Page 56 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 56
a B m H a M B tn n m n a n B m B m m M M m n H M i . r r x
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4726 © MARŢI 17 MARTIE 1S70
m 2 m B znznE H E M f
REZULTATE: Univenltotco Croiova - Crişul (aminoO;
Dinomo Bucureşti — „ U ” Cluj 1-2 ; Politehnica I o şi —
F O T B A L Minerul Lupeni a Minerul Gheţar Forul 2-1 : U. T. Arad - Stcauo 2-1 ; C.F.R. Cluj -
2 - 1.
aid 2-0 ; Steagul roşu - Dinamo Bocău
CLASAMENTUL 4 25-17 22
17 9 4
pierdut la Motru continuă „urmărirea“ 1. Rapid 17 0 7 4 6 3 5 23-17 20
33-22
2. F.C. Argeş
20
16
3. Universitatea Croiova
M eciul de la A ra d , d in scris dc Popescu. care a scă w 4. Dinamo Bucureşti 17 9 1 7 31-22 19
tre V agonul şi M e ta lu l H u pat de sub supravegherea Primul joc oficial al se cută Marcel Foca şi 1— 0 5. Steagul roşu 17 9 1 7 25-26 19
nedoara,a c o n firm a t încă o a p ă ră to rilo r hunedoreni. Pe un teren foarte qreu. m o nute de pe tuşă de propriul zonului a atras un numeros oenlru M inerul Ghclar. Pa 6. „U " Cluj 17 5 6 4 23-19 18
dată m arele adevăr că fo t După pauză, Socol, resim - cirlos. în fata unor parteneri antrenor Slradeli şi trecute... public pe terenul din Ghe- tru minute mai tîrziu, Cio- 7. U.T. Arad 17 0 7 25-26 18
ba lu l se joacă pe goluri. ţindu-se de pe urm a acci qata oricînd de intervenţii ne- vizibil cu vederea de arbitrul lar, unde formaţia locală. cănaru ia o acţiune pe cont 8. Jiul 17 0 j 7 22-24 18
P entru că nu V agonul a ciş- d e n tă rii, este în lo cu it fără requlamcnlare (M inorul M o C. Savu (Craioval. Minerul, a în tîlnit pe Ş tiin propriu, pe care o fin a li 9. Dinamo Bacău 17 7 4 6 25-28 18
tiga t in tiln ire a . ci M e ta lu l succes cu tîn ă ru l Galceanu. 10. Steaua 17 7 7 39-24 17
tru). formaţia... sinonimă din CeV două qoluri ale gazde ţa Petroşani. Meciul s-a zează printr-un nou qol.
a p ie rd u t-o ! R e zulta tu l f i care prim eşte un gol ce pu Lupeni nu a reuşit să men lor sînt înscrise din faze fix e ! desfăşurat în condiţii dc Studenţii nu se descurajea 11. Petrolul 17 6 4 7 18-19 16
nal (3— 1) nu reflectă cu tea f i apărat, la un şut de ţină scorul favorabil ( l — 0) nu (n minutul 58 ta o lo vi tu ră li teren grele (zăpadă) si sub ză şi reuşesc sa reducă sco 12. Farul 17 7 2 0 21-25 16
fid e lita te ra p o rtu l de forie la 18 m al lu i Stănoaie. mai pînă în minulul 52. Fotba beră însciie Manea pe cr-ntrul o deasă pătură de ceată. rul la 2— 1, prin qolul înscris 13. C F.R. Cluj 17 1 3 B 16-26 15
dc pe teren. M e ta lu rg iş tii O nouă greşeală a în tre g ii liştii din M oiru au preslai un porţii. r el de-a! doilea qol Disputat în limitele sporii cu capul de către Marcu. 14. Crişul 16 6 2 8 23-31 14
au co n tro la t cu au to rita te ap ără ri hunedorene face ca Joc dur roncreli7al in acci discutabil acordat a fost în viiâlii. fapt pentru care ar în minutul 37, mcntînînd şi 15. Politehnica 17 5 2 10 19-23 12
dentarea lui Şvedac (a părăsii scris in minutul 75. nunul în Intrul Viorel Cioc a felicitai iniţiativa pină la sfirsitul 16. A.S. Armata 17 3 2 11 12-31 8
terenul în min. 48) si Mie. iar rare a fost eliminat Pali. pen echipele, meciul s-a încheiat reprizei. ETAPA VIITOARE : Rapid - F.C. Argeş Crişul -
Şarpe şi Cotroază au ajuns la tru că s-a declarai nemulţumii cu victoria M in erului Gheţar La reluarea meciului, du- U.T.A. ; Dinomo Bocău - Dinamo Bucureşti ; „U" Cluj -
Lupeni şchiopălînd. Tonul ac dc derizia arbitrului. (In pa la scorul de 3— 1 (2 —0). ou 20 de minute de dom i Politehnico ; A.S Armata - Petrolul ; Jiul - Steagul roşu;
ţiun ilo r aqre.sivo l-au dai lo ranteză fie spus. Pah n-avea La ambele formaţii, condi nare insistentă, qhelărenii Steaua - C.F.R. ; Forul - Universitatea Croiova.
calnicii Hada si fiendean. care dreptul să d is ru lc ' Singurul tîa fizică a fosl foarte bună. înscriu prin Ciocănaru. Cu
încă din minutul 2 l-au trimis care hoiărăşle e a rb itru l!). Ju- Prin jocul bun prestat Ş tiin scorul de 3— I se încheie
pe tuşă pe Ihe penliu un scun < ăl orii din Luimni au con ti ţa Petroşani a demonstrat şi partida, cu toate că stu O i V iZ iû imTiOfi/â t
timp. Şi lotuşi jucătorii din nuat atacul în 10 oameni dar ca merită un loc mai hun denţii, profi'.înd de automul-
Lupeni deţin iniţiativa pc te n-au mai putut reface scorul. în clasament. A avut lunqi tunu'rea localnicilor, preiau
renul din Motru, avlnd încă In minutul H| osie (totuşi) eli perioade de dominare pe ca din nou iniţiativa, dar neii- SERIA A ll-A
in minutul II o hună ocazie minat jucătorul Hada penlru re Ic-a valorificat însă doar natizarea atacurilor între REZULTATE : Minerul Baia Mare - Ripensîa Tlmişoo-
de qol, prin Cotroază. M inorul lovirea intenţionată a adver o sinqură dată. prinse nu mai schimba si ro 1-0 ; C.S M. Reşiţa - C.F R. Arod 2-0 ; Metalurgistul
Lupeni deschide scorul in m i sarului şi avertizat Beudean. Scorul este deschis în mi tuaţia. Cugir - Olimpia Oradea 0 -0 ; Metalul Tr. Severin - M i
jo cul, perioade destul de in m in u tu l 83 scorul să de nerul Anina 1-0 ; Chimia Rm. Vîlceo - C.S.M. Sibiu 0-0;
nutul 34. prin Şafăr. Meciul a luat sfîrşil cu scorul nutul 11 prin lovitură de A arbitrat corect V. Cioc
m ari, fă ră a înscrie. D in vin ă 3— ! pe ntru Vagonul. Gazdele contraatacă qrcoi, de 2— 1 in favoarea qazdolor. la II metri : Mihai Foca t Mediaş). Electroputere Croiova - Olimpia Satu Mare 1-0 ; Vago
p rim ele m in u te hune do re nii A înscris M acavei, d in m a r folosind un întreq arsenal do este trîn lit în careu, exe FL. OPRIJA nul Arad - Metolul Hunedooro 3-1 ; C.F.R. Timişoara -
dau dovadă de m ultă dă ginea care ului de 10 m. arme nerequlamentare, susţi E. POMPILIU Goz metan Mediaş 2-1.
ru ire , s p irit de echipă, in V ic to ria a ră d e n ilo r este CLASAMENTUL
cisivita te , lu c in d cu ap ără m erita tă pentru că ei au 1. C.F.R. Timisoara 16 3 4 4 21-12 20
to rii la m ijlo c u l te re n u lu i, ştiu t să p ro fite de unele 2. Vagonul Arad 16 9 2 5 20-13 20
o b lig în d pe arădeni să ac m om ente de derută ale h u 3 C.S.M. Sibiu 16 8 4 4 18-14 20
ţioneze pe contraatac p rin nedorenilor. Ea a fost o b ţi HOCHEI 4, Minerul Baia Mare 16 8 3 5 15- 7 19
M acavei, Stănoaie şl Po nută pe un teren greu, des 5. C.S.M. Reşiţa 16 7 4 5 21-13 13
pescu. fun dat. 6. Ripensîa Timişoara 16 8 1 7 34-22 17
D om inarea hu n e d o re n ilo r Grupa A 7. Olimpia Oradea 16 7 3 6 25-21 17
provoacă panică în teren şi Jocul bun al echipei M e 8. Electroputere Craiova 16 7 3 6 14-19 17
ta lu l a fost c p ie cia t de că
e m o ţii In trib u n e . In m in u tre p u b lic şi de tova ră şul 9. Olimpia Satu Mare 16 8 0 8 22-22 16
tu l 14, Cergă recuperează Lupta pentru cucerirea titlu 10. Metalurgistul Cugîr 16 7 2 7 16-17 16
Tănăsescu, secretarul F.R.F.,
un balon din picioarele ad lui suprem la hochei pe ghea 11. Minerul Anina 16 7 1 8 27-24 15
prezent la meci in calitate
ve rsa ru lu i, trece de doi a ţa a reunit pe stadionul de 12. C.F.R. Arad 16 6 2 8 22-22 14
de observator federal, care
p ă ră to ri şi înscrie, p rin lr-u n a s u b lin ia t că „M etalul, şi-a iarnă „Johannesov" din Stoc 13. Metalul Hunedoara 16 4 4 8 14-21 12
şut pu ternic, bine plasat, îm b u n ă tă ţit m u lt jocul.*\ Dc kholm, cele mai puternice echi 14. Gaz metan Mediaş 16 6 0 10 14-25 12
sub bara transversală : 1— 0 a ltfe l şi a rb itru l M, Diolan pe dm lume - reprezentative 15. Metalul Tr. Severin 16 6 0 10 12-30 12
p e n tru M e ta lu l. le U.R.S.S., Cehoslovaciei, Sue 16. Chimia Rm. Vilcea 16 3 1 10 14-27 11
(T r. S everin) a rem arcat
L o c a ln ic ii, su rp rin şi de d iscip lin a în care s-a jucat diei, Finlandei, R.D. Germane ETAPA rOAM llmpla Oradea - Vagonul ; Gaz
fa p tu l că sînt conduşi pe şi ţin u ta spo rtivă a ju că to şi Poloniei. Marea absentă din metan — Chimia ; Minerul Anina — Minerul B. Mare :
teren p ro p riu , ies la atac r ilo r hunedoreni. ediţia 1970 a C.M. de hochei Olimpia Satu Mare - C.F.R. Timişoara ; Metalul Hune
şi se apropie de poarta lu i A u ju cat fo rm a ţiile : V A este Canada - retrasă din dooro - Metalul Tr. Severin ; Ripensîa - C.S M Reşiţa ;
Socol, d în d u -i acestuia po G O N U L : W eichelt — M i- competiţie. C.S.M. Sibiu - Metolurgistul ; C.F.R. Arad - Electropu
sib ilita te a să se rem arce hăilescu, Boroş, M iilro th , Micul ecran ne-a oferit, d u tere.
p rin in te rv e n ţii sigure. La o minică, repriza a lll-a a meciu
C u ru ţiu — D vo rja k, S citicei-
astfel dc a ciiu n c (m in. 30) lin g e r —■ M erteş, Stănoaie, lui dintre Suedia şi Cehoslova
Socol este accidentat după cia. h
Popescu, M acavei ; M E T A
o in te rv e n ţie la picioarele La capătul unui meci viu
L U L : Socol (G alceanu) —
lu i M erteş (Socol a fost în Ceauşi/, M atei, Mercea, disputet, in care echilibrul s-a
g r ijit de un rnedic arădean, menţinut constant in primele s e r ia a v i-a
deoarece m edicul echipei. Coicu/escu — T ătaru . A n două reprize, hocheiştii suedezi REZULTATE : Minerul Baia de Arîes — Minerul Te*
Petre A lic, nn a făcu t de gliei (Cirnpoca) — Pleian, au obţinut victoria cu scorul liuc 2-1 ; Minaur Zlatna - Independenţa Sibiu 3-1 ;
plasarea la Arad). Un m i Păuncscu, Cergă, Covaci. de 5-4. De notat că al patru AS.A. Sibiu - Victoria Călan 0—1 : Minerul Ghelor —
nut mat tîrz iu l/ogonuI re u lea punct al cehoslovacilor ci Ştiinţa Petroşani 3—1 : Tehnofrîg Cluj - Metalul Aiud
şeşte egalarea p rin go lu l în- ION JURA fost realizat in ultima secundă 1-1 ; Industria sîrmei C. Turzii - Soda Ocna Mureş 0-0 ;
de joc. Ariesul Turda - Ariesul C. Turzii 1-1 ; Aurul Brad - Mu
In fotografie : fază din me reşul Deva (amînot, 8 aprilie a.c.).
ciul Suedia — Cehoslovacia. CLASAMENTUL
1. Minaur Zlatna 16 10 2 4 29-13 22
VOLEI: Metalul Hunedoara-îa Foto : V. ONOIU 2. Arieşul Turda 16 7 8 5 6 3 3 17-10 21
3. Minerul Ghelar
16
19-11
20
4. Metalul Aiud 16 6 6 4 2 1 - 9 18
a treia înîrîngere consecutivă 5. Arîeşul C. Turzii 16 7 3 6 22-16 17
Campionatul judefean 6. Victoria Călan 16 7 6 3 4 6 6 19-21 17
7. Ind. sîrmei C. Turzii
16
Echipa de volei M etalul H u Despre M etalul slnt prea 18-13 16
8. Mureşul Deva 15 5 5 5 19-16 15
nedoara. care activează in d i puţine lucruri bune de spus. \ In cursul Campio
vizia B, scria 1. a fost înlrinbV Deficitari la capitolul condiţie 1 9 Soda Ocna Mureş 16 6 3 7 19-23 15
natelor europene de 10. Independenţa Sibiu 16 6 3 7 14-19 .15
duminica, din nou După ce au fizică, hunedorenii au comis şi atletism pe teren a de lupte libere 11. Ştiinţa Petroşani
pierdut In primele două elape multe qreşcli la fileu, bloca jul'’ coperit, ce sag 12. Minerul Teliuc 16 5 4 7 14-16 14
disputate în deplasare (2— 3 fiind de multe ori defectuos. desfăşurat sîmbotă 13. Aurul Brad 16 5 3 8 16-22 13
cu Polilehnira I'raşov şi 1— 3 In plus. ei au fost irascibili, şi duminică în sala 14. Tehnofrig Cluj 15 6 1 8 16-23 13
cu Şimloul Silvaniei), voloiba- prntestind nejusiificat la deci Sladthalle din Vie* In sala de sport „C onstructo 02 kq — Ioan Mânu (Jiul); cat. 68 16 5 3 8 10-18 13
lişlii huncdoicni au suferit o ziile arbitrilor. no. sportivii români rul" dm Hunedoara s-a deslă- kq — Emanoil Nitulescu (Jiul); 15. Minerul Baia de Arieş 16 5 3 8 17-30 13
a treia înfrîn qcie consecutiv* A flaţi la o a treia înfiln qe - prezenţi în compe şurat etapa judeţeană a cam. cat. 74 kq — Nyiulas Andrei 16. A.S.A. Sibiu 16 4 .. 4 8 11-21 12
ETAPA VIITOARE t Ariesul C.
Disputată în sala Constructo re consecutivă de la relua tiţie au avut o com pionatului republican de lupte (J iu l); cat. 82 kq — Ion Sco- Turzii A.S.A. Sibiu t
rul, parlida cu Universitatea rea campionatului, voleibaliştii portare remarcabi libere — seniori —, la care au robete (Constructorul); cat. 90 Mu reşul Deva — Ariesul Turda ; Irtdeoentlentn
Ciul a fost presărată cu mo hunedoreni trebuie să priveas lă. participat sportivi din cadrul Minerul Baia de Arîes ; Minerul Teliuc - Industria sirmeî
mente dramatice şi multe faze că cu moi multă seriozitate Cel mai răsună asociati¡lor Jiul Petrila. C on kq — Gheorqhe Avădoaie C. Turzii ; Victoria Colan - Minau» Zlatna ; Sti nţa Pe
de volei frumos. Mai ales in preqălirile pentru viitoarele tor succes este, de structorul Hunedoara Şcoala (Constructorul); cat. 100 kg — troşani - Aurul Brad ; Metalul Aiud - Minerul Ghelar ;
primul set, speclatorii au avui partide, cu atîl nial mult cu sigur, titlul de cam 6portivă Deva şi Şcoala spor Emil Nicoară (C onstructorul); Soda Ocna Mureş - Tehnofrig Cluj.
ocazia să urmărească faze spec cit ei nu beneficiază, oricîl ar pioană europeană tivă Petroşani. cat. peste 100 kq — Nicolae
taculoase combinaţii tactire _ părea de curios, de îndrum ă ..¡ndoor'\ cucerit de In urma disputării întrece
eficiente. Primul set a revenit rile unui antrenor calificat. Viorica Viscopolea- rilo r dintre cei 50 luptători Ncqraru (Constructorul).
hunedorenilor. la scorul 16 —H. Pentru că nici la aceaslă oră nu, Io săritura în Competiţia s-a bucurat dc o In atenţia corespondenţilor sportivi
Al doilea este cîşhqat de clu echipa M elalul nu are antre lungime, cu perfor prezenţi la această competiţie bună organizare la care şi-au
jeni la un scor net (15—3), pen n o r' In această situaţie. în itin - manta 6,56 m. au fost desemnaţi campioni ju adus contribuţia atît orqenu) O d a lă cu re lu a re a sp o rtu ri în fie ca re d u m i
tru ca seturile următoare să qerile succesive nu mai sur IN FOTO ; Cam- deteni, pe anul 1970 1a lupte li c a m p io n a te lo r d ivizio n a re , nică, la te le fo a n e le c u
fie mai echilibrate, dar numai prind. Se vor qăsi voci care pioona europeană la bere seniori, următorii: cat. 48 sportiv municipal cît şi arbi re a m in tim tu tu ro r core s noscute (11563 şi 12138).
în ceea ce priveşte scorul : vor argumenta că nici pină săiituia in lungime, trii F u lo p Alhort. Florea Pe- p o n d e n ţilo r sportivi ai zia In cazu ri cu to iu l deose
15 — 11 Şi 15— 10 pentru . U ‘‘ acum voleibaliştii hunedoreni Viorica Viscopoleanu. kq — Ionel Carculea (Jfbl); t.rişor. Al. Covaci. V. Carasi-
Cluj. nu ou avut anlicnor. Intr-ade cat. 52 kq — Griqore Gheor- niu şi alţii. ru lu i că d o rim să ne tra n s bite, co re s p o n d e n ţii pot
Cu o echipă foarte lînără. văr, dar înainte aces’ io duceau qhe (Jiul) ! cat. 57 kq — Eu m ită c ro n ic ile şr in fo rm a tra n sm ite şi lu n i, la p rim e
formată din jucători înalţi, o viată sportivă, erau mai În gen Uembea (ŞS. Deva); cat. G. POPANDRON ţiile de fo tb a l şi d in a lle le ore, la te le fo n u l 72317.
,.U“ Cluj a cîşliqal meritai
(3— 1), spectatorii apreciind o deaproape urmăriţi la antrena
hiecfiv forţa şi, mai ales. va mente. pe cind acum...
rietatea atacurilor acestei for sub diferite forme este în acţionează cu suficient simt cunoştinţe de tehnică si tac
maţii. MARIN NEACSU Au trecut mai bine de doi îndemînatic. puternic om din teriale pentru sport. Să nn v-
ani de cind organizarea educa creştere. Acesta este rezulta de răspundere pentru aplica tică specifică, de reguli de joc uzină, concursuri tradiţionale aşteplc numai subvenţii <i
tul m un ni sindicalelor şi aso
etc.l nu răspunde
sufirient
Stiinta Petroşani ■— Constructorul ţiei fizice şi a sportului in în- ciaţiilor care au p rivit cu rea sarcinilor ce le r e v in în sarcinii şl conţinutului educa la diferite jocuri între secţii la centru. Să fie folosite r:<i
şi
domeniul educaţiei fizice
tropnnderi şi in slilutii consti
Şi sectoare de muncă, zile ale
ra(ional
% * » tuie o parle componentă şi răspundere rolul şi sarcina sportului, nu au făcut din a ţiei fizice a maselor. voleiului, handbalului, cam contribuţia resursele locale .1
voluntară penliu
Suceava 3-2 dicatelor. de a dezvolta educaţia fizică cestea o parte componentă si baza ştiinţifică a acesteia — pionate ale asociaţiei etc. amenajarea unor baze spor
importantă a atribuţiilor sin
Educaţia fizică a maselor —
şi sportul de masă. de a folosi
permanenta a atrib u ţiilo r lor
Deşi aceste probleme au fost
Perioada de lămurire a pro metode variate şi atractive în munca de educare a mase implică o aprofundare a con odeseori dezbătute, rezolvarea tive, iar cele existente să lin
întreţinute şi îng rijite pentr*
Echipa de volei ştiinţa Pe nuare. Ştiinţa preia Iniţiativa blemelor ce le ridică această pentru antrenarea maselor lor. ţinu tulu i si rolului său social « lor în practică întîrz.ie în a putea fi folosite în tonrii«
troşani a obţinut prima v ic to şi cîşliqă sel'.n ile decisive la activitate este undeva în spa larqi de oameni ai muncii la Vedem deci că pe linia pu sănătate, corectă dezvoltare multe întreprinderi şi institu ţinui cît mai bune.
rie în returul campionatului. scorurile 15- 1 şi 15— 12. In tele acestor doi ani. în timp nerii în aplicare a indicaţiilor fizică. călirea şi robusteţea ţii. Este necesar ca o dată cu Asociaţiile sportive trebuie
După un început bun (15— 3 in jocul $Jiin|ei s-au detaşat ce prezentul cere lucruri con practicarea exercitiilor fizice. de partid şj de stat şl ale cetăţenilor, recreerea şi recon- adunările anuale ale asocia- să acorde o moi mare atenua
primul set), studenţii comit nu Comarniichi, Slănescu şi Albu. crete, fapte. creşterii numărului dc membri
meroase qrcscli perm itind con De la Constructorul am rem ar Nu se poale contesta cu n i şi menWjri susţinători, iar pen
structorilor să domine cu au cat evoluţia lui Căldare şi a mic ceea ce esle po/.iliv. tru asigurarea gospodărim e
toritate Si să-şi adjudece u r lui Rohriuc. Sintetizat, aceasta arată că conomicoase a fondurilor bă
sportive accesibile ^eiijunităţirea activităţii de masă—scopul
mătoarele două seturi cu 15—4 sindic alele au acordat o aten neşti şi a g rijii fală de bu nu
tu respectiv 15— II, fn conti N. tOBONT ţie sporită dezvoltării unor rile materiale trebuie s ă -J
activităţi mărească exigenţa, să organi
BASCHET maselor largi de oameni ai zeze mai bine controlul asu pri
muncii, organizînd, prin aso
cum sînt go spodăriţi
felului
ciaţiile sportive, duminici cul fondurile asociaţiilor sportive,
Ştiinţa Petroşani—Ştiinţa Sfîntu tural-sportive. serbări cîmpe- să ia toate măsurile p cn lm
nesti, acţiuni turistice sub fo r adunărilor asocia sportive prevenirea abaterilor de la
ma drum eţiilor şi excursiilor disciplina financiară, anali/in I
(Jheorghe 84-67 (48-23) la sfirşit de săptămînă, menite periodic executarea planului
să contribuie la Întărirea sănă de venituri si cheltuieli.
P rartirlnd un joc foarte bun lor. Cei mai eficace jucători au tăţii si la recreerea salariaţi Sindicatele şi asociaţiile
în prima repriză, baschetbaliş- fost lanoşiqa (28), Bochiş (21). lor şi a fam iliilor lor. sportive trebuie să-şi spo
tii din Petroşani şi-eu asiqurat pentru localnici şi Dumilrescu In unele asociaţii şl cluburi Analiza mal atentă a m odu Uniunii Generale a Sindicate forţarea fizică şi psihică. tiilo r şi cluburilor sportive, rească preocupările pentru îm
victoria datorită unei circula 120). dc Io oaspeţi Au arbitrai sportive din întreprinderi şi lui cum evoluează activitatea lor privind dezvoltarea educa Realizarea acestui deziderat dările de seamă să analizeze bunătăţirea muncii educativ •
ţii rapide a minqii, precum şi competent şt corect St. Balint instituţii se organizează cu de educaţie fizică şi sport ţiei fizice şi a sportului, mai social cere asociaţiilor şi clu temeinic acest aspect şi să cu sportivii si spectatorii, ac*
a jocului hun la panou. In re (Braşov) şi Ernest Vadasz (A continuitate campionatele aso desfăşurată de asociaţiile spor sînt încă serioase rămîneri în burilor sportive mai multă stabilească măsuri de reme tionind cu mai multă exigenţi
priza secundă gazdele 1şi per rad). ciaţiilor şi întreceri cu carac tive conduce spre aprecierea urmă — sindicate şi asociaţii iniţiativă in diversificarea şi diere. pentru prevenirea şi combaio-
mit. momente de relaxare, fa- ter de masă pe secţii, ateliere că această activitate nu se sportive cate manifestă in punerea în practică a exerci Obiectivele şi planurile t r i rua oricăror mani Ies l.ffri no-
vorizînd apropierea parteneri L, NICULESCU şi schimburi. S-au extins com dezvoltă pe măsura cerinţelor teres scăzut sau chiar lipsă de ţii lor fizice. Cunoaşterea d o mestriale de muncă ale asocia qative ivite în timpul compe
petiţiile tradiţionale pe ramură etapei actuale. In în tre p rin preocupare. Pe acest fond de rinţelor, a tradiţiilor si folosirea ţiilor să oglindească pre tiţiilo r sportive.
de producţie, cum sînt : cupa deri şi in slilu tii există o con carenţe, în fapt, se grelează raţională a condiţiilor natura ocupări şi măsuri practice de Organele sindicale tei nor Ja
ceferistului, minerului, con tradicţie evidentă între preo privarea unei mase de oameni le şi materiale locale au o dezvoltare a educaţiei fizice le au sarcina de o controla şl
structorului. metalurgiştilor. cuparea m ajorităţii asocia ai muncii de binefacerile deosebită importanţă în inle- şi sporiului de masă. Să se îndruma permanent a tiiv iia b e
forestierului ş.a. In ultim ul ţiilor sportive şi chiar a unor practicării exercitiilor fizice, resarea şi antrenarea masei de organizeze împreună cu orga Şi preocuparea sindu aţelor p *
timp, în rlndul oamenilor organe sindicale pentru e cu consecinţe asupra sănătăţii salariaţi la activităţi recrea nele locale sportive cursuri linia educaţiei fizice şi spor tu*
REZULTATELE CONCURSULUI NR. 11, muncii a apărut şi se dezvoltă chipele participante în cam şl capacităţii lor de muncă. tive. de formare a instructorilor si lui. manileslind mai nmli •>
ETAPA DIN 15 MARTIE 1970 : tendinţa pozitivă de practicare pionate si asigurarea funcţiei Unele asociaţii, pentru a Activitatea competitională organizatorilor sportivi ne grijă penlru conducerea clei *
Independentă a exercitiilor fi recreative, de destindere, de motiva întrucUva lipsa de de jnasă vine ca o completare livă a acestui sector al n n in u j
1. Dinamo Bucureşti - „U " Cluj 1-2 2 zice sub diferite forme, strins diversificare a formelor larg organică a educaţiei fizice a cesari îndrum ării activităţii sindicale.
2. Politehnica Iaşi - Farul 2-1 1 corelate cu activităţile recrea accesibile, corespunzător spe preocupare, recurg la organiza maselor, dînd satisfacţie celor sportive de masă din între Procedînd în felul aceste
rea doar a unor competiţii la
3. U.T. Arad - Steaua 2-1 1 tive desfăşurate pe cont pro cificului producţiei. Turismul care antrenează o dată sau ce cunosc sau doresc să prac prinderi şi inslilutii. dînd dovadă de in i|ia iiv ,\
4. C.F.R. Cluj - Jiul 2 - 0 1 priu la sfîrşilu) săptămînii sau de mase — drumeţiile, excursi de două ori pe an cîtiva spor tice o ramură de spori fără a Bazele sportive. întreţine perseverentă $i spini organi
5, F.C. Argeş - A.S.A. Tg. Mureş 1-0 1 In timpul concediilor. Aceste ile şi cicloturismul, care nu tivi — de obicei aceiaşi din urmări rezultatul, performanţa. rea, dezvoltarea şi folosirea zatoric, pteocupaie permanent
6. Petrolul - Rapid 2-0 1 activităţi sînt consecinţa, pe necesită cheltuieli prea mari. secţiile pe ramuri de sport — Aceasta, de asemenea, pentru raţională a lor, procurarea de cuprinderea maselor 1.«
7, Bari - Florentina 1-1 X de o parte, a creşterii nivelu dar constituie mijloace accesi neglijind lormele de activitate a răspunde cerinţelor d o rito ri unor materiale sportive. cu practicarea exercitiilor ii/u •
8. Internationale - Lanerossî 0-0 X lui de trai. iar ¿e de altă bile de recreere a salariaţilor care ar puica antrena masa de lor de a se recrea, practicînd precădere a m ingilor de fot Şi sportului, folosind formei,
9. Juventus — Cagliari 2-2 X parte, a efectelor educaţiei Si a membrilor lor de familie salariaţi şi membrii lor de bal. volei, handbal care să cele mai interesante şi accesi
10. Lozîo - Polermo 4-0 1 fizice şi sportului asupra con — nu se bucură dc alentia tu familie Organizarea numai a o ramură de sport şi pentru a stea la dispoziţia salariaţilor bile de recreere -- sindica
11. Napolî — Milan 1-1 X ceptului modern de viată al turor asociaţiilor sportive şi a unor competiţii la care ac suscita interesul acestora, tre cînd doresc să iacă activitate lele. asociaţiile si clulninb
12. Sampdoria - Roma 2-0 1 cetăţenilor. Numărul salariaţi organelor smdirale. buie să îmbrace forme cit mai fizică in timpul liber, consti sportive din întreprinderi şl
13. Verona — Torino 0-1 2 lor din întreprinderi, al mem Neajunsurile existente se cesul este îngrădit de unele vanale şi interesante ca : în tuie. cerinţe principale ale ac instituţii îşi vor adurc o con
Fond de prem ii: 368 930 lei. brilor de familie al acestora, datoresc şi faptului că mnlie cerinţe regulamentare [număr treceri pentru desemnarea tiv ită ţii sportive de masă. Este tribuţie efectivă la trenvpune-
care practică exerciţiile fizice corniţele ale sindicatelor nu de jucători, posedarea unor celui mar iute, mai rezistent, necesar ca organele sindicale rea în practică a sarcinii dr
locale, asociaţiile şi cluburile dczvoltare a educaţiei fizico
sportive din întreprinderi şi si sportului de masă.
in stilu iii să dea dovadă de IOS1F BA LOG
mai multă iniţiativă şi spini, membru in biroul executiv olt
gospodăresc in ceea ce pri Consiliului judeţean al
veşte dezvoltarea bazei ma sindicatelor