Page 36 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 36
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5005 • JOI 11 FEBRUARIE 1971
4
Proteste îm potriva actelor de
încheiere» convorbirilor dintre persecufie asupra cetăţenilor
arabi din regiunile
Aldo Moro şi Mirko Tepavat Gaza şi Sinai
NAŢIUNILE UNITE 10 Joseph Tekoah, a adresat o CINEMATOGRAF
ROMA 10 — Coresponden ministrul Tepavaţ au exami (Agerpres). — Reprezentantul scrisoare preşedintelui Consi
tul Agerpres, Nicolae Puicea, nat, de asemenea, unele pro permanent al R. A. U. la liului de Securitate, în care AUTOMATIZAT
transmite : La sfirşitul celor bleme a căror soluţionare nr O.N.U., Mohamed Hassan el se arată că a fost necesară a
şase ore de discuţii ce au a îmbunătăţi condiţiile de via Zayyat, a prezentat secreta doptarea de măsuri în C.aza
vut loc la Veneţia intre Aldo ţă ale populaţiilor de fron rului general U Thant, pre pentru „protejarea populaţiei In condiţiile actualei cri
Moro. ministrul afacerilor ex tieră. Ele vor fi examinate cum şi membrilor Consiliului locale împotriva actelor de ze a cinematografelor, pro
terne al Italiei, şi Mirko Te- prin canalele diplomatice, cu de Securitate o notă în legă terorism1' prietarii de săli din S.U.A
Davaţ. ministrul de externe asistenţa experţilor. Cei doi tură cu actele de persecuţie La Tel Aviv. un purtător sînt intr-o continuă goană
al Iugoslaviei, a fost dat pu miniştri au avut, totodată, un Întreprinse de autorităţile is- de cuvînt al armatei israelie- după economii. Astfel, la
blicităţii un comunicat în care schimb de vederi asupra si raeliene împotriva cetăţenilor ne, citat de agenţia France Chicago s-a deschis recent
se spune că „cei doi miniştri, tuaţiei internaţionale A fost arabi din regiunile C.aza şi Presse, a precizat că zece sol primul cinematograf „au
în cadrul întîlnirii lor prie confirmată dorinţa celor do Sinai. anunţă agenţia MEN. daţi au fost aduşi în faţa tomatizat", care renunţă la
teneşti. s-au referit la decla uă părţi ca vizita de stat In Reamintind rezoluţia Consi Curţii disciplinare, oare-i va casieri şi plasatoare. Locu
raţiile parlamentelor respec Italia a preşedintelui Repu liului de Securitate nr. 237 judeca pentru „violenţe ne rile din acest cinematograf
tive şi la principiile pe care blicii Socialiste Federative din iunie 1967, prin care Is justificate si pagube cauzate sînt numerotate. Spectato
le cuprind privind respectul Iugoslavia să aibă loc la o raelul era chemat să asigure locuitorilor în cursul recen rii introduc o monedă in
reciproc al independenţei, dată apropiată. securitate locuitorilor din te telor operaţiuni de securitate tr-o maşină automată, care
neamestecul în treburile in Tepavaţ l-a invitat pe Aldo SUEDIA. In centrul oraşului Stockholm se ridică noua clădire a Parlamentului, in care cei ritoriile ocupate, nota cere din regiunea Gaza". Purtăto le furnizează biletul dc in
terne. suveranitatea şi inte Moro să facă o vizită în Iu 350 de membri vor beneficia de săli echipate cu ultimele noutăţi de ordin tehnic, nece ON U. să intervină pentru a rul de cuvînt a făcut cunos trare. Fiecare scaun este
gritatea teritorială. S-a rele goslavia. avînd acelaşi carac sare bunei desfăşurări a dezbaterilor. Noua clădire întinsă pe o suprafaţă de 23 000 mp are se pune capăt acestor acte cut. totodată, că trei soldaţi prevăzut cu un dispozitiv,
vat cu satisfacţie că există ter neoficial ca vizita de la 11 etaje, 800 de săli şi un goraj pentru 100 de automobile. de persecuţie. israelieni au fost deja jude fu care spectatorul intro
bazele pentru întărirea prie Veneţia, dar de prietenie şi In foto : Olâdirea Parlamentului. Pe de altă parte, reprezen caţi pentru abuzurile comise duce biletul său, purilnd
teniei şi favorizarea celei de schimb cordial de vederi. tantul Israelului la O.N.U., in timpul percheziţiilor. numărul locului. O dată
mai rodnice dezvoltări a co cu aceasta, dispozitivul de
operării dintre Italia şi Iu blochează scaunul ridicat,
goslavia. Ministrul Moro şi care poate fi lăsat In jos şi
Comunicat comun dupâ Opinia publică mondială condamnă folosit.
Declaraţii privind
CUTREMUR IN
redeschiderea convorbirile dintre CALIFORNIA
Canalului de Suez agresiunea S.U.A. în Laos Cei şapte milioane de
locuitori ai Los Angelesului
CAIRO 10 (Agerpres) — au fost literalmente azvir-
După cum anunţă agenţia Norodom Sianuk respingerea agresiunii impe lichida toate obstacolele şi in semn de protest faţă de liţi din paturile lor, marţi
ME.V, purtătorul de cuvînt o rialiste şi in construcţia so vor obţine victoria in lupta intervenţia în Indochina, s> dimineaţă la ora 6 (ora lo
ficial al guvernului R.A.U., Alexei Kosighin, preşedin cialistă Uniunea Sovietică, a împotriva imperialismului. să acţioneze pentru ca gu cală), dc către cutremurul
Munir Hafez, a afirmat că tele Consiliului de Miniştri spus preşedintele Consiliului vernul olandez să protesteze care a zguduit California
declaraţia premierului israe- şi Ton Duc Thang al U R.S S , l-o primit mier de Miniştri al U.RS.S. spri R.S.F. IUGOSLAVIA oficiul pe lingă guvernul In cartierele rezidenţiale,
lian Golda Meir cu privire curi pe Le Thanh Nghi, jină deplin eroicul popor S.U.A. in legătură cu această
la propunerile R.A.U. de a membru al Biroului Politic vietnamez, pe curajoşii pa Guvernul RS.F Iugoslavia intervenţie. un mare număr de locui
redeschide Canalul de Suez al CC. al Partidului celor ce trioţi ai Laosului si Carnbod- a dat publicităţii o declaraţie tori şi-au părăsit In mare
in schimbul retragerii par HANOI 10 (Agerpres). — voltat rapid forţele, a dat lo muncesc din Vietnam, vice giei în lupta lor dreaptă pen care subliniază că invadarea ANGLIA grabă domiciliile, adunîn-
ţiale a Israelului din Sinai Intr-un comunicat comun dat vituri serioase trupelor ame preşedinte al Consiliului de tru libertate şi independenţă. Laosului nu poate fi califi du-se In mijlocul străzilor.
In cartierul San Fernando,
constituie o respingere a ul publicităţii la Hanoi se ara ricane şi saigoneze, produ- Miniştri a) R. D Vietnam. cată decît ca o violare fla Comitetul Politic Executiv cetăţenii au fost alarmaţi
timei iniţiative de pace a Re tă că, în cursul vizitei sale cînd pierderi grave armatei Cu acest prilej. Informează a- CUBA grantă a suveranităţii, inde al Partidului Comunist din
publicii Arabe Unite. Golda în R D Vietnam, Norodom ciuDului condus de Lon Nol- gentia TASS. a avut loc o pendenţei şi neutralităţii a Marea Britanie a dat publi de megafoanele unui eli
Meii a declarat că Israelul Sianuk, şeful statului cam Sirik Matak. O putere na convorbire în cursul căreia Ziarul cubanez „Granma" cestei ţări Agresiunea forţe cităţii o declaraţie în care copter al poliţiei, care le
cerea să evacueze zona cit
doreşte să discute problema bodgian, preşedintele Fron ţională cu adevărat democra Le Thanh Nghi a informat a publicat un comentariu în lor armate saigoneze spriji denunţă intervenţia trupelor mai repede cu putinţă. fi
redeschiderii Canalului de tului Naţional Unit al Cam- tică şi eficace a fost instau despre creşterea încordării in legătură cu intervenţia tru nite de aviaţia, artileria şi de americnno-saigoneze în Laos indcă barajul lacului de a-
Suez separat, dar nu inten bodgiei, a avut convorbiri cu rată într-o vastă zonă elibe Indochina pelor saigoneze, . susţinute de alte forţe armate ale S.U.A Comuniştii din Marea Britanie cumulare din apropiere e
ţionează să se retragă de la Ton Duc Thang, preşedintele rată, cuprinzînd 70 la sută Alexei Kosighin a de S U.A., în Laos Partidul Co reprezintă, o nouă escaladare cheamă să se organizeze o ra pe punctul de a ceda.
Canalul de Suez „fără aran R D Vietnam, în probleme din teritoriul ţării şi 60 la clarat că guvernul sovietic munist din Cuba. guvernul şi a războiului din Indochina şi mişcare de protest împotriva Bilanţul provizoriu al cu
jamente care să aducă sfirşi privind lupta comună a ce sută din populaţia ei In R.D. condamnă în mod hotărît pă întregul popor cubanez sînt va provoca noi şi grele pier noii agresiuni a S.U.A. în A tremurului este următorul:
tul războiului", a subliniat lor două popoare. La convor Vietnam, arată comunicatul, trunderea trupelor america- convinse că această aventu deri popoarelor din această sia de sud-est Declaraţia ce 35 de morţi şi peste 850 de
Munir Hafez. El a precizat, biri au participat Fam Van ooporul a dat riposte severe no-saigoneze pe teritoriul ră este sortită eşecului şi îşi regiune. re ca guvernul englez să răniţi. i>aqubc materiale in
totodată, că deschiderea Ca Dong, primul ministru al exprimă încă o dată spriji Menţionînd că în Indo condamne intervenţia în Laos valoare da> citeva sute de
nalului de Suez „depinde de R D. Vietnam, Vo Nguyen imperialiştilor americani de Laosului, fărădelegile lor în nul deplin şi necondiţionat china nu poate fi aplicată o şi ca trupele americane să milioane de dolari, alimen
retragerea parţială a Israe C.iap, vicepremier şi ministru fiecare dată cind aceştia au Cambodgia, încălcările per faţă de lupta patrioţilor din soluţie militară, declaraţia re fie retrase imediat din Indo tarea cu energie electrică şi
lului de pe malul răsăritean“, al apărării naţionale, Nguyen lezat suveranitatea şi secu manente ale suveranităţii Laos. Cambodgia şi Vietnam. levă că guvernul iugoslav china. comunicaţiile telefonice în
retragere care va fi conside Duy Trinh, vicepremier şi ritatea ţârii, a depus eforturi R.D. Vietnam. El a subliniat Ele sînt convinse, scrie zia consideră încetarea interven trerupte. Cauza acestei ca
rată de Egipt ca o „primă e- ministru al afacerilor exter uriaşe şi a obţinut mari suc hotărirea Uniunii Sovietice rul. că aceste forţe, intr-o a- ţiei străine, retragerea com SUEDIA tastrofe — o alunecare ver
tapâ în calendarul aplicării ne, alte oficialităţi vietname cese in creşterea producţiei, de a acorda un sprijin mul lianţâ de nezdruncinat. cu pletă şi necondiţionată a tru ticală a straturilor de roci,
tuturor prevederilor rezolu ze şi cambodgiene. in pregătirea de luptă. tilateral R. D. Vietnam în poporul R. D. Vietnam, vor pelor Statelor Unite şi ale a- Luind cuvîntul în Riksdag. probabil in zona munţilor
ţiei Consiliului de Securita In cursul convorbirilor, a Statele Unite trebuie să iiaţilor lor din Indochina ministrul afacerilor externe Sau Gabriel. Intensitatea
te'. fost examinată pe larg situa respecte independenţa, suve drept singura cale pentru ca al Suediei. Torsten Nilsson. cutremurului a fost de 6.6
* ranitatea, neutralitatea şi in popoarele din regiune să-si a condamnat invadarea Lao
TEL AVIV 10 (Agerpres). — ţia din Indochina. Condnm- tegritatea teritoriala a Cam- Lupte violente în Laos rezolve singure problemele, sului de către trupele ame grade Richter, echivalentă
cu puterea exploziei unei
nind intensificarea şi extin
In cadrul unei conferinţe de derea războiului de agresiu bodgiei, se arată în comuni fără amestec dinafară. i icano-saigoneze. subliniind cantităţi de un milion de
presă ţinute miercuri, minis ne al Statelor Unite în a- catul khmero-vietnamez. Pro că această acţiune denotă tone trinitrololucn. Singu
trul israelian al afacerilor ceastâ regiune, comunicatul blema vietnameză trebuie să şi Vietnamul de sud OLANDA „dispreţ pentru integritatea rul seism cu care ar putea
externe, Abba Eban, a decla relevă CtS popoarele khmer, fie jeglementatâ pe baza so naţiunilor mici". Complicînd fi comparat cutremurul de
rat că „Israelul nu a respins laoţian şi vietnamez şi-au luţiei globale în zece puncte Delegaţii la Congresul Par în mod serios situaţia din marţi este cel care a fost
propunerea preşedintelui a F.-N E. din Vietnamul de SAIC.ON 10 (Agerpres). — riul Jaoţiap. Referindu-se la. tidului Muncii din Olanda — Indochina. a spus ministrul înregistrat in anul 1033. In
R.A.U., Anwar Sndat, privind strlns şi mai mult rîndurîle, Lupte deosebit de violente au acţiunile forţelor patriotice cel mai m*re partid de opo suedez, intervenţia în Laos Long Reach. şi care a fă
redeschiderea navigaţiei pe au luptat eroic, obţinînd vic sud şi a Guvernului Revolu avut loc marţi între foiţele din această regiune, agenţia ziţie din tveastă ţară — au face şi mai dificilă soluţio cut 115 victime
Canalul Suez, ci numai con torii strălucite. Sub condu ţionar Provizoriu al Republi patriotice din Laos şi unităţi de presă „Eliberarea" rela adopta* o 'tezoluţie în care narea conflictului din aceas
diţiile care însoţesc această cerea Frontului Naţional U cii Vietnamului de Sud Păr ale „beretelor verzi" saigo tează că, în cursul atacurilor condamnă agresiunea S. U. A. tă parte a lumii. Nilsson a a Preşedintele Nixon a dc
propunere, adică retragerea ţile sprijină fără rezerve de neze, transportate pe terito asupra Khe Sanh-ului, au fost în Laos ca o încălcare a nor mintit. de asemenea, că gu claral zona afectată de cu
forţelor israeliene de pe ma nit, prezidat de Norodom Sia claraţia din 4 februarie 1971 riul laoţian cu elicoptere a scoşi din luptă 60 de mili melor dreptului internaţional vernul suedez a criticat ve tremur „regiune de dezas
lul răsăritean al canalului". nuk, poporul khmer şi-a dez- mericane, relatează agenţia tari americani şi snigonezi, tru". Vicepreşedintele Spi
a C.C. al Frontului patriotic Si a principiilor umanitare. hement. la 19 aprilie anul ro Agnetu a plecat la faţa
France Presse. Luptele s-au iar 22 de vehicule militare i- Congresul a hotărît să orga
laoţian în problema agresiu desfăşurat la 50 km în inte narnice au fost distruse. trecut, agresiunea americană locului.
nii americane în sudul Lao riorul Laosului. Elicopterele nizeze demonstraţii de masă, în Cambodgia.
sului şi soluţia CC. al Fron americane transportă tunuri ) EXPOZIŢIE CINEGETI
Susan Atkins a recunoscut tului în vederea reglementă de mare calibru, care vor fi didaţi : octualul preşedinte al suplimentar Io acordul privind CA MONDIALA
ţârii, Fronz Jonos, db> partea
rii problemei laoţiene pe ba
montate pe teritoriul laoţian,
dintre
comunicaţiile aeriene
za acordurilor de la Geneva pentru a proteja activitatea Partidului socialist (tjdverno- cele două ţâri. Protocolul pre
f.a Budapesta au loc pre
că a ucis-o pe Sharon Tate din 1962. exprimă unităţilor militare saigoneze. mentol), şi Kurt Wftîdheim. vede o extindere o colaboră găiinlc pentru prima ex
In noaptea de marţi spre
fost ministru al otocerîlor ex
rii dintre compania S.A S. ca
Cele două părţi
sincere mulţumiri ţârilor so miercuri, forţele Pathet Lao terne. ¡n prezent reprezentant re deserveşte Danemorca, poziţie mondială de trofee
cialiste, ţârilor iubitoare de au atacat cu artileria o co al Austriei Io O.N.U., din Norvegia şi Suedia, şi între de vinăloare, care se va
inaugura in capitala ungă
loană de paraşutişti şi tan
LOS ANGELES 10 (Ager Manşon, pe instrumentistul pace şi dreptate, partidelor curi ale agresorilor şi au an porteo Partidului populist. prinderea sovietică de trans ră la sfirşitul acestui an
pres). — Susan Atkins, una Gary Himman, crimă de ca politice, organizaţiilor inter gajat lupte cu „beretele HANOI. - In Republica De porturi oeriene „Aeroflot". Organizatorii s-au adresat
din cele trei inculpate în pro re a fost acuzat un alt mem naţionale iubitoare de pace verzi". Comandamentul cor unui număr mare de ţăn
cesul de la Los Angeles, a bru al ..familiei“ de hippies, şi democraţie, mişcărilor de pului expediţionar al trupe mocrată Vietnam vor avea LIMA. — „Poporul peruvion pentru a trimite aici expo
flat în faza premergătoare Robert Beausoleil Potrivit lor mercenare saigoneze nu loc la 11 aprilie alegeri pen a ales acea cale de luptă nate originale privind is
pronunţării sentinţei, a pro mărturiei sale, asasinatele de eliberare naţională, poporului a precizat la ce distanţă de tru Adunarea Naţională a ce care ii permite să inlâture
dus senzaţie in sala tribuna la vilele Polanskî şl L^tbian- american şi altor popoare ale frontiera dintre Laos şi Viet lei de-a 4-a legislaturi, se a mai repede toate formele de toria vinătlorii, relaţiile in
lului. recunoseînd că a ucis, ca au fost comise cu scopul lumîi pentru simpatia şi spri namul de sud au avut loc a rată inlr-o hotârire o Comi inopoiere, sărăcie, exploatare, tre artă şi vlnătoare. orga
cu lovituri de cuţit, pe actri de a orienta poliţia, care îl jinul lor preţios, pe care )e ceste lupte, in cursul .cărora tetului Permanent al Adunării inegalitate socială şi domina nizarea partidelor de vt
nătoare şi dc pescuit. Stan
ţa Sharon Tale. „Am ucis-o. arestase deja pe Beausoleil, pe forţele patriotice laoţiene au WASHINGTON. - Ministrul Naţionale, dată publicităţii la ţie străină" - a declorot pre
am lovit-o cu pumnalul şi ea o pistă greşită. Susan Atkins a consideră un factor care le provocat pierderi inamicului. afacerilor externe al R.F. o Hanoi. Alegătorii urmează să şedintele Velasco Alvorodo. durile expoziţiei vor mai
a căzut. Apoi am lovit-o din afirmat că ideea comiterii asigură victoria în lupta lor ★ Germaniei, Walter Scheel, va desemneze 420 de deputaţi într-un discurs pronunţot cu cuprinde crescătorii dc cai,
nou. Nu ştiu de cile ori am crimelor a aparţinut Lindei justă. SAIGON 10 (Agerpres). — face o vizită oficială in S.U.A, in 80 de circumscripţii elec prilejul deschiderii la Lima o păsări, dini. Pe durata
lovit-o şi nici de ce am făcut Kasabian — principalul mar In încheierea comunicatu Agenţiile de presă transmit intre 15 şi 20 februarie, a o- torale. unei reuniuni a Consiliului in funcţionării sale. în incin
acest lucru" — a mărturisit tor al acuzării — care dorea lui. este exprimată hotărirea dîn Siiîgon că, în cursul zilei nunţat Departamentul de ter-american in problemele e- ta expoziţiei vor fi proiec
Susan Atkins. in cursul de sâ-l salveze astfel pe Beau de marţi, unităţi ale Frontu Stat. COPENHAGA. — Ministrul ducoţieî, ştiinţei şi culturii. tate filme cu subiecte de
poziţiei sale. care a produs soleil popoarelor khmer şi vietna lui Naţional de Eliberare din afacerilor externe ol Dane Alvorodo o relevot că guver vinăloare. tir sportiv şi
o profundă tulburate mem Susan Atkins este cea ca mez de a lupta alături de Vietnamul de sud au atacat, TIRANA, - Guvernele R P. marcei, Poul Härtling, şi minis nul peruvion vo proceda la curse de cai Cu acest pri
brilor juriului. Neluînd în re, prin mărturisirile făcute poporul laoţian pentru res în repetate rîndurî. cu rache Albania şi Etiopiei, informează trul aviaţiei civile al U.R.S.S., transformări rodicole în dome lej poşta ungară va emi
seamă intervenţia propriului unei colege dc celulă, sub pectarea dreptului fiecărui te şi mortieie, poziţiile ame agenţia ATA, au căzut de a B. P. Bugaev, au semnat marţi, niile economic, politic şi so- te o seric de mărci poşta
său avocat. Irving Kanarek. influenţa LS.D.-ului, a furni popor al Indochinei de a-şi ricane de la baza Khe Sanh, cord să ridice reprezentanţe la Copenhaga, un protocol ciol. le cu subiecte vinatorcşli.
Susan Atkins a continuat dc- zat poliţiei primele dovezi soluţiona singur propriile sale considerată ca punct de co le lor diplomatice. respectiv
clarind că tot ea l-a ucis. pentru arestarea grupului de mandă al operaţiunii „Lam legaţiile, la nivel de ambasa
pentru a-1 apăra pe Charles hippies. probleme, fără amestec străin. Son-719", lansată pe terito dă. BUDAPESTA. - In prezenţa lui Janos Kadar, Jeno Foek,
VIENA. - Guvernul austriac Pal Losonczi şi a ailor conducători de partid şi de stot, j
a fixat data alegerilor prezi la Budapesta s*au desfăşurat miercuri lucrările Adunării |
denţiale pentru 2S aprilie. In de Sloi a R.P. Ungare.
După prezentarea raportului de activitate al Consiliului !
coz de balotoj. ol doilea tur Prezidenţial ol Republicii, deputaţii au adoptat nouo lege i
de scrutin or urmo să aitfâ a sfaturilor, al cărei proiect o lost supus jn prealabil i
Un grup de prieteni de
loc Io 23 moi. Pino în ; pre unei largi dezbateri publice. : la C.IM.N. Deva urează ami
zent ou (ost anunţaţi doi oon-
cului Grigore Marinoiu „La
mulţi ani" cu ocazia ani
versării naşterii.
★
RADIO CUMPĂR CASA, încălzi
re cu gaze. in oraşul Deva.
CINEMA PROGRAMUL I: 6.00 De la 6.00 Informaţii, slr. Lemn, nr.
la 9.30; 9,30 Odă limbii romAne; 23 Deva.
10.00 Relrorpecti ve pe traseele ★
DEVA : Omul din Sierra j cincinalului — ci/rc şl (apte;
(„P atria-); P etrecerea („Ar- j 10.05 BAnăţeancA-s bine-nii VINO MOTOR „Deutz"
10,00—11.30 F.mlsiuni-lecţii p en la -); SIMERIA : Pom ul de \ Sade — muzică populară; 10 30 de 8 C P Deva. slr. Mără-
tru lucrătorii din ag ri Crăciun („M ureşul“); NUNE- Clubul călătorilor: 11,05 Mlero- şeşti, nr 2
cultură : Cultura legu DOARA ; B. D. Intră In ac- j recitAl Dorina Drâghici; 11.13 Din
m elor râdăclnoase ; (tune („Sirterurgistul“) ; CA |Arile socialiste: 11.30 Noi în re ★
18.00 Emisiune In limba m a LAN ; Mesteacănul („li iu gistrări ale corului şl orchestrei VINI) PIANINA excelen
ghiară ; nie*) ; GHELAR : Miine, Me de studio a Hadlotelevizluml ; ţă, Deva. slr. M. Eininescu
18,30 Cincinalul J966-1970 In ci xicul („Minerul*); PETRO )2,oo Ctteva m inute in com pania
fre şl Imagini ; ŞANI : In ghearele invizibile orchestrei Claudg Uollng ; 12.10 nr. 48. telefon 13224.
18.35 La volan — emisiune p en ale dr. Mabusc şi Pomul de Un interpret şl ro lu ri)' sale : ★
tru conducătorii aulo ; Crâciuu („7 Noiembrie*): LU- Julllelta Simionato ; 12.30 Melodii VIND WARSZAWA. per-
18,50 Mult e dulce şi fru m o a PENI : Vagabondul, seriile (-11 populare; 13.00 R adiojurnal; 13.10
să — emisiune de prof. („C ultural-); LONEA : Sentin A vanprem ieră cotidiană, i j .22 feclâ stare de funcţionare
dr. Sorin Statl ; ţa („M inerul“) ; Aşa am venit Rebus melodii ; 14.00 Com po/i- cu anarat radio. Şef auto
19,20 I (Mii de seri — emisiune („7 Noiembrie*); ANINOASA : toru) sApiămlni! : Maurlce Ra-
pentru cei mici ; Mibernatus („M uncitoresc*); vcl: 14,42 Cintcee dc dragoste şi bază transporturi auto
19..U) Telejurnalul de seară ; PAROŞLNI : A dispărui un locuri populare; 15.05 Pe noi Brad
20.00 Transm isia concertului o r Fiagonard („Energia*); PETftl- trepte dc progres şi civilizaţie;
chestrei simfonice a Ra- l-A : A nchetatorul din um bră 15.25 Pagini vocale şi orchcs-
rtloielcvlzlunii. Festivalul („M uncitoresc'); VULCAN : iraie din muzica d t estrad ă;
M ozărt-Rruckner. In p ro Ultimul mohican (,,M uncito li.43 Clntece de Mlrccn Neagu ;
gram : Simfonia nr. 39 In re s c - ) ; URICAN1 ; Fraţii K a ra 16.00 Radiojurnal; it>,20 R<>-
Ml bemol m ajor de Mo- mazov, scria a lll-a („7 N oiem trospeclive p* traseele cincinalu
z.art ; brie“); b A r b ATLNI : înainte lui; 16.30 Melodii de Sile Dinlcu PRONOEXPRES
20.35 RomAnla *71 : Azi - Ju de război şl Jan d arm u l sc În şi Viorel Doboş; 16,50 Publicita
deţul Harghita ; soară („* August“); ORAş- te radio; 17.00 Antena tin eretu
TIE : Răzbunarea ştiutului lui; 17.30 Concert de muzică
2t,05 Film serial „Vldocq" (X); populară; 18,00 Orele serii; 20,00
(„Patria*); Helga („Flacă
21.35 Teleglob : U.R S.S. - Din ra*) ; GLOAGIU-BA) : Fecioara Tableia d0 scară; 20.05 Zece Rezultatele concursului
colo de cercul polar ; melodii preferate; 20.40 Ui|uteril nr. G din 10 februarie 1971:
care-m l place; HAŢEG; V răjito
21,55 Caleidoscop muzical ; inu 2 lcale; 20 V- Stiinia In zi; 2100
rul („Popular”); ORAD : Pan Album liric; 21.25 P C R.-30 C onsem
REPUBLICA GUINEEA. După atacul colonialiştilor portughezi in Republica Guineea în noiembrie 1970 muncitorii au formal 22,30 Telejurnalul de noapte ; Wolodijonrsky — seriile I-II nări de Radu Vâslim : 21.30 Re Extragerea I : 15. 44, 41,
detaşamente de apărare înarmate, gata oricind vo poată apăra patria. Poporul guineez este lerm hotă rit să-şi apere li 22,10 S ip tâm ln a sportiva pre- („Steaua roşie"); GURABAR- vista şlagărelor; 2 2 . 0 0 Radio ». 1, 30.
olimpicâ. Prin satelit de
bertatea împotriva oricăror încercări ale mercenarilor de o le invada ţara. la Sapporo — Japonia; ZA : Sfirşitul agentului \V4C ju rn al; 22.30 Pentru m agneto
(„M inerul“);
IL 1A : Discuţie
In loto : Detaşamente înarmate de muncitori Io Coleah, districtul Conakry. 23,00 Închiderea emisiunii. bărbătească („L um ina“). fonul dum n eav o astră; 22 55 Mo Extragerea a II-a : 24, 32
m ent poetic: 23.00 Concert
de
muzică uşo ară; 0,03—6,00 Estrada 14, 27, 2.
nocturnă.
R edacţia şl adm in istraţia z i a r u l u i ; D e v a , ajr. D r . P e tru G r o z a . n r. 35. T e le f o a n e : 1 2 3 1 7 şi 1 1588. T i p a r u l : Io tre p rîn d e re a poligrafică D e v a ,
H M5