării tehnice, o forţei cărei icop este sporirea e ficienţei Cursul işi desfăşoară a ctiviln le o in Galaţi-Tuleca-Sulina. ¡Mo dc handbal. handbalişlii români — echipa
fiecărei
ultim a
luni.
a
vinete
expunerea tovarăşului mg. Va- de muncă si a timpului de lu m uncii educative a tin erilor mem Intre tim p «i pot cere consultaţii tonava arc o viteză (Ic La Palatul Consiliului de Prin acelaşi Decret al Con noastră naţională — să fie cei
silc Ciriperu. directorul ex cru. Mina noastră are create bri de p o rlid . responsabilului de curs sau secre 3« Km pc oră şi circa Slat a avut loc. mărfi la a- siliului dc Slat a fosl confe mai huni
D eipre ce este vorba t A fo it
ploatării. privind realizările toate condiţiile tehnjco-malc- creat un cun special pentru aceot- ta rilo r e rg o n iio ţiilo r de partid din 30« dc locuri. miazâ. solemnilalea decorării rit Ordinul „Meritul Spor lată de ce, tovarăşi, vă feli
cote fac parte.
remarcabile obţinute în anul riale iar aplicarea noului sis lotului antrenorilor şi sporti tiv" clasa a Il-a tovarăşilor: cit dorindu-vă să obţineţi In
1969. tem de salarizare constituie o vilor români, care, recent, au Gheorghe Coran, Ghiţă Licu. viitor rezultate şi mai bune tn
loan Popescu, componenţi ai activitatea dumneavoastră spor
echipei reprezentative de tivă. Am fi mulţumiţi dacă şl
handbal.
A Ordinul „Meritul Sportiv" la următorul campionat mondi
si
A a v e a î n t o t d e a u n a o p ă
urcată de 3— 4 in şi i n t r - u n
rere. o o p i n ie c la r ă ţi f e r m ă , In o n c e îm p r e ju r a r e în a lt m a g a z in . De a c e a s tă a u t o b u z c a re aducea m u n c i clasa a III-a lovarăşilor t al vă veţi comporta la fel de
d a tă E .L . a jiro ce d a t a s t f e l
veţi clştiga din nou titlul
p e c a re s - j e x p r i m i d e s c h is in c it sa a f le to ţi cei p r e z e n ţ i to rii în D e va . N ic i aici n-a Constantin Jude, antrenor de campioni Aceasta depinde de
în m u l t i p l e l e s itu a ţii p r i n in m a g a z i n d e s p r e ce e s te fo st v ă z u tă . C h ia r n -a v ă z u t handbal; Mihai Marinescu. A felul cum vă veţi pregăti ; de
c a r e te tre c e v ia fa î n s e a m n ă v o rb a . A u u r m a t ,.s c u z e " în n i m e n i n i m i c ? T o v a r ă ş ii d e lexandru Dincă. Titus Mihai sigur şi de felul cum se vor
să d o v e d e ş t i j)C»sona/<fafe. soţite d e a r g u m e n t e s t r ă v e m u n c ă ai lu i D e tc ş a n mi Moldovan. componenţi ai e pregăti adversarii dumneavoas
c u r a j, u n d e z v o l t a t s i m ţ al zii, c a re în n ici u n c a z n u ş tiu n i m i c ? N ici c h ia r cei chipei reprezentative de hand tră Noi vă dorim, fn orice c a z.
bal; Varac Pelcnghian, arbi
d r e p t ă ţi i , să te m a n i f e ş l i c u /iu ţe a u a c o p e r i f u r t u l şi în că c a r e l-a u a j u ta i ? F a p tu l a tru inlernalional de handbal; succese şi mai mail.
d r e p t u l şi o b lig a ţia d e m e m r e p e ta t tr e c u t p rin f a ţ e a ze c i şi s u Vasile Sidea, arbitru interna De asemenea, tdvarăsi, fi
b r u a l so c ie tă ţii. A c e s t a d e U n c u m j iă r ă lo r d e r t n d ca te d e o a m e n i , f ă r ă u n c u v i n t nind seama că In afară de acti
v ă r s i m p l u , e l e m e n t a r il c u şcolii, jo a ca a c o n t i n u a t in R ă s p u n s u l a v e n i t a p r o a p e o o m e n i . D e a ceea , n u e s te to ţi c e ila lţi n u p o a te tr e c e d c d o j a n a N u mustră pe ni ţional de handbal; Cristian vitatea sportivă, dumneavoastră
n o a ş te to a tă lu m e a . Ş i, m u l ţ i m o d u l cel m a i fir e s c s i m u l t a n Şt id e n t i c : d e lo c s u r p r i n z ă t o r c o tn p o r - p e n t r u n e c in s te , p e s te în c ă l meni c o n ş t ii n ţ a că D e tc ş a n Ţopescu, şeful secliei de sport lucraţi tn diferite sectoare ale
o a m e n i p r o c e d e a z ă in con c a re a d e m n i t ă ţ i i c o m p o r t ă r i i şi-a / te n n i s să -şi c o n s t r u i a s ia Studioul de televiziune Bu producţiei materiale si spiritu
L a c ite v a z iie d u p ă a c e a s — E ra v o r b a d e u n h o ţ ... ta r e a a c e s to r a
secinţă, minaţi d e d o r in ţa c iv iliz a te , n u jioatc î n g ă d u i că in î n tr e p r in d e r e a s t a t u cureşti. ale. vă doresc ca şi tn aceste
ta, în a c e la şi loc, p ă r ă s it d e A p o i, u n u l d in c i : ...In m a g a z i n l u m e m u ltă .
s in c e r ă d e a c o n tr ib u i la ca b u n u l s i m ţ , c o n d u it a s ă lu i, d i n m a t e r i a l u l s t o l u l u i o A fosl conferită, de aseme munci să obţineţi rezultate cit
m u l ţ i m e a d e b ă ie ţi j>entru a L a u n m o m e n t d a t. E le n a
m e n ţ i n e r e a Scmdfctfii o r g a — De fa jit n u ş tia m că cel n ă to a să să f i *> m u t i la t e . in s t a la ţ i e c a re n n c o stă d o a r nea. Medalia „Meritul Spor mai bune Vă urez ca şl tn în
ajuta la p r i n d e r e a h o ţ u lu i , L a z ă r, c u m p ă r ă t o a r e ca t o a
n i s m u l u i n o s t r u social. V i a a rc loc u n m o m e n t e m o ţ i o c a re n c c h e m a e s te m i l iţ i a n , te c e le la lte , işi d ă s e a m a că I n t î l n c ţ i i in să şi f a p t e eu 15 b a n i ? tiv" clasa I altor componenţi trecerea desfăşurată peniru
ţa n e o fe r ă m u l t e a s e m e n e a n a n t L u c r ă t o r u l d e m i l iţ i e d a r c in d n i s-a s p u s că e o f e m e i e e ste a t e n t ă m a i t o t u l s tr a n ii, in c r e d ib ile . O r E ste g r e u d e c r e z u l cu tn ai echipei reprezentative de dezvoltarea societăţii noastre
e x e m p l e . c a re f u s e s e s p r ij i n it . în s o ţit v o r h a să p r i n d e m u n h o ţ, g a n e le d e m i l i ţ i e a u g ă s it in r i a d u l u n u i c o le c tiv , c a re şi-a handbal. socialiste, să vă plasaţi tot pe
n - a m m a i sfat p c g în d u r i . m u l t la buzunarele oameni lo c u in ţa lu i lo a n D e tc ş a n . In numele celor decorali, primul loc.
In p lin ă zi, pe b u l e v a r d , în d e d ir e c to a r e n şcolii, p r o f lor d e c it la m a r f a d i n ma d o v e d i t »tu o d a tă persona li
A m în c e rc a t să a f l ă m d e b lo c u l E2, ajv 77, o /iresă d e tovarăşii loan Kunst Ohermă- Multă sănătate şt multă feri
D e v a , un lucrător d e m i l i E le n a B ă d iţă , a v e n i t in fa ţa gazin. O u r m ă r e ş t e şi /ieste to tea p r in r e z u l t a te r e m a r
la d ir e c to a r e a şco lii o e x p li- s tr u g u r i. ncsfii. secretar al C.N.E.F.S., şi cire fa toţi f
ţie i n t i l n e ş t e u n ră u fă c ă to r . c a i c u l u i f o r m a t d e a ceşti citeva m i n u t e , in fa ţa unei. c a b ile în m u n c ă , să n u se căpitanul echipei. Cornel Oţe
Ş t i i n d u - s e urmărit, loan Dă b ă ie ţi m o d e ş t i d a r i n im o ş i c a lie a s u p r a a c e s tu i a ct de — De u n d e o a v e ţ i ? g ă se a sc ă r e s u r s e p e n t r u a După solemnitate, tovarăşul
c o m p o r t a m e n t , ia r cee a ce v itr in e , o v e d e î n c e r c in d să tea au exprimat sentimente Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi
râm uş, căci d e s p r e el e ste şi ie-a a d u s m u l ţ u m i r i p e n — M i - a m f ă c u t - o în î n t r e p u n e la p u n c t p e u n ii ( p e n
ni s-a r e la ta t n e -a f ă c u t să su s tr a g i1 b a tis ta d i n b u z u de profundă recunoştinţă |>en- conducători de partid şl de stat
v o r b a , a lu a t- o la fu g ă . A tr u fa jita lor f r u m o a s ă , in- p r in d e r e . A m d a t HO d e Im tru că D e tc ş a n n u c s i w t u
î n ţ e l e g e m că aici, in şco a lă , n a r u l a lte i f e m e i , î m b r ă c a t ă tru distincţiile acordate, pre s au întreţinut fntr-o atmosfe
t r a v e r s a t p a r c u l şi se î n m i n i n d u - i c o m i n g e d e f o t d o g a r u lu i, a lţi 50 d e l e i ... rul) te n t a ţ i să n e s o c o te a sc ă cum şi cele mai sincere mul ră caldă cu cel dccoraR şl s-au
se î n t r e p r i n d a c ţiu n i i n t e r e m a i s i m p l u , c r e z i n d că in
d r e p t a u n d e v a sp r e s ta d io n . bal, cee a ce a c re a t o m a r e Da, o p re s ă d e s t r u g u r i lc(p le s ta t u lu i , să ig n o r e z e ţumiri pentru condiţiile male-
s a n te p e n t r u ca b ă ie ţii d e azi b a tis tă se a flă b a n i N u e r a u . fotografiat tn mijlocul sportivi
I n u r m ă r i r e , l u c r ă to r u l d e b u c u r ie c i n t ă r i n d c it e v a zeci d e k ilo - re i/u lile e l e m e n t a r e a le eticii rialc şi morale creale de par- lor.
d in b ă n c i, să a j u n g ă m i i n e
m i l iţ i e s i m ţ e a că p ie r d e t e M a i p r e s u s d e o ric e in să c u m s-a d o v e d i i a/>oi I n tr i •>ame. d i n m a t e r i a l b u n , a n o a s tr e s o c ia lis te D a r t r e
ren I n c u r te a şco lii p r o f e r ă m i n e m a n i f e s t a r e a c o le c n u n u m a i m e s e r i a ş i b u n i, •iată. E le n a L a z ă r o o h ‘r</\ ■ •st c o n fe c ţ i o n a tă in şa n tie r , b u ie c ă u ta t e şi p u s e in v a
s io n a le a v ă z u t o m u l ţ i m e de tiv ă a i n te r v e n ţ i e i , p r o m p t i d a r ţi o a m e n i c u tr ă s ă tu r i pe M a i ia C io lo r c a n u să iiui n m a te r ia l d e la fa ţa l o c u lo a re E p ă c a t ca u n u l - d o i să
e le v i j u c i n d u - s e c u o m in g e , t u d in e a a c tu l u i c iv ic A m f r u m o a s e d e c a r a c te r C o n p o ie z e b a tis ta p o s e s o a i w a ri:. b in e în ţe le s . Ş i n -a v ă z u l t e r fe le a s c ă lu în d r ia şi d e m
l-a v e n i t id e e a să se a d r e lu a t la i n t i m p l a r e tre i d in d u c e r e a şcolii şi o r g a n iz a ţia t r ă q î n d u - i a t e n ţia F a p tu l o n r n u ni. n -a a u z i t n i m e n i n i n ita te a u n u i c o le c t i v î n tr e g
s e z e acestora. In c i t e v a m i e le v i i c a r e j ia r ti d p a s e r ă la U . T C d i s c u tă cu e le v i i d e tr e c u t ca c e v a izo la t In ziu a m ic P resa a fo st a p o i sco a să
n u te , h o ţ u l a fo st p r in s ţi f a p t u l d e s c r is sp r e m u l t e f a p t e d e v ia ţă , (le 7 m a r li e a c. o s u r p r i n d e pe p o a rta î n tr e p r in d e r i i ziu a CORNEL ARMEANU
imobilizat, a/ioi. tra n sp o r ta t, — C e t-a î n d e m n a t să s ă d e s p r e c in s te , c o r e c t it u d i n e , d i n n o u pc M C f u r i n d in a m i a z a m a r e şi tot n -a OCTAVIAN STOIC
la lo c u l c u v e n i t Ş i, in c u r te a riţi la a /ie lu l m i l i ţ i a n u l u i ? s in c e r ita te , r e s p e c t fa ţă d e p o r h n o n c u l u n e i a lte f e m e i . v ă z u t n i m e n i P resa a fo s t căpitan de miliţie