Page 60 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4727 ® MIERCURI 18 MARTIE 1970

levilor, cunoaşterea psihope-
dagoqîcS a acestora, întărirea
Regulamentul şcolilor generóle, răspunderii pentru completa­
documentelor
şcolare.
rea
Menţionăm că prevederile re­
feritoare la alributiitc perso­
nalului didaclie decurg din
buie să le aibă activitatea în textul şi spiritul Statutului
afară de clasă şi cxlraşcolară,
un îndreptar preţios grantă a sistemului muncii de „Regulamentul şcolilor ge-
personalului didactic.
ea constituind o parte inte­
Seria clementelor noi aduse
instructiv-educative,
urmă.
ind-o pe aceasta din eonlinu- ne.rale“ se completează Şi cu
privitoare
reglementarea
la
complelînd-o şi aprofundind-o organizarea activităţii metodi­
cu miiloacele sale proprii şi ce şi de perfecţionare în şcoa­
m munca didactica şcoală acest fel de activitate, lă. Constituirea colectivelor
I ®
®
» O dală cu creşterea
A
specifice.
S jS.
o arc în
ponderii pe care
de catedră în şcolile unde c-
vislă cel puţin 3 profesori de
d ir ¡ginţilor
responsabilitatea
aceeaşi specialitate
Şi. prin ci, a conducerilor de specialităţi înrudite sau de
conferă
şcoli, capătă dimensiuni mai activităţii metodice un carac­
Elaborat tntr-o structura nn- partidul nostru în abordarea superioară caic le emană. largi şi mobilizatoare. Amen­
uă şi îmbunătăţită. Requla- problemelor legale de dezvol­ Elementul nou şi cu neîndo­ damente preţioase aduce re­ ter mai concret, mai compe­
meniul şcolilor generale“ , di­ tarea învălămîntulul româ­ ielnice consecinţe pozitive îl gulamentul şi la capitolul „Re­ tent, o cale mai directă de
fuzat rlc curind, este un in­ nesc. anume realizarea unei reprezintă stabilirea unei iden­ compense şi sancţiuni“ . Pînă muncă şi analiză. Aceleaşi
strument preţios la indemina împletiri creatoare dintre tra­ tităţi în situaţia si aprecierea acum. premiile II şi ii i pu­ specialităţi sau specialităţile
conducerilor de şcoli şj a în­ diţia noaslră valoroasă şi ce­ elevilor de la sfîrsitul anului teau fi acordate şi în condiţi­ înrudite sînt oricînd compara­
tregului personal didactic din rinţele actuale, slrîns legale şcolar, anulindu-sc dualitatea ile notei 9 la purtare. Noua bile prin continui şi metodă
unităţile învdtâmîntului obli­ de avînlul rapid al economiei ( laşelor H I! şi IV-XM. Potri­ reglementare, fără să afecteze de predare, pol fi antrenate în
gatoriu. Valoarea lui esenţia­ şî culturii. Ueglcmenlînd în­ vit noului regulament. împre­ cu nimic criteriile de aprecie­ direcţia cerinţelor unice şi
la constă in relevarea mai scrierea de la 6 ani a elevi­ jurările de corigentă Şi condi­ concrete, iar analizele ce se
clară a atribuţiilor ce revin lor din clasa I precum şi du­ ţiile de promovare sînt ace­ re a rczullalelor la învăţătu­ organizează periodic devin,
recom­
ră. leagă mai strîns
şcolii în lumina sarcinilor tra­ rata de 10 ant a şcolarităţii o- leaşi pentru toii elevii clase­ pensa premială a elevilor de fără îndoială, dezbateri spe­
sate de conducerea partidului bligalorii. regulamentul con- lor l-X. Acest lucru va avea conduita lor qenerală, de ţi- cializate. docte, ferite de bîj-
şi statului nostru, sarcini ur­ sfmlrşie rea mai răsunătoare efectul încadrării tuturor şco­ biiala ce se mai întîlnea la
mate şi oglindite cu fidelita­ i/bindd a şcolii noastre — a- larilor. indiferent de vîrslă şi nula lor şcolară ireproşabilă. unele şedinţe ale fostelor co­
Condiţia de premiere se do-
te de Legea privind învâtămîn- lingerea parametrilor mondiali (lasă, ¡ntr-un sistem unilar şi bîndeşie in dependentă directă misii melodice. Fireşte, meni­
t ul în Republica Socialistă de calitate şi durată, similari consecvent do apreciere fina­ de comportarea exemplară a rea colectivelor de catedră se
România şi de Stalului perso­ cu ai celor mai avansate tari lă a rczullalelor lor. Nu ne elevilor noştri, coca ce va a­ va dovedi numai dacă mem­
nalului didactic. din lume. Fără îndoială că a- putem îndoi de fel de urmări­ vea repercusiuni nemijlociie brii lor vor înţelege şi vor şti ,,ln luna decem brio. ta Şcoala generalo din Riu Bărbat, noi. co*
să-şi lege preocupările de ac­
Acest regulament, unic pcn­ cnst succes îşi are chezăşia în le favorabile ale noii regle­ asupra disciplinei din şcoală. tivitatea concretă din şcoală, „Pacea şl progre­ drcle didactice, am in iţia t un o njo m b lu folcloric pe care l-om nu­
lru ţoale şcolile de tip gene­ politica consecventă desfăşu­ mentări. Totodată, actuala or­ In aceeaşi ordine de idei se do predarea optimă a obiecte­ m it „P io n ie ru l" ţi care cuprinde 2S de olevi. La re p e tiţii am obsor-
ral. adună la un loc măsurile rată di> partidul şi statul nos­ ganizare a activităţii la clasă înscrie şi prevederea de la lor pe care le reprezintă, de sul— aspiraţii «ot eâ dansatorii. lo lijll» ţi re citato rii au lorm al un corp omogen,
core le pulco perm ite a p a riţia in public.
elaborate în ultima vreme de tru, in măsurile succesive în­ va duce cu siguranţă la creş­ articolul 129 al capitolului a­ perfecţionarea melodică şi in­ Prem ieio a o*u( loc :n cadrul spectacolelor »lofctel folclorice de
Ministerul Invătămintului pe treprinse pe linia ridicării ne­ terea răspunderii individuale mintii, care dă posibilitate permanente la Pui Io S ăle|. Publicul o a preciot călduros interpretarea tin erilor
încetate a prestigiului şi nive­ a învăţătorilor şi dirigin|ilor formarea ritmică cu proble­ o rliţli o m olo ii, controlare ce ne-a îndem nai tâ întreprindem un
linia perfecţionării continue a consiliului profesoral să re­
lului învătămînlului din (ara lată de siluatia şcolară a fie­ matica nouă. turneu in satele Urle, Şerel. Ponor, H ob iţo ţi B ă ie ţii. Aplauzele ou
muncii din şcoli, cum ar fi re­ curgă. în cazuri extreme de ale umanităţii*' ră splă tii ţi de data aceasta varie lolca , «astilotea ţi co m p iciitote o
glementarea programului de noastră, în consens cu dezvol­ cărui elev, pentru completa­ abateri disciplinare, şi la mă­ Ansamblul de modificări şi spectacolului susţinui de tin ăru l nostru ansam blu. Lo reuşita spec-
tarea tuturor domeniilor de rea documentelor şcolare, prin elemente noi pe care le con­
lucru al cadrelor didactice, or­ sura eliminării pe o perioadă Com itetul N o(!onal pentru Apă- lacoleior au contribuit profesorii Vcnu Stanciu, directorul »colii.
ganizarea învătămînlului de aclivjiate. obligativitatea de a trece ei de 1-5 zile a elevilor. Consi­ ţine „Regulamentul şcolilor roreo Păcii din Republica Soeio- M ihoi G ordian, eom ondantul u n ilă ţi■ do pionieri precum »i... H o­
ţia de rodioom plificore a »colii, construită de învăţătorul losif
o ig o n ije a tâ con­
lu tâ
Romonio
cultură generală fără frecven­ Pe lîngă valoarea sa de prin­ înşişi în registrul malricol me­ derăm că măsura aceasta vine generale“ reprezintă o coti­ cursul „Paceo |i p ro g ie iu l — as­ Ale»ca.
tă. sancţionarea contravenţi­ cipiu. regulamentul are meri­ diile anuale si generale. Este in sprijinul întăririi discipli­ tură nouă, structurală şi ca­ p ira ţii peim anenie ole um anito- Fondurile reoln o to din a cetic spectacole vor fi lolosilc In vacanţa
ilor 1n domeniul învăţămintu- te deosebite si în privinţa în­ de la sine înleles că aceste nei în şcoală. Regulamentul litativă. a învătămînlului nos­ tll". de varo. clnd ansam blul folcloric „P io n ie ru l" vo beneficia de o
C oncursul. este «loial cu 601 pro*
lui de cultură generală, insti­ drumărilor practice pe care le medii, fiind roadele muncii lor stabileşte, de asemenea, cu tru general, temelia unor re­ m ii. printre core enumerăm : un eicursie prin ţară.
tuirea responsabilităţii de di­ dă conducerilor şi tuturor lu­ de un an. dirigintii şi învăţă­ mai multă claritate, sarcinile zultate lot mai frumoase pe C E C cu voloorea unm outotu-
rector coordonator, perfecţio­ crătorilor dîn şcoli, consem- torii trebuie să se facă ei in- ce revin dirigintîlor şi perso­ (are le va înregistra arlivila- rlsm „D o c io " 1 300, S lo lo vlio o re
„M ira j" . 10 m a jia l electrice de
narea activităţii metodice ele. nmd şi aici unele modificări SÎŞi interesaţi şi răspunzători nalului didactic de predare, lea viitoare a cadrelor didac­ cusut. 25 iro n iitlo o re . 50 eiCursil
Cele aproape 40 de cadre di­ preţioase. Voi aborda doar cî- pentru consemnarea lor fide­ urmărind îndeosebi cuprinde­ tice care si-au legal viata de „Turul Rom âniei", sute de ceosurl lin plural frumos
dactice din comuna noastră au leva dintre ele. pe acelea ca­ lă în matricolele şcolare. rea tuturor copiilor }a şcoa­ ideglul şcolii. d<* mîn<5 „P o llo t* |l stilouri „ H o ­
exprimat unanim părerea că re se Impun prin efectul unei De mare însemnătate este ro". La concurs poote partlclpo ori*
nou) regulament, net superior atitudini noi din partea elevi­ sublinierea mai pronunţată, lă. colaborarea cu organizaţi­ Prof. SABIN SE'.AGEA ce cetăţean. Buletinele de con-
celui din 1964, a fost conceput lor sau a cadrelor didactice, potrivit noii reglementări, a ile de pionieri şi U T.C., edu­ directorul Şcolii generale Cu<s se pot procura prin comito-
tclo IfJcoie de luptă pontru poco. Pino atunci ne proocupăm de lărg irea repertoriului »1 susţinerea
în spiritul nou introdus de prin optica nouă şi gindirca rolului şi locului pe care tre­ carea politieo-ideoloqică a c- Vata de Jos unor eventuole spectacole lo H aţeg, Deva »1 Pctro»oni*.
Scrisoarea — sim plă, cu un stil m form ativ direct, necăutal — nl
s-a purul m ărturia unei Intense pasiuni in munca »colará »i no-a
îndrumat să-i cunoaştem po o ulo rii ei
...şcoala din Riu a ărb o t s-a e ilin s, prin a lip ire a unui am plu corp
eficientei muncii, a organiză­ nou de clădire. Şl, firesc, profesorii dc aici au ţin u t ta ne orale
sălile de ciosă. M ari, «pa|iouse, luminoase. Ca ţoale celelalte, nu-
înaltul titlu de întăririi ordinii şi disciplinei. - Vedoţi, oicl am sidU noi... ^ _ _
m IMANI OIM,!» rii ştiinţifice a producţiei, a mui că
r*'i¿ 3
Secretarul
Comitetului jude­
- Nu gâtflum porchelari. Am tot a ţto p ia t pînă înlr-o ii, cind
ţean de partid a exprimat con­ no-um apucat. Oe la p t lotul e să începi... Şi nici nu se vede <6
tid trebuie preluată şi gene­ vingerea biroului Comitetului c an parchet mo‘’ (al de „a m a to ri", nu de „ p r o fc iio n iţli“ ...
ralizată la loate exploatările judeţean de partid că detaşa­ - Aici vom ridico un tid }i vom locc un laborator foto...
- Drn¿ooce, cu un a lt tid , vom valo rilico un spaţiu, nefolosit
carbonifere din Valea Jiului şi colectiv fruntaş mentul minerilor de la Lupeni pino acum, pontru bibliotecă...
din tară. va fi Ia înălţimea prestigiului N-o tost ncvoiu să im tebom „c in e " onum * dintre cadrelo didac­
Vorbind în numele colecii- (îşl.jqat in întrecere, aducînd tice o Iceut osia. h!-o fost nevoie pentiu că, de liccore dotă. se
toiosca pronum ele „n o i" - o em oţionantă definire a unul colecţie
vului. tovarăşii Nlcolae Aeilln- înlreaqa conlribu|ie la înflo­ unit, cr.tuiiost, e cărui pasiune »i doruire se m a le n a liie o tă în
că, miner şef de brigadă, Ioan ducerii Ministerului Industriei dc parlid, pcnlru contribuţia rirea multilaterală a patriei. v irila nouă a »colii.
Predoşan. lăcătuş. Anton Du- Miniere şi Geologiei şi al con­ valoroasă adusă în anul (969 Participanţii la adunarea - Avem »• un m utou »color („owom " - din nou un plurol Iru-
ban. şef de echipă, şi Nico- siliului de administraţie al la îndeplinirea sarcinilor eco­ festivă au aprobot intr-o at­ mos). D o riţi tă -l »edeţi Í , .
- Bineînţeles
Iae Tivlg. inginer, au mulţumii Genii alei cărbunelui Petro­ nomice. Reierindu-se la nece­ mosferă de puternic entu­ Ceea ca om in tiln il lo musen o întrecut orice a»leplón. Fluiere,
pentru acordarea înaltului ti­ şani. Evidenţiind succesele dc sitatea dezvoltării şi perfec­ ziasm textul unei letegrame a- furci de to rt »i fuse din I srvm, obiecte de u t com ic, „s ic iin e ", le a ­
găn. m obilier ţărănesc lucro* din bardă, icoane pe sticlă, vote de
tlu de fruntaşi intre colecti­ presLiqiu înregistrate la Lu- ţionării activităţii productive drosate Comitetului Central al lemn. covoare, cusături locolo, ceiom lcă - seci de exponole orin-
vele minereşti ale tării, ară- peni în anul Irecul. vor­ a minei în lumina sarcinilor P. C\ R.. tovarăşului NICOLAK duite Intr-o cosă din sal au darul de a evoca grăitor modul de
tînd că minerii din Lupcni văd bitorii au arătat că stă in stabilite de plenara C. C. al CEADŞESCU, în care se ex­ viaţă al locu ito rilo r do aici, de ocum două secolo, sou chiar moi
în aceasta încă o manifestare pn l in ta colectivului de a ri­ P.C.R. din decembrie I9G9. primă lintărîrea fermă a colec­ mult. , ,
A laiu ri de ele, plugul de lomn, ră tb o iu l de ţesut »r curso de
a alenliei şi » preţuirii deose­ dica la cote mai înalte toate vorbitorul a relevai că pen­ tivului E. M. Lupcni dc a prins ur»i ar face cinste oricărei m uiee cu pretenţii. P ionierii dm
bite pe care conducerea parti­ realizările, îndeosebi pe sea­ tru minerii Lupeniului ultimul munci cu toată priceperea, Riu Bărboi, harnici „că u tă to ri de com ori" împreună cu profesam
dului şi stalului nostru o a­ ma valorificării rezervelor pri­ an al cincinalului va trebui hărnicia, abnegaţia şi dcvola- lor. au onorol cu un frumos muscu voslo ocliune de valorlffcote o
cordă muncii pline dc abne­ vind creşterea producţiei, pro­ să marcheze un progres con­ mentul pentru înfăptuirea o- com orilor trecutului spirltuol ol poporului.
Ropotul la Riu Bărbat
s-a inch cio l. Plecăm în so ţiţi do ^ bucuria
gaţie şi bărhălie a minerilor. ductivităţii muncii, a vi iove­ siderabil pe linia sporirii mai xemplară a programului ela­ de o fi cunoscut un mănunchi de oameni e n tu rla jli, a cătoi po*
Ei s-au angajat să nu precu­ lor de avansare. îmbunătăţirii accentuate a producliviiătii şi borat dc parlid. s une »1 d ă iu ire conferă un plus de nobleţe acelui frumos p!»'-
peţească nici un efort pontru c alităţii ( ăi bunelul coc silicabil
a face din rezultatele muncii şi reducerii consumului spe­ T. I v H ATE
lor din acesl an .un. .solid şi cific- de lemn de mină.
strălucitor piedestal pentru ti­ Tovarăşul Ştefan Almăşan a
tlul de fruntaş în întrecere. adresat celor peste 4 000 de
muncitori, maiştri. Tehnicieni
Colectivul minei Lupcni a şi ingineri de la mina Lupcni
fosl felicitat de tovarăşii mg.
Vasilo Ogirliri şi jng. Dumi­ rălduroosc felicitări din partea e x m m m t i u m i n
tru Popcanăş, în numele con- biroului Comitetului judeţean
Uzina M. M. R Rimeria. Ma­ sporirea contribuţiei tinerilor duşi tineri calificaţi sau In curs secţia vagoane, secţie ce «e e­
joritatea lucrătorilor săi sînt la rezolvarea sarcinilor econo­ rie calificare, care să pontă videnţiază în mod deosebit $i
Valorificări de trufandale cit şi la vagoane Dală fiind mice ale u/.inci ? obţi­ realiza o demontare sistemati­ aici majoritatea sînt tineri. mai
tineri alîl Ia secţia locomotive
Rezultatele n-au
„Pe ei
ne
sprijinim
că. raţională
- Rezultatele ixvziiive
ponderea tor Însemnată In to­ nute de tineri se daloresc în întir/ial altfel să sc arate Fie mult, ne spunea maistrul Vol-
talul salariaţilor, rezultatele mare măsură unor acţiuni efi­ sînt confirmate de şeful de e- cu Lugojan, secretarul organi­
bune oblinule de colectivul u- ciente întreprinse de organiza­ chi(>ă Zapiu Cârpinlşan zaţiei dc bază de la secţia a
In ultimele zile, cooperatorii din judeţul nostru zlncl sini legate inseparabil de ţia noastră, in colaborare cu Am stat de vorbă şt cu tînâ- iV-a. Rint bine pregătiţi pro­
şi-au orientat o parte din ior(c spre valorificarea legu­ munca, serioz.ilatea şi compe­ sindicatul si sub directa îndru­ rul uteclsl Glieorghe Teodo- fesional".
melor dc primă apariţie. Pînă acum s-au preluat 8,5 tenta lor profesională. Faptul resou, elev In anul III la şcoa­
Despre aportul cnrc II aduc
de
bază
i î lone dc spanac, iar pcnlru sâplâmîna următoare se permllc o apreciere pozitivă a mare a organizaţiei îndeaproape la profesională. „Urmărim cu tinerii in cadrul secţiei şi cali­
Urmărim
P.C.H
preconizează să 11 e puse la dispoziţia consumatorilor activităţii organizaţiei U.TC. continua perfecţionare a tineri­ toţii un singur lucru, o demon­ tatea pieselor pe care )e exe­
m m m alte 15 lone din produsul respectiv. de aici — un autentic catali­ lor, alit a celor calificaţi, ab­ tare a pieselor cit mal sistema­ cută nc-a relatat şeful secţiei,
Cantităţi mai însemnate au livrat cooperativele a- zator al eforturilor uleciştilor solvenţi ai şcolilor profesiona­ tică, cit mai atentă, in vede­ tovarăşul Ion Plcşa : „Am reu­
C. T. M intia : Paralele spre înălţimi. gi'lcofe din Dobra, Sintandrei, Aurei Ylaltu, Tîmpa, — îndreptată spre îndeplinirea le, cil şl a celor In curs de ca­ rea recondlţionărli lor. Vrem şit ca în cadrul secţiei noastre
Foto : V. ONOIU Lăpuşnit, Orăştie şi altele. sarcinilor de plan. lificare la secţia serală a şco­ să ne încadrăm astfel cu re­ să executăm piese de mare
Aprecierile, bazate pe cunoaş­ lii profesionale sau direct la zultate cit mat bune In acţiu­ precizie. E cazul osiilor cu la­
terea faptelor, sînt confirmate locul de muncă. Aceasta se nea de economisire a incla- găre dc rostogoliri, ceea ce nu­
de tovarăşul Florlan Urlcan, mim osii cu rulmenţi, necesa­
secretarul comitetului de par­
Emoţionant este şi momentul
Trecerea lu i Alexandru inlîlitirii lui Cuza cu protopo­ tid al uzinei : „Sîntem mulţu­ re creşterii vitezei dc deplasare
a trenurilor şi deci aducerii dc
miţi de activitatea tinerilor A -
pul Crainic Jin Dobra. aflat şi
economiei
venituri mal mari
«*l In holul hotelului. Intre cei porlul lor este deosebit în ma­ naţionale. Alte piese dc schimb
doi bărbaţi se înfiripă un dia­ joritatea sectoarelor de produc­ Tinerelul şi producţia le executăm noi fără a mal
ţie. Prin efortul lor, conjugat
lean Cu xa prin Deva complotiştii de la II februarie cu cel al lucrătorilor mal In necesita aducerea lor din altă
log din care aflăm că prinlre
parte. Datorită priceperii oa­
în bune
vlrstă, se realizează
s-ar fi aflat şi căpitanul Crai­
nic, fiul protopopului din Do- condiţiunl planul de producţie. menilor cu care lucrăm, în
special a tinerilor, a discipli­
hra. Aceasta denotă că comitetul realizează prin studiu indivi­ Kiluî“. • nei şi seriozităţii de care dnu
Bibliolcca documentară a Mîhnît şi dezamăgit de tră­ ....E patrusprezece februarie Rclalînd acestea, Alexandru U .TC , se preocupă îndeaproape dual sau dezbateri de produc­ „La secţia a Jll-u meranicâ. dovadă în producţie, a cunoş­
Muzeului judeţean Hunedoara- darea qmpului dp ofiţeri, in­ 1860,,.". Jn Deva. „un mic oră­ Ioan Cuza pleacă in uimirea de activitatea tinerilor, Interve­ ţie, prin care urmărim Însuşi­ majoritatea tinerilor slut cali­ tinţelor lor bogate, am reuşit
Dcva p«istreaz«7 un document dignat de uneltirile coaliţiei şel te poartă numele iclăţll- dar şi în entuziasmul locuito­ nind la timp cu măsuri utile. rea noilor tehnologii de lucru. ficaţi. ne spunea inginerul Cor­ să trecem la un nou produs —
de o valoare deosebită — ma- burglîczo-moşierc-şti. ostenit de (e-| încoronează', „pe clnd se rilor străvechiului oraş dc la In acelaşi timp urmăreşte, ală­ O altă măsurA întreprinsă con­ nel Porca, seini secţiei Ceea vagoanele pe patru roţi".
nuscijsul ini.milat „Un episod nlîlea hărţuieli, cu sănătatea îngina ziua cu noaptea“ — poalele celă(h. care ¡1 petrec turi de noi, eficienţa acestor stă in gos|X>dărirca judicioasă ce ne bucură e faptul că aceş­ — Cure este modalitatea dc
ixlnric". conţiro.id 43 de pagini zdruncinată. Cuza părăsea ta­ relatează autoarea — soseşte cu urarea : „Să trăiască". măsuri, rezultatele concrete st a metalului, a pieselor rezul­ tia Işl însuşesc repede secre­ lucru cu tinerii pc care u a­
scrise cu cerneală, semnal du ra pentru a nu o mai vedea nici­ la hanul .Hotel Baucr" (aflai Manuscrisul nu este lipsit de imediate". tate din demontare, ce se cer tele meseriei, se preocupă de doptă maiştrii, conducerea sec­
Constanta Dunca dc Şicu. mâ­ odată. deşi contribuţia sa h l>e locul undo astăzi este hote­ calităţi filerare şi artistice. Au- Dorind să cunoaştem măsuri­ reconditioiiîitc, revalorificate. îmbogăţirea propriului bagaj de ţiei ?
niata Şcbeau. şi datat „Vien) realizai ea I mărului stai unitar lul ..Bulevard") o caleaşcă loorea izbuteşte să creioneze, le întreprinse in acest sens, — S-a ivit vreodată necesi­ cunoştinţe. 15 dintre ci sini e- - Cunoaşterea personală, dis­
]9t)o". Autoarea acestui mate­ fusese dintre < ele mai impor­ mare de voiaj, cu oatru cai din cîleva linii, chipul domni­ ne-am adresat tovarăşului Io­ tatea intervenţiei directe a or­ Jevi la liceu, secţia serată A- cuţiile de Ia om la/om Însoţite
rial. născută la Botoşani. în tante. de poştă. torului AL I.- Cuza, portretul nel Tuli'gă, secretarul comitetu­ ganizaţiei U.T.C. in cazul în v'cm multă încredere în el. de măsurile cele mai eficiente
1843. este cun is(Ută în Jilera- Cafeneaua, pînă aici mono­ fizic al personajelor, reacţiile lui U.T.C. cu întrebarea : care tinerii. într-un fel sau al­ Cînd producţia o cere râmîn impuse de moment, considerăm
luva română prin citeva lucrări tonă, sc însufleţeşte o dală cu sufleteşti alo acestoro. Limba — Prin ce iniţiative urmăriţi tul. nu şi-au adus întreg apor­ peste orele de serviciu şl lu­ noi că este calea sigură în in­
dintre rare miunlim drama in ajiaritia străinului, „un domn folosită este aleasă, caracte­ tul ta realizarea sarcinilor dc crează în continuare staurare a unei discipline în
5 acte ..Martira inimii", „L.i de mărime ceva peste mijlociu, rizată prin claritate şi sobrieta­ producţie ? Sînt cuvinte frumoase dc a- producţie, generatoare de re­
Alma“, „Poveşti nouă pcn­ lai la spate, aproape ascuns in- te. Fiqurile de stil sini folosite — Au existat, fără îndoială preclcre, ce exprimă o stare dc zultate pozitive. Aşa am reu­
lru copii', lucrări care s-au lr-o mania lungă, al cărui gu­ pentru a sublinia o anumită Una dintre acestea a apărut la fapt, dăruirea unor oameni n- şit să avem lucrători ca Pe­
hm mal de aprc( ierile contem­ ler de blană scumpă era ridi­ stare sufletească sau a defini secţia I montaj Aici s-a sim­ flaţl în pragul vieţii, dorinţa tru Tămâlaş — strungar, Gheor-
poranilor. cat pesle (aţă şi urechi". mai plaslic o anumită atmo­ ţit necesitatea unei Intervenţii lor dc a contribui cu toate for­ ghe Stanciu — strungar. Vasi-
Gonslanla Dunca. după cum Domnul, al cărui mers era dc' sferă. La plecarea lui Cuza, prompte întrucîl s-a Inltrzlnt ţele la realizarea sarcinilor de 1c lonechente — forjor, oa­
îns.işi mărturiseşte, a fost mar- om poruncilor, sigur şi în- ..zăpada lot cade ta nlşle la­ cu mai bine de o zi plecarea producţie. Fi se numesc Mir- meni cu reale calităţi politice
lora mai multor evenimente diăznet. ora urmai, dc o „damă crimi îngheţalc', mareînd nu la probă a unei locomotive S-a cea Davlncâ, Ioan Micii, Timo- şl profesionale, care depun e-
din ‘reculul pairîei noastre, voalată“ şi de două bone cu numai zbuciumul din sufletul stat de vorba cu Iinerţi, în spe­ toi Bembcâ, Ioan C’înriea si forturl pentru a fi în fruntea
prinlre care şi acela al Unirii cile un copil în braţe. După acestuia, dar şi frăinîntarea ce­ cial cu Mihai Archir, care lip­ mulţi alţii, care se străduiesc întrecerii, lucrători pasionaţi,
Principatelor Române în ră­ ce li se asigură la etaj cele lor care îl petrec cu reqrelul sea nemotivat, cu Glieorghe Vâ- să obţină rezultate cil mai îndrăgostiţi de meserie. Pentru
rind unui singur stal şi naşte­ mai bune camere ale modes­ în suflet şi cu ochii plînşi. lase, Augustin Bcian. S-a cerut bune. aceasta noi, cc! mal in vlrstă,
Si stimăm.
şl părerea şefului de secţie şl,
rea României moderne („sini tului liotei, înso(ilorij enigma­ Aceste simţăminte îşi găsesc prin măsurile imediate care „Lucrez aici din anul )U(M.
martora reînvierii române'). ticului vizilalor transportă sus explicaţia în faptul că românii s-au luat, s-a constatat că a­ dc cînd am absolvit şcoala pro­ Ne-a Impresionat plăcut preo­
t na din amintirile dragi au­ In acea scară de 13 februa­ baqajcle : cuiere, saci de voiaj, ardeleni au primit cu însufle­ cum lucrurile merg spre bine fesională — ne relata strunga­ cuparea, de altfel firească, a a­
toarei. pe care o consemnează rie 1860 irccea pe aceleaşi pleduri, coşuri cu provizii. ţire alegerea lui Cuza ca domn Firesc deci, valoarea măsuri­ rul Mircca Davîncă. Am îndră­ cestor tineri de a avea rezul­
in acest manuscris, se referă străzi îngheţate ale Bucureştiu- Un bărbat între două vlrste. al celor două ţări româneşti, lor luate se apreciază nu prin git acest loc dc muncă pcnlru tate cît mai bune in muncă, de
N-am
la popasul, tienlni o noapte, ol lui. pe care, în urmă cu şapte cu barbă şi Irirolor la ceas. îi vâzind în aceasta pe domnul Ideile pe care Ic conţin acestea că îmi place meseria. şcoala . a contribui cu loate forţele, a-
cu
rupt legătura nici
fostului domnilor al României, ani. tot intr-o -/; de februarie, cerc proprio!ani tui hotelului românilor de pi etutindeni. De­ ci prin modul in care ele vor Sînt elev In clasa a XIl-a de laturi de cei mai în vlrstă, la
Alexandru loan Cuza. la Deva. in fruntea mulţimii venite să permisiunea rie a-l servi el pe tronarea celui care a fost pri­ influenţa contribuţia tinerilor liceu, secţia serală. Muncim, realizarea sarcinilor dc plan,
la pu|in timp după ce acesta salute pe domnitorul celor străin, pcnlru că bănuieşte că mul domnitor ai României. în din uzină la îndeplinirea sar­ învăţăm, ne distrăm...". Sînt a­ căutarea lor firească dc a cu­
a fost silit să abdice, luînd ca două principale, intra In capi­ distinsul personaj este mai timpul căruia au Insl realizate cinilor economice $i acest lu­ tribule ale tinerilor zilelor noas­ noaşte mai mult, de a-şl îmbo­
lea pribegiei. tala Ţării Româneşti. mult docil un călător oarecare. înfăptuiri care au pus temelia cru s-a realizat printr-o mun­ tre. care le definesc persona­ găţi cunoştinţele profesionale şi
de cultură generală. „Noi, cci
Reformele introduse în tim­ Insoliţi de comisarii numiţi Asa are prilejul să afle, mai aşezămintelor României mo­ că perseverentă din partea ti­ litatea.
pul domniei lui Cuza au pus în acest scop de locotenenta repede dccll ceilalţi, adevă­ derne şi au deschis calea spre nerilor, o atentă îndrumare şl Aprecierea muncii lor jn n- mal în vîrstă, îi stimăm".......îşi
temelia aşezămintelor României domnească şi escortat de un rata identitate a misteriosului progres intr-un »¡Im mai rapid, un control riguros. începînd de cest caz pare firească. „ A p o r ­ aduc o contribuţie deosebită'* —
„Pc ci ne bazăm" .. Rjnt frag­
moderne şi au deschis calea detaşament de cavalerie. Ale­ călător. a determinai o vie nemulţu-., la şeful de echipă şl contlnuînd tul lor e deosebit In uzină, nc mente de discuţii cc vizează
spre proqrcs într-un ritm mai xandru Ioan Cuza, împreună Deosebit de interesant oslo mire şi indignare în rindul ce­ cu maistrul, inginerul, şefii de spunea Livlu Irinca - maistru tinerii, faptele lor. Atmosfera
rapid, spre independenta rea­ cu cei care-l urmau, străbate monologul ce l roslcşle. in ca­ lor care-l susţineau. secţie, organizaţia U.T.C. Ctte- principal la cazangcrie şl pre­ creată o dintre cele mnl priel­
lizată în 1677, spre Unirea de drumul pînă la graniţă, dc un­ merele hotelului, domnitorul, Calda primire ce » s-a făcut va exemple sînt edificatoare. şedintele comitetului sindicatu­ nice unei mutici rodnice Aici
la I Decembrie 1918. In acelaşi de se îndreaptă spre Braşov, abătut, dar demn. in fa|a sn Pentru u economisi o cantitate lui de U.M.M.R. Pentru rezul­ intervenţiile, măsurile luate de
limp. ele au înăsprit relaţiile La graniţă îmbrăţişează senti­ |iej salo, monolog in rare est«* domnitorului la Deva este încă cît mai mare de metal şi pie­ tatele muncii lor. secţia I mon­ către organizaţia U.T.C. sînt
o dovada a năzuinţelor şi lupte­
dintre domn şi reprezentanţii nela română, salulînri astfel prezentat suedni. clar cu ;la- lor românilor din Transilvania se apte pentru recondiţionarc. taj locomotive şi secţia a II-a deosebit dc eficiente şi In a­
inoşierîinii conservatoare si ai tara de ia care ¡Şi lua rămas lilale, programul de muncă şi pentru înfăptuirea visului lor echipei de demontare a loco­ vagoane mii primit diploma dc celaşi timp prompte, concordă
burqheziei reacţionare, refrac­ bun pentru totdeauna. reforme al lui Al. I. Cuza în de totdeauna — Unirea — ideal In sera cooperativei agri­ motivelor, din cadrul secţiei secţii fruntaşe pe l'Jiîî) cu oca­ cu aspiraţiile marii majorităţi
tari progresului social. Ca ur­ După un scurt şi necesar po­ coi şapte am de domnie-. cole din satul Aurel Vlaicu, montaj, care pînă atunci lucra zia dezbaterii cifrelor dc plan a tinerilor. Utecişlii, conduce­
mare. prinlr-un odios complot, pas la Braşov, unde face o vi­ A doua zi dimineaţa, locui (c se va maleriali/a prin a c ­ coopeiaţoarea Silvia Laiâr în­ la modul „ciocan şi daltă", si Răspund chemării noastre la rea organizaţiei lor şl-au înţe­
monstruoasa coaliţie a înlătu­ zită protocolară auloMÔlilo:- lorii Devei. aiUnd vestea, ii tul de la I Decembrie 1918. era alcătuită doar din oameni colectarea fierului vechi, mun­ les întru totul îndatoririle pe
rat de la conducerea statului locale, Cuza sc îndreaptă pe fac o emoţionantă demonstraţie grijeşte cu atenţie linerele necalificaţi, în special tineri, că patriotică. Înfrumuseţarea care le au.
plante de conopidă.
român, Ia 11 februarie 1866, drumul poştalionului spre Vie- dc simpatic celui care a fosl Prof. IOAN ANDRIJOIU astăzi t se acordă o atenţie deo­ locului dc muncă şi a uzinei".
pe domnitorul A L I. Cuza. na. trcclnd prin Deva. primul domnilor al României. Muzeul judeţean Deva sebită. Au început să fie inlro- Nc îndreptăm paşii şi spic
M. BODEA