Page 55 - Drumul_socialismului_1970_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

SECVENŢE INTERNATIONALE

I
PAGINA A IV-A

mO.N.U.: Pregătiri în vederea
I proclamării celui de al doilea

f „Deceniu al Naţiunilor Unite pen- M fn M fM irro r/M rrrr« ///««/• / 7 /r //////r / r // / z r r // / z // / // / // / /r r / / // r / // / ^
| tru dezvoltare“

| m Scrisoarea lu i A. Kosîghin
| adresată preşedintelui Nixon

| ^ „Ofensiva de primăvară“ a
| oamenilor muncii niponi

ANUL XXII. Nr. 4726 MARTI 17 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI 5 *

NOUL SISTEM DE SALARIZARE O INIŢIATIVA BUNA, LUCRĂRI EDILITARE luat şi cetăţenii din localită­ reparaţii de drumuri şi pode­
Angajamente frumoase şi-ou
ţe, construiri de podeţe şi a l­
EFICIENTA
Şl GOSPODĂREŞTI
ţile aparţinătoare oraşului Pe­ tele.
tóla. Astfel, cel din Răscoala m m
Comitetul executiv al Con­ Locuitorii oraşului minier Pe­ şi Tirici vor efectua lucrări prin ÎNDIGUIRI Şl CONSOLIDĂRI
ACŢIONEAZĂ CA PlRGHIE DE BA siliului popular al oraşului Lu- trila şi-ou propus să efectue­ contribuţie voluntoră bănească DE MALURI
peni o luat o iniţiativă bună
la împrejmuirea şcolii din Răs-
ze în ocest an un volum spo
In această primăvară, locui­
pentru o apăra şi a întreţine
în condiţii cît moi bune fondul torii oraşelor şi satelor din
locativ. Astfel, ou fost 'consti­ Valeo Jiului şi-ou îndreptat a ­ ' I I STIVAI l'l. t i : \ t k i :- y .
i .o r n i: p ă p u ş i n i.
tuite echipe de control compu­
spre
tenţia în mod deosebit
ZA A PROGRESULUI ECONOMIC se din deputaţi şi cetăţeni, ca­ rezolvoreo unor probleme care ' A M . v m m
uneori le-au dat multă bătaie
re merg din apartament în o-
portament şi verifică stareo o- Prin hârnicia de cap. Este vorbo despre în­ * \ „ v a m i . u t i i :- \
cestora, felul cum sînt îngrijite diguirile, consolidările de ma­ Primul l-'cslivnl al tea- y
şi întreţinute defecţiunile cau­ luri, regularizarea albiilor unor \ t re lor de păpuşi dc anin-
Prin too te componentele ţl elementele sole definitorii zate din vina celor care le lo­ nuri Pînă in prezent s-ou e- y lori ..Vasilache4', nouă i
- creştereo ponderii salonului torifor în totalul cîştigului, cuiesc etc. ce tă ţe n ilo r xecutot osemenea lucrări io manifestare culturală dc y
sistemul de trepte sl gradaţii, sporurile pentru vechime Pînă in prezent au fost veri­ Pirîul Androneştilor (Petri la), 1 amploare, organizată dc
.iote, sistemul premial - noul sistem de solo- ficate peste 1 400 de oparta- ou fost începute şi continuă y Comitetul dc Stat pentru ’
ofirmă s> acţionează puternic in spiritul princi- mente, găsindu se un mare cele de îndiguire o Jieţului. , Cultură şi Artă, Consi- y
noltă echitate sociolă promovate de partid, ca număr de locatari care nu au Pentru regularizarea cana ’ li ut Central al Uniunii
lulotorii incontestabile pentru progresul acce- grijă de casele for, nu întreţin lului Lobştein (Lupeni). care \ Generale a Sindicatelor 1
rit de lucrări edilitare şi gos­ coala şi Io cor.strulreo unui
conomiei naţionale, pentru bunăstarea fiecărui curăţenia, defectează instala­ provoca adeseori inundaţii în y şî Comitetul Central al y
podăreşti, de curăţenie şi în­ pod Io Tirici. Lo rîndul lor şi
TCii. ţiile de apă caldă, cele soni- cartierul cu acelaşi nume. se ) Uniunii Tineretului Co- i
• le si scopurile, criteriile şi formele care că­ tare şi electrice etc. Bineînţe­ frumuseţare a oraşului şi Io cetăţenii din Cimpo, Jieţ s-au vor executa lucrări în valoare * munist. a debutat prio '
i fundamentează noul sistem îsl confirmă In les, tuturor fi s-au aplicat sanc­ calităţilor aparţinătoare. Va angajat alături de cei din Ti­ de peste 200 C00 Ici etapa sa de masă — c- \
totalitate valooreo si în p/octica Combinatului siderur­ ţiuni aspre. loarea totală a acestora se rici şî Răscoala să efectueze Iniţia ti va or trebui extinsă şi \ tapă in rare formaţiile y
gic Hunedoara, unde, des! octioneoză de putină vreme Deoarece iniţiativa s-o dove­ ridică la 3 212G00 lei. In prima peste 2 400 zile muncă volun- în olte locolităţi. Spunem o- y păpuşereşti îşi stabilesc
- doar de 3 luni — el a trecut cu un calilicatîv exceptio­ etapă, pînă la 1 Mai. se vor tar-patriotică. cu braţele şi ceasta gîndindu-ne lo ieşirea repertoriul, urmind ca \
nal examenul riguros al practicii, întrunind adeziunea dit bună, eficientă, n-or fi rău executa majoritatea lucrărilor, mijlooţele de transport, exe- din matcă nu de mult a Cri- 1 pînă in luna august să y
unanimă o celor oproope 20 000 de siderurgisti din com­ să fie extinsă şi în olte oraşe în valoare de aproape 2 m i­ cutînd lucrări in voloore de şului Alb Io Crişcior şi Barza, y pregătească şi să prezin-
binat. ale Judeţului. lioane lei. peste 78 000 lei. îndeosebi la Exemple mai sint . te minimum cinci spee- \
Cu toate că este prematur de formulat concluzii defi­ 1 tacolc cu public.
nitive, o devenit o certitudine deplină faptul că noul sis­ I.a festivalul care •
i ţioartă numele persona- '
tem de salarizare se impune ca principal element stimu-
juIui clasic al „jocului cu ^
lotoriu în realizarea sarcinilor economice ale combina­
\ păpuşi" din tîrgurilc dc i
tului. Astfel, in primele două luni, toţi Indicatorii de plan
s-ou îndeplinit si depăşit substantial, desî în desfăşu­ i odinioară (tot participa ’
rarea proceselor de producţie condiţiile tehnlco-mote- In Editura politi­ P A G IN A A ll-A : formaţii ale păpuşarilor \
riale n-ou fost optime. V amatori şi păpuşarii in- 1
, «livid ua 11 din întreprin­
îndeplinirea exemplară a indicatorilor Economici pla-
nificoţi în toate secţiile combinatului, in condiţiile apli­ că a apărut: 0 C R O N IC I DE LA M EC IU R ILE DE FOTBAL D IN D I­ deri, instituţii, cămine i
cării noului sistem şl majorării salariilor, o determinat o \ y culturale, cluburi şi casc y
dc cultură din sistemul .
îmbunătăţire substanţială o structurii si valorii cîştiguri- V IZIA B, SERIA A ll-A Şl D IV IZ IA C, CLASAMENTE sindicatelor, aşezămintelor '
Ior individuale ale salariaţilor. Din punct de vedere al % IM BU N ATÀTIR EA A C T IV IT Ă Ţ I DE M A S A - 1 culturale şi tineretului. \
valorii absolute, fondul de salarii lunar a sporit în acest V.l. Lenin y
timp cu peste 2,6 milioane lei, fotă de fondul mediu lu­ SCO PUL A D U N Ă R ILO R A S O C IA Ţ IILO R SPORTIVE . TABCRRLE-CUKS
nar din lunile anterioare, de ocest spor beneficiind dife­
renţiat întreaga masă de solariati Deosebit de impor­ Opere com­ 8 ŞTIRI D IN VOLEI, BASCHET Şl H O C H E I ) PFNTRU C A D tfl I.F
tant este faptul că în codrul acestei majorări de ansam­ !!■ IUN! PiliiMMPtIU 1 ’ DIDACTICF
blu, ponderea cî$tîg urilor muncitorilor este covârşitoare. plete, voi. 53 i . \
Pe această bază, in lunile decembrie 1969 şi ianuarie Au început în s c rirrilr
1970, salariul mediu lunar al muncitorilor a crescut în la ediţia 197(1 a tabere- \
combinatul nostru la 1 780 lei, ceea ce reprezintă o creş­ 582 pag. - 12 lei. eliminarea excesului temp \ lor-curs organizate in i
tere efectivă de 12 la sută faţă de nivelul mediu lunar y fiecare vacanţă dc vară
ol salariilor din 1968. fiind unul din cele moi ridicate Volumul apare în cinstea dc Societatea dc ştiinţe i
îm plinirii a 100 de ani de la ' geografice. în vederea ri- y
din toate ramurile economiei
naşterea lui V. I. Lenin. Cu­ \ dicării nivelului profe- .
Aceasta se reflectă în mod deosebit in sectoarele de
bază, unde cîştîgurile muncitorilor pentru aceleaşi peri­ prinde 575 de documente dîn UMIDITATE Ă . sinnal şî perfecţionării 1
perioada iunie—noiembrie 1921
oade sint din cele mai concludente. Astfel. în sectorul y metodelor dc predare a- y *
parţinînd cadrelor didac-
cocsificare, salariul mediu Io muncitori s a ridicat la (scrisori, bilete, telegrame şi ^ ticc dc specialitate. Anul
1 915 lei, cu o creştere de 12.3 Io sulă, Io secţia o ll-o telefonograme). Dintre aces­
tea, 553 n-au fost incluse in ,(iilor de amenajare acesta ele vor funcţiona \
ediţiile anterioare ale Ope­ îp de numai 2-4 ani. i in mai multe localităţi din ^
Ing. GHECRGHF ONICA
relor lui Lenin, iar 93 din ele seama de efectele y nnrd-vcstu) ţării — A l­
directorul Direcţiei de personal a Combinatului . ba folia. Cluj. Baia !M.i- '
siderurgic Hunedoara se publică acum pentru p ri­ ie care le au asupra
ma oară. ( lucrările de elim i- ’ rc, Bistriţa şi Deva — y
Pentru condiţiile pedoclima­ preveni şi înlătura anes pei în exces de pe te- y dînd posibilitate cursan­
(CONTINUAI I IN MO, ■')•■) tice ale judeţului nostru, ca­ ces. agricole. trebuie ca . ţi Io r să ia (tarte la con- 1
racterizate prin precipitaţii Pentru ameliorarea te agricole să organi- * ferinţe. comunicări şi a- y
să execute de urgen- y plicaţii practice dc teren ■
medii anuale de cca 600 mm şi lor cu exces de umidita
printr-o largă răspindire a so­ experimentat şi aplica' rie de lucrări. Intre a­ i despre diferite fenome- ’
tn lono im p o d u iilo „T o cu ri" din lui aproape A km de drum rutier. lurilo r podzolice şi podzolite, suprafa(ă de 40 ha la un loc im porlanl îl o- ne şi procese cu caracter ^
masivul R eteiot lin jie o specifică co M ecaniiarea o p e ra ţiilo r de dobo eliminarea excesului temporar Beriu unele măsuri hî desfundarea mecanică \ geologic, geografic şi bin- l
Neglijenţa conduce ră ilro ie lo r mecanice, al funiculoro- rîre, fasonare, încărcare ţi Iro n ip o rt de umiditate de pe terenurile liorative uşoare. Ele au Le­ M^oie de colectare şi evacua­ y • geografic. să viziteze
d rilo i de fag esle tulburoto oojm
jnuală a unor canale şi
pentru prima dală de igom olu! fie
ia prop o rţii în foaie b otin e le fo ­
mari uzine şi exploatări )
agricole reprezintă
din
una
nivelarea
stat în
terenului,
eola unde te lim le moi m ult lipso
1 or )l oulocam ioonolor. Aici i a restiere din judeţ |i ind e o ie b i cr­ cele mai importante măsuri formarea de benzi arate la re a apeî. delimitarea în cîmp . miniere din îm prejurim i .
deschis de curind un im porlont ba- braţelor de muncă. In ultim a pe hidroanieliorative care se cer cormană cu pantă transversa­ a lăţimii benzilor de lucru şi 1 etc. \
lin forestier a por(inind U n ită ţii de rioodo de lim p parcul m ljloocelor aplicate în perioada actuală. lă de 2-3 la sută şi cu o lă ţi­ ararea lor la cormană pentru
la complicitate fără exploatare )i In d u sfrialiio re o lem outo da transport dcslm ol deser­ Din cau/a excesului de u- me de M-36 m şi din crearea ca după 6-8 arături s0 se pro­ ) , IMHUN A T Â T O R A
nulul Ma|eg. Volumul producţiei lo-
virii u n ită ţilo r forestiere a p o rţin ind
cu
coame
fileze
o
pantă
C IR C U LAŢIEI AUTO
unei reţele de rigole şi cana­
midilate care afectează circa
transversală de cca 2 la sută.
12 000 ha, multe unităti agri­ le care asigură colectarea a­ defrişarea pilcurilo r de arbo­ ’ PC LIT O R A L ^
cole jnlîm pină în fiecare an pei din cîmp şi eliminarea ci ret, sălcii şi tufe de răchită
voie, daunatoare Un nou bazin forestier greutăţi la executarea în tim ­ într-un curs de apă natural. cum şi nivelarea suprafeţelor estival, pc litoral. Ia (Wa- ’
sezon i
In
apropiatul
de pe terenurile agricole, pre­
Costul unei asltel de amena­
pul optim a unor lucrări de
jări s-a ridicat la 1 300-1 700
vor
maia, turiştii
găsi \
calitate, prin aceasta dim inu-
îndu-se in mod simţitor pro­ lei pe ha, în funcţie de lă ţi­ cu nivelatorul aflat în dotarea y 1 condiţii mult îmhunătă|î- y
meca­
întreprinderilor pentru
ducţia de cereale, legume sau mea benzii şi de gradul de nizarea agriculturii. . tc pentru circulaţia auto
securităţii statuiui în masivul Retezat plante tehnice. In unii ani mai denivelare a terenului luat în că pe un teren citc două ară­ 1 y Sc află în lucru dubla- \
amenajare. Rezultatele obţinu­
Considerind că anual se apli­
rea arterei dc circulaţie i
ploioşi, cum a fost 1969, con­
1969 la
te în cursul anului
de
secinţele excesului
staţiunii, pe malul lacu- 1
iar
sint mult mai evidente, apă cultura porumbului, unde turi. se poate ajunge după doi i 1 ce se intindc dc-a lungul ,
pierderile economice destul de s-au obţinut sporuri de pro­ ani Ia profilarea unor ben2i care lui Siutghîol. O dală cu ^
Colonel GHEORGHE GRIGORE, inspector şef ducţie de 950-1 390 kg boabe pot îndeplini funcţia de e lim i­
mari. Astfel, în cursul anului i terminarea acesteia, la i
al Inspectoratului judeţean de securitate trecut, unele unităţi agricole, la ha. în comparaţie cu parce­ nare a excesului de apă din * deschiderea sezonului, li- '
Com binatulul de e ip lo a la ra >i Irv
Hunedoara rasiiar« ca tnm eotâ a II pus In d u itrio liia ra o lem nului Deva s-a cum sînt C.A.P. Orăştioara, la martor neamenajată, sînt tarla. Aplicînd această meto­ \ toralul va avea prima \
valoare din oceastâ parte o locu­
lui a fast evaluat de specialiyti la îm bogăţit cu 10 autocam ioane noi. Sibişel, Beriu, Oslrov, Pcşlca- concludente in privinţa efec­ dă de lucru, unităţile agrico­ i autostradă, cu o lungime «
14SOOO mc lemn de foioase. Pentru u tiliia ro a lor mal eficientă, tului pozitiv pe care l-a avut le, cu investiţii suplimentare dc peste \ 'un. ratru '
L iniile lungi de funicular caro se 12 dintre acestea ou fost transfor­ na, Sălaş, Clopotiva şi altele,
Practica muncii de securila- ficărî s-a constatat că nu pe­ pierd parcă in inim a m untelui, îm ­ mate in autotrenuri, morîndu se ost­ au avut pierderi mari de re­ amenajarea asupra producţiei. minime, vor obţine rezultate 1 benzi de circulaţie — \
te arată, mai ales in etapa ac­ ste tot se acorda cuvenita a­ preună cu celelalte u tila je modeme iei copociloloo da transport a fie ­ coltă. care se evaluează la Făcînd o sumară analiză a pozitive în ceea ce priveşle y despărţite' două citc dn- y
ce slau lo d is p o iiţia forestierilor cărui u tila j de la 5 Io 10 tone.
tuală, că serviciile de spionaj tenţie evidentei, păstrării şi perm it valorificarea superioară Dotarea parcului auto cu m ijlo a ­ 800-1 000 kg porumb boabe. eficientei economice a acestor ridicarea producţiei pe tere­ uă printr-o fişic dc spa-
nu-.şi desfăşoară acţiunile la manipulării secretului de stat a mosei lemnoase. Aplieorea me ce de tron sport adecvate icoo te ril 5 000-8 000 kg cartofi şi 600­ amenajări şi a cultu rii pe te­ nurile care în prezent sînt a- 1 ţiu verde — vor înlesni \
inllniplare. In diferite perioade şi altor documente utilizate în todel de e ip lo a to ra in trunchiuri lem nului în forrţsâ rotundă ţl in 1 000 kg grîu la hectar. renurile amenajate şi neame* fectale de exces de umiditate. y circulaţia tuturor catcgo- y
lungi )i catarge, care este favori- lungimi mori vă permite In viitor
se stabilesc direcţii precise q- activitatea specifică desfăşu­ solâ de buno dotare tehnică a Io eieeutaroo sortării definitive o m a­ Pentru a scoate de sub in­ najale, reiese necesitatea e x­ Cunoscînd avantajele oferite , riilo r dc autovehicule.
1c ac ti vi lăţii de informaţii, o­ rată de întreprinderea sau in­ curilor de munco, conduce la redu­ sei lemnoase In d e p o iite le finale. fluenţa excesului de um idita­ tinderii şl generalizării acestor de aplicarea măsurilor hidrn- 1 îar pentru pietoni vor e- '
riontale îndeosebi spre cule­ stituţia respectiva. Cauzele cerea pierderilor |) sporirea indice Renunţarea trepfotâ lo depăşitele metode şi feluri de amenajări. ameliorative amintite, este de y xisla trotuare largi pc y
lui da u tilita re a masei lemnoase interm ediore, undo te foc in ptc- te terenurile agricole şi a le aşteptat ca încă de pe acum
gerea de date din domeniile care generează această stare e ip la a ta te . reda integral în circuitul nor­ Astfel, pe terenurile neame­ * ambele laturi. Dc-a Iun- .
hot.ărHoare în realizarea po li­ îe n t o p e ra ţiile de sortare, va oveo najate, in condiţiile de climă în fiecare unitate să se Iniţie­ ’ gul autostrăzii din Mamaia ’
de fapte sint neglijenţa şi in- C on d iţiile care fa v o riia a iâ pă­ ca re iu lla t reducereo volum ului de mal al producţiei trebuie cu­ ze acţiuni energice în scopul
ticii economice a partidului şi trunderea m ijloocolor aula In ocest muncă |l a ch eltu ie lilor de produc­ asemănătoare anului 1969, va ­ ) sc construiesc patru mori \
stalului, în dezvoltarea rela­ Im portant b o iin ou fost create de ţie. noscute şi precizate cauzele loarea producţiei obţinute la valorificări] cît mai largi a re­ ( spaţii dc parcare pentru i
conitructorii forestieri care au tro surselor de sporire a produc­
ţiilor ţării noastre cu alte sta­ to t |l deschis înspre Inima munte- A. ZAHARIA care provoacă excesul de um i­ cultura porumbului se situea­ circa 100 dc autoturisme
te, in apărarea independenţei (CONTINUAM IM PAO • I «» ditate şl măsurile ce se im ­ ză cu 600 lei la ha sub chel­ ţiei agricole. ţ fiecare. Alic IR parcate \
şi suveranităţii naţionale. tuielile de producţie, Iar pe y auto, insumind aproape y
In vederea realizării scopului pun a fi aplicate pentru a terenurile amenajate sporuri­ IOAN POP , 10 000 mp. se vor construi
pe rare şi l-au propus, servi­ le de producţie nu numai că cercetător la laboratorul de 1 în diferite puncte ale S
ciile amintite urmăresc cu per­ asigură rentabilitatea c u ltu ri­ îm bunătăţiri funciare al Staţi­ y staţiunii. i
severentă culcqcrcn cu miga­ lor, cu cîştiqurl de 400-800 lei unii agricole experimentale
lă nu numai a datelor secrete, la ha, dar permit şl amortiza- Geoagiu
ri şi a acelor informaţii care,
deşi aparent nu prezintă o Cuza Vidă in creaţia literară
importanţă deosebită, prin
concentrarea şî corelarea lor
conturează probleme a căror
cunoaştere pune în pericol, in
ultimă instanţă, securitatea scriitori, chiar contemporani Glasurilor ridicate de priete­ mentariul autorului. „Şi ascul-
Iul. Poetul Dăscălescu — puţin nii apartinînd generaţiei sale. tlnd. mă gîndeam că mulţi d in ­
stalului.
In acest sens, Decretul 430/1969 cunoscut astăzi — în versurile li se asociază m ulte alte con­ tre umiliţi, pămînleni ai ţării
precizînd sfera dalelor şi in­ sale, exclama : „Dulce soare-a deie tinere, care văd în alege­ au văzut odinioară pe acel
formaţiilor a căror divulgare tării mele, vino azi de lu m i­ rea lui Cuza ca principe rea­ domnitor al norodului şi că
este de natură să pună în pe­ nează,,/ Pe-un popor care de lizarea visului de veacuri al mulţi îşi amintesc în sara a-
ricol interesele economice, mi­ secoli nc-ncetat a fost călcat;/ celor două ţări de acelaş: ccea, de clipele din trecut ca
litare şi politice ale statului, Vezi cum saltă-n veselie, ini - neam şi sînge. Pot fi amintite şi moş G rigore'.
stabileşte — in acelaşi timp — ma-i cum palpucnză*' Cum pă suficiente exemple care dove­ Pare-se că toţi marii scrii­
răspunderea direclâ dtîl a fac­ şeşte fără grilă către ţărmul desc necesitatea şi leqitatea u tori din epoca următoare s-au
torilor cu munci de conduce­ depărtat“. înrii celor două ţări „megieşe simţii îndemnaţi să contribuie
re în activitatea economică şi Domnitorul Alexandru Ioan Tinărul ucenic al condeiu­ şi surori", cum foarte plaslir la imortalizarea lui Cuza. De-
de stat. cît şi a persoanelor Cuzo a rămas proeminent nu lui, Ion Pavlov, îi urează să-l se exprima un ţăran în divanul lavrancea Vlahulă. Şt. O. Io ­
cărora le sînt încredinţate sul) numai în literatura istorică aibă ca model pe Ştefan cel ad-hoc. sif. Em. Gîrleanu, Ilarie Chendi
orice formă documente, date propriu-zisă, ci şl în literatura Mare, pentru că ţara, aşa cum Tn anii 1909-19)2, cu oca sini numai cîliva pe care-i a-
sau acte ce constituie secre­ beletristică. Un scriitor apro­ arăta un alt poet G. Tăutu, il zia semicentenarului Unirii mintinr. După cincizeci de ani
te de stat. piat lui, cum a fost D. Bolinti- aşteaptă în „sărbătoare... ca o maestrul literaturii dc evocare figura lui Alexandru Ioan Cu/a
Pentru a urmări modul în neanu, îl defineşte pe dom ni­ fecioară avînd pe cap cununi istorică. M. Sarloveanu, într-n era încă vie în conştiinţa ro
rare sînt respectate cerinţele tor în raport cu personalităţile cu flo ri'. Suită de povestiri (Cuza Vodă. mânilor, c^re nn au uitai ceea
legale privind asigurarea se­ progresiste contemporane lui : Gr. Alexandrescu. pa rtici­ Povestiri de sa-ă, Vrem uri ce s-a înlopluit prin actul is­
cretului de stat de către condu­ N. Bălcesru, C. Negri, V, Alee- pant la lupta pentru Unire, nu vechi, Domnul poporului), re toric de la 1859.
cătorii şi angajaţii organizaţi­ sandrj, C. Pilipescu sau Gr. numai în calitate de mînuitor leva leqătura dint-e actul U n i­ A ju ta t de V. Alccsandrî şi
ilor socialiste, organele Inspec­ Ghica. Mai tirziu, acest cerr al condeiului ci si ca om poli rii, creaţie a poporului, şi fi M. Koqălniceaiiii, Cuza a în-
toratului de securitate al ju ­ de prieteni politici se lărqeşte lie, în ziua intrăvii dom nitoru­ gura atît de apropiată de cei
deţului Hunedoara. în v irtu ­ prin viguroasa activitate a lui lui 1n Bucureşti îi urează : „Ib obidiţi a lui Cuza Vodă. Un Prof. E. FIRC2AK
tea atributiunilor legale ce le M. Koqălniceanu. doreşte, Hi urează,/ De mari înalt grad de interes reprezintă
revin, ou întreprins mai mul­ Cultura legumelor in solarii constituie o sursă importantă de venîturî pentru cooperatorii
Alegerea Ini Cuza ca domn povestirea ţăranului Gr. Vată-
te verificări la unele institu­ fapte viata plină,/ Şi se-nclină d/n Geoagiu. Pentru o asigura condiţii optime de creştere o producţiei, la cultura de salată ss
ţii şi unităţi economice din ju ­ este un prilej de bucurie enlu stelei tale,/ Ce slrăluce in l u ­ manu. redată de scriitor „m ol- aplică lucrările de întreţinere necesare - respectiv prăşituf.
deţ. Cu prilejul acestor veri- ziastă pentru toată pleiada de mină’ . doveneşteU completată cu co­