Page 38 - Drumul_socialismului_1971_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 006 • VINERI 12 FEBRUARIE 1971

COMUNICA T

cu privire la planului in perioada 1966 1970

noscul producţia de fibre şi ţii, maşini şi utilaje cu per­ cu 67,5 la sută pe cel din a­ sarcina planificată. S-au dat
fire chimico — 3,7 ori, din formanţe tehnice şi economi­ 2. Agricultura şi nul 1965 ; ritmul mediu anual în folosinţă două benzi de
căit* fibrele şi firele sinteti­ ce dintre cele mai ridicate. de creştere realizat în aceas­ circulaţie aie viitoarei auto­
ce (relon,. melanâ, teron) au Producţia obţinută în in­ tă perioadă a fost de 10,9 la străzi Bucureşti — Piteşti. A
crcscui de 6,9 ori, ceea ce a stalaţii automatizate a repre­ sută, prevederile ‘planului cin­ fost construit şi dat în ex­
Tractoare mii buc. 15,8 29.3 in ii 100 lărgit baza de materii prime zentat la sfîrşitul cincinalu­ silvicultura cinal fiind depăşite. ploatare podul rutier peste
Produse sodice mii lone 592,0 921.2 156 101 pentru industria textilă. Pro­ lui aproape 100 la sută la a­ In transportul pe calea Dunăre de la Giurgeni — Va­
Acid sulfuric ducţia de materiale plastice moniac. polietilenă şi azotat 567 mii hectare ; la sfîrşitul ferată s-a intensificat acţiu­ dul Oii.
monohidrat mii tone 540,6 994.4 184 a sporit dc 2,7 ori. dintre ca­ de amoniu, 78 la sută la acid In anii cincinalului 1966­ anului 1970, suprafaţa prote­ nea de modernizare a mijloa­ Flota comercială maritimă
îngrăşăminte mine­ re polietilena de 8,4 ori. per- sulfuric. 73 la sută la anve­ 1970, statul nostru a făcut jată de inundaţii a ajuns la celor de tracţiune ; calea fe­ a fost dotată în această pe­
rale (sută la rniţind realizarea unei game lope, 72 la sută la celuloză, ample eforturi pentru dezvol­ 1,5 milioane hectare, preve­ rată a fost dotată cu 688 lo­ rioadă cu nave insumînd o
suta) mii tone 292,8 895.3 306 71 bogate de înlocuitori ai me­ 86 1«! sută la ulei comestibil tarea şi modernizarea bazei derile planului cincinal fiind comotive Diesel şi electrice, capacitate de 360.3 mii tdw,
Negru de fum tone 36 704 72 474 197 __ talului. lemnului şi altor pro­ rafinat. Gradul de mecaniza­ tehnice-materiale a agricultu­ îndeplinite. 45 mii vagoane de marfă (în ceea ce reprezintă de peste
rii ; s-au aplicat măsuri de
Materiale plastice duse. La îngrăşăminte pro­ re a crescut în 1970 faţă de îmbunătăţire a organizării, Au fost puse în funcţiune echivalent vagoane pe două două ori capacitatea flotei e­
şi răşini sintetice ducţia a crescut de peste 3 1965 la încărcarea cărbune­ conducerii şi planificării a­ sere legumicole de mare ran­ osii), I 080 vagoane pentru xistente în anul 1965. Capa­
(sulă la sută) mii tone 75,5 206,2 273 93 ori. lui şi sterilului la înaintări cestei ramuri, au fost elabo­ dament, suprafaţa loială de trenuri de călători şî alte mij­ citatea portului Constanţa a
Fibre şi fire în galerii de la 17 la sută la rate şi se înfăptuiesc progra­ sere ajungind la sfîrşitul u- loace de transport. Ponderea fost mărită prin lucrări de
chimice tone 20 956 76 613 366 95 Au fost introduse în fabri­ 32 Ia sută ; la prepararea a­ mul naţional de dezvoltare a nului 1970 la 847 hectare. tracţiunii Diesel şi electrice extindere şi sistematizare,
Anvelope auto. caţie peste 1 000 produse şi mestecurilor de formare în zootehniei şi creşterea pro­ Agricultura a primit in a* in volumul total al transpor­ precum şi prin dotarea cu in­
sortimente noi, printre care :
tractor, avion mii buc. 1 222,0 2 456,8 201 110 turnătorii — dc la 89 la su­ ducţiei animaliere, precum şi nii cincinalului 2,7 milioane turilor ferovjare a crescut de stalaţii perfecţionate de în-
Cauciuc sintetic tone 30 820 61 234 199 100 fibre şi fire poliesterice, reţe­ tă la 96 la sută ; la doborîtul programul naţional privind tone îngrăşăminte chimice la 40 la sută in 1965 la 79.3 cârcare-descârcare.
Hîrtie mii tone 244,1 431.4 177 97 le cord relon, butanoi şi an­ şi secţionatul lemnului ~ de gospodărirea raţională a re­ (substanţă activă). Cu toate la sută în anul 1970. Au fost Transportul aerian a fost
hidridă italică pe bază pe­
Ciment mii tone 5 405,6 8 126,6 150 104 la 59 la sută la 92 la sută. surselor de apă. extinderea că această cantitate este cu electrificate liniile Bucu­ înzestrat cu 10 aeronave pen­
Prefabricate din trochimică, glicoli, bîostimu- A sporit gradul de înzes­ lucrărilor de irigaţii. îndigu­ 1,3 milioane tone mai mică reşti — Braşov şi Craîova — tru pasageri ; s-au dat în ex­
beton armat mii mc 094,8 2 271,1 254 latori ; s-a lărgit gama pro­ trare energetică a muncii : iri, desecări şi de combatere decit s-a planificai, ea repre­ Caransebeş şi au fost extinse
Geamuri trase ducţiei de îngrăşăminte, anti- consumul de energie electri­ a eroziunii solului. zintă de aproape 3 ori volu­ liniile cu cale dublă, instala­ ploatare aeroportul internaţi­
dâunâtori, materiale plastice,
onal Otopeni-Bucureşti şi ae­
(echiv. 2 mm gro­ reactivi, catalizatori, coloranţi, că pe un salariat dip indus­ Investiţiile alocate agricul­ mul de îngrăşăminte chimi­ ţiile de bloc automat de li­
sime) mii mp 26 234 38 150 145 trie a sporit cu circa 60 la turii din fondurile centrali­ ce primit de agricultură în nie şi centralizare electrodi- roportul din Tlrgu Mureş şi
Cheresiea mii mc 5 003,6 5 304.6 106 — lacuri şi vopsele, anvelope, sut«!, de la 7 000 kWh în 1965 zate ale statului au reprezen­ cei cinci ani anteriori. namicâ a staţiilor. s-au modernizat aeroporturile
medicamente şi altele.
Suceava, Baia Mare, Oradea,
Plăci din particule la 11000 kWh în 1970. In di­ tat, în perioada 1966-1970, a- La sfirşitul anului 1970, e- Unităţile de transport auto
aglomerate şi In industria materialelor ferite1 unităţi industriale s-a proapc 37 miliarde lei. depă­ fectivcle de animale au fost Cluj, Iaşi şi Sibiu.
fibrolemnoase mii tone 262,8 428,1 163 89 de construcţii, pe baza mă­ introdus conducere«! procese­ şindu-se prevederile cincina­ mai mari decît cele din 1965 au fost dotate în anii cinci­ In telecomunicaţii au fost
Mobilă mii. lei 2 781,0 5 609,6 202 n o surilor luate, volumul pro­ lor de producţie şi tehnolo­ lului cu 1,2 miliarde lei. In cu 280 mii bovine. 993 mii nalului cu circa 29 000 auto­ puse în funcţiune U staţii de
Ţesături mii. mp 430,8 607,9 141 106 ducţiei a depăşit prevederile gice cu ajutorul maşinilor e- acelaşi timp, cooperativele a­ porcine, 6U8 mii ovine. Nu­ vehicule de marfă şi pe­ radiodifuziune, 0 staţii de te­
cincinal,
planului
creşte­
ste 4 000 autovehicule pen­
Icctronice.
leviziune şi 70 staţii transla­
Tricotaje mii. buc. 77,9 139.7 179 107 rea faţă de 1965 fiind de 1,8 gricole de producţie au in­ mărul vacilor şi junincilor a toare de televiziune; reţeaua
Confecţii mii. lei 7 060 12 615 179 105 ori. Producţia de ciment a S-a extins utilizarea proce­ vestit peste 11 mili«!rde lei crescut cu 295 mii capete, al tru călători. S-au moder­
km
2 614
nizat
drumuri
încălţăminte mii per. 42 566 65 804 155 110 întrecut cu aproape 10 la su­ deelor tehnologice moderne. dîn fonduri proprii. Investi­ scroafelor de prăsilă cu 220 publice cu trafic intens, faţă de cabluri telefonice inter­
Televizoare mii buc. 100.6 280,0 278 104 tă nivelul prevăzut pentru In industria ‘ metalurgiei fe­ ţiile din agricultură au fost mii c«!pele, al oilor şi mioa­ de 2 900 km planificat, iar urbane a crescut cu peste
roase. peste 72 la sulă din
2 900 km. Toate oraşele re- s
relor cu 730 mii capete. Spo­
Aparate de anul 1970. Au fost introduse producţia de oţel s-a obţinut îndreptate îndeosebi spre rirea efectivelor la bovine şi pentru îmbunătăţirea drumu­
radio mii buc. 323,1 455,0 141 106 în fabricaţie noi produse cu prin folosirea oxigenului, iar mecanizare, lucrări de iriga­ şedinţă de judeţ sînt înzes­
Râcitoare electrice mii buc. 125,2 135.1 108 84 caracteristici superioare prin­ aproape întreaga producţie de ţii, executarea de complexe porcine s-a realizat cu deo­ rilor cu trafic mai redus s-au trate în prezent cu centrale
sebire în complexe zootehni­
moderne de
tip industrial
telefonice automate ; s-a in­
nplic«!t îmbrâcâminti asfaltice
Carne mii tone 308 425 138 94 tre care : tuburi din azboci­ lingouri de oţel calmat s-a pentru creşterea şî îngrăş«!- ce moderne, bazate pe me­ uşo.nre pe circa 5 700 km, de­
Preparate şi conserve ment şi plăci din gresie, pa­ realizat prin utilizarea de rea animalelor, fabrici de nu­ tode industriale de creştere a păşindu-se cu peste 700 km trodus telefonia automată in­
din carne mii tone 73 143 197 _ nouri mari din azbociment, materiale termogenc şi plăci treţuri combinate, construirea «animalelor. terurbană.
Peşte mii tone 46 60 130 88 produse izolatoare de calit.a- termoizolarite ; în industria de sere şi solarii legumicole, Ca rezultat al dezvoltării
Lapte de consum te superioară, prefabricate u­ construcţiilor de maşini, s-a extinderea plantaţiilor de vii şi modernizării bazei tehnice 4. Investiţii-construcţii
(inclusiv lapte şoare din beton celular au- extins sudura aulomală şi şi pomi, «!sigurîndu-se astfel a «!gricultur»i. folosirii mai e­
praf) mii hl 2 706 4 336 160 116 toclavizat, geamuri securizate semiautomată sub strat de orientarea agriculturii spre o ficiente a pămîntului, promo­
Brînzeturi ' tone 53 061 68 178 128 91 curbate. Lărgirea gamei ma­ flux, turnarea pieselor din producţie intensivă şi efici­ vării proceselor intensive, La baza dezvoltării impe­ vestiţiile din fondurile centra­
Unt tone 21 753 30 713 141 105 terialelor de construcţii a . fontă cu grafit nodular. fo­ entă. mai bunei organizări a pro­ tuoase a economiei naţionale lizate ale statului au totali­
Zahăr mii tone 402 377 94 79 contribuit la creşterea gradu­ losirea curenţilor de induc­ La sfîrşitul anului 1970. a- ducţiei şî a muncii, produc­ in cincinalul 1966-1970 a stat zat 289,7 miliarde Ici, depă­
Ulei comestibil mii tone 172 274 159 108 lui de industrializare a con­ ţie la tratamente termice etc; grîcuJtura dispunea de un ţia globală agricolă a crescut înfăptuirea unui amplu pro­ şindu-se cu 3,3 la sută preve­
Conserve de strucţiilor în industria minier«!, peste p«!rc de 107,5 mii tractoare, în perioada 1966-1970 cu 24 gram de investiţii. Alocarea derile. Semnificativ pentru
legume sterilizate mil tone 71 136 191 107 In industria de exploatare 64 la sulă din producţia de mai mare cu 26 mii decit in la sută. faţă de cei cinci ani unor importante resurse ma­ forţa dinamică a economici
Bere mii hl 2 665 4 375 164 106 şi Prelucrare a lemnului, pro­ cărbune s-a realizat în aba­ 1965, precum şi de 50,2 mii precedenţi. Cu toate acestea, teriale şi financiare pentru noastre, pentru marile sale
ducţia globală a crescut cu taje cu susţinere metalică ; combine cerealiere, cu 10 mii datorită condiţiilor climatice investiţii a fost posibilă prin resurse şi posibilităţi, este
38 la sută faţă de 1965, deşi în cxtracţi«! petrolului. s-a mai multe decît in 1965. Su­ nefavorabile dîn ultimii trei repartizarea sistematică a u­ faptul că. în anii 1966-1970.
Aceste realizări marchează speciale elaborate pe par­ masa lemnoasă exploatată s-a introdus forajul cu jet. iar prafaţa arabilă în medie pe nni. producţiile obţinute sînt nei părţi însemnate din ve­ s-a investit din fondurile cen­
dezvoltarea puternică a bazei cursul cincinalului, a fost ac­ menţinut aproximativ la a­ în prelucrarea petrolului s-a un tractor fizic «! fost în 1970 inferioare prevederilor pla­ nitul naţional pentru acumu­ tralizate ale statului mai mult
energetice şi de materii pri­ celerată dezvoltarea sectoare­ celaşi nivel. S-a extins utili­ extins reformarea catalitică de 91 hectare, faţă de 121 nului. La nerealiz«!re<! inte­ lare ; in întreaga perioadă a decît în cei zece ani prece­
me, creşterea dinamică a in­ lor moderne, strins legate de zarea industrială a fagului, a a benzinei ; s-au extins pro­ hectare în anul 1965. grală a pl.nnului au contri­ cincinalului, fondul de acu­ denţi (1956-1965).
dustriei prelucrătoare, spori­ progresul tehnico - ştiinţific altor esenţe şi a deşeurilor cesele de piroliză în indus­ S-au pus in funcţiune n- buit şi deficienţele manifes­ mulare a reprezentat 30,3 la Pe ramuri ale economiei
rea ponderii produselor care contemporan : în industria e- de lemn, renlizîndu-se econo­ tria chimică ; în industria menajârî pentru irigaţii pe tate într-o serie de unilăţi în sută din totalul venitului na­ naţionale, prevederile planu­
înmagazinează munca com­ lectronicâ producţia a cres­ mii la consumul de material textilă s-au aplicat pe scară o suprafaţă de 578 miî hec­ executarea lucrărilor agrico­ ţional. lui cincinal au fost realizate
plexă, de calificare superioa­ cut de 2,8 ori, in electroteh­ lemnos din râşinoase. Creşte­ mai largă procedeele de fini­ tare ; faţă de prevederile pla­ le. in asigurare«! cu seminţe In perioada 1966-1970, in­ astfel :
ră. S-au asigurat astfel noi nică de 2,4 ori, în mecanica rea producţiei de plăci aglo- sare superioară a ţesăturilor ; nului. realizările sînt m«!i de calitate, în organizarea re­
premise pentru menţinerea fină şi optică de 2 ori, iar mcr.Tte şi fibrolemnoase. du­ în industria alimentară 65 la mici cu 72 mii hectare. La coltării.
ritmului rapid de creştere a la maşini - unelte pentru aş- blarea producţiei de mobilă sută din producţia de ulei sfirşitul anului 1970. supra­ Comparativ cu planul şi cu —miliarde Ici —
economiei noastre, pentru sa­ chierea metalelor de 2,5 orî. au mărit într-o măsură în­ s-a obţinut în instalaţii de faţa amenajată pentru iriga­ realizările medii anuale din
tisfacerea mai bună a cerin­ Ca rezultat, ponderea acestor semnată gradul de prelucrare extracţie continuă şi 63 la ţii a fost de 729 mii hectare. perioada 1961-1965, produc­ 1966-1970 Procent dc
ţelor populaţiei, pentru spo­ subranuiri a crescut simţitor şi valorificare a lemnului. sută din cea de zahăr în in­ In perio«!da 1966-1970. s-au ţia princip«!lelor produse ve­ Pl.nn Realizat îndeplinit e
rirea şi diversificarea expor­ în producţia industriei con­ Concomitent cu sporirea pro­ stalaţii de difuzie continuă. executat lucrări de îndiguiri getale şi animale se prezin­ a planului
turilor, pentru ridicarea efi­ strucţiilor de maşini. ducţiei de plăci aglomerate In principalele ramuri in­ şi desecări pe o suprafaţă dc tă după cum urmează :
cientei activităţii economice. Prin echiparea sa modernă, şi fibrolemnoase şi de mobi- dustriale au fost efectu«!te a­ Total 280,5 289,7 103,3
In concordantă cu necesită­ prin creşterea calificăm şi 1/ l, s-a îmbunătăţit calitatea nalize şi studii, au avut loc din care j
ţile crescînde ale economiei experienţei cadrelor, industria acestom şî a fost asimilată consfătuiri de lucru care au — media anuală — — industrie 156,6 160,7 102,7
naţionale, au fost intensifica­ construcţiilor de maşini a a- "■ producţia unor noi sortimen­ contribuit puternic la eviden-. U/M Realizar! Diferenţa (plus) faţa de: — construcţii 6,6 IU 167,8 “ -
te.
te eforturile pentru lărgirea juns să abordeze şi să rezol-’ ţierea şi punerea în valoare 1966—1970 (minus) — agricultură 35,7 36.9 103,5
bazei de materii prime, prin ve probleme tehnice de o tot In industria celulozei şi a rezervelor, la stabilirea de — transporturi şi
descoperirea şi punerea în mai înaltă complexitate. Ga­ hirtiei, producţia a crescut cu măsuri in vederea îmbunătă­ P lan Realizat telecomunicaţii 32,2 33,2 103,1
valoare a noi rezerve de ţi­ ma de produse s-a extins ^5 la sută. imbogâţindu-se ţirii activităţii economice, 1966—1070 1961—1965 — comerţ, alimentaţie
ţei, gaz metan, cărbuni, mi­ prin asimilarea în fabricaţie gama de sortimente. promovării metodelor de con­ publică, hoteluri,
nereuri feroase, neferoase şi a peste 3 400 tipodimensiuni • Producţia industriei uşoare ducere şi de gestiune înteme­ Grîu-secarâ mii tone 4 748 silozuri şi baze
minus 227
nemetalifere. In perioada de maşini, aparate şi instala­ a crescut faţă de 1965 cu 73 iate pe criterii de eficienţă. Porumb 7 211 minus 389 plus 332 de depozitare 6,0 8,4 14.1,6
1966-1970, au fost investite ţii ; ponderea produselor noi la sută. depâşlndu-se astfel In unităţile economice din Sfeclă de zahăr mii tone 3811 plus 1 358 — învâţâmint, ştiinţă,
din fondurile centralizate ale şi modernizate în valoare to­ limita superioară prevăzută industrie, sporirea rentabili­ Floarea-soarelui mii tone 727 minus 204 plus 944 cultură, ocrotirea
statului. pentru explorări tală a producţiei acestei ra­ în cincinal ; s-au produs pe­ tăţii, asigurarea unor benefi­ Cartofi de toamnă mii tone 2 496 plus 57 plus 223 sănătăţii 9,3 9,4 101,3
mii tone
191
minus 634
geologice şi lucrări de foraj, muri a fost în anul 1970 de şte plan 148 milioane mp ţe­ cii mai mari, ridicarea efi­ Legume mii tone 2 087 minus 473 plus 430 — gospodărie
13.6 miliarde lei. peste 60 la sută. Astăzi se sături, 26 milioane buc. tri­ cienţei economice au fost pu­ Fructe şi struguri mii tone 2 331 minus 309 plus 505 comunală 6,3 6.0 108,9
In cadrul resurselor de e­ produc grupuri hidroenerge­ cotaje. 22 milioane perechi se in centrul întregii activi­ Carne (sacrificări) mii tone plus
nergie primară. o creştere tice cu puteri pînâ la 175 de încălţăminte. Pe baz.n pre­ tăţi productive. A fost extin­ greutate vie 1 271
mai accentuată s-a Înregis­ MW şi sînt în curs de fabri­ vederilor planului eincin«nl şi să pe scară tot mai largă ac­ LapLe-total mii hl 3 8 605 plus 121 plus 289 Cea mai mare parte a fon­ de sîrmă şi produse din siimă
trat la producţia de cărbuni caţie grupuri termoenergelice a programului de creştere su­ ţiunea de organizare ştiinţi­ Lină mii tone 29,1 plus 481 plus 6969 durilor de investiţii — 86 la de la Buzău.
şi gaze naturale, care în plimentară a producţiei de fică a producţiei şi a muncii plus 0,5 pIUF 5.1 sută din total — a foit orien­ In industria construcţiilor dc
1970 a reprezentat două tre­ de 330 MW ; se realizează bunuri de consum, au fost in întreprinderi, s-au accen­ tată spre construirea de obiec­ maşini, au fost puse in func­
imi din totalul resurselor. In maşini-unelte cu comandă puse in funcţiune numeroase tuat preocup«!!!le pentru in­ tive productive, în vederea ţiune unităţi noi ca : Fabrica
industria cărbunelui produc­ program numerică, diverse ti­ obiective dotate cu utilaje troducerea metodelor moder­ In întreaga perioadă 1966­ ducţie au dat în folosinţă un creşterii potenţialului econo­ de elemente dc automatizare
ţia a crescut de 1.9 ori ; s-a puri de motoare Diesel, mo­ moderne, s-au introdus teh­ ne de programare şi condu­ 1970 s-au re«!lizat. faţă de a­ număr însemnat dc grajduri din Bucureşti, Uzina dc auto­
dezvoltat Îndeosebi extracţia toare electrice, transforma­ nologii noi de fabric«nţie. O cere a producţiei. Pe baza nii 1961-1965, sporuri de pro­ pentru bovine, maternităţi şi mic al ţârii. Din întregul vo­ turisme din Piteşti, Uzina de
lum de investiţii, 55.5 la sută
lignitului la suprafaţă, care toare de mare putere şî înal­ dată eu sporirea producţiei, programului special elaborat, ducţie la : grîu-secarâ, 1.7 ingrâşâtorii pentru porcine, au fost realizate în industrie. maşini grele din Bucureşti,
a sporit de peste 5 ori fată tă tensiune, elemente şî in­ s-a îmbunătăţit calitate«! pro­ în ultimii 3 ani a fost acce­ milioane tone, porumb 6,8 saivane pentru oi. Prin acţi­ 12,7 la sută în agricultură, 11,5 Fabrica de motoare electrice*
de anul 1963. In extracţia ţi­ stalaţii de automatizare, tu­ duselor şi s-a diversificat ga­ lerat ritmul de introducere în milioane tone. sfeclă de za­ uni intercooperatiste au fost la sută în transporturi şi tele­ din Piteşti, Fabrica de frigide­
ţeiului, s-a intensificat apli­ buri cinescoape şi altele. S-au ma sortimentală, asimilîn- economia naţională a echipa­ hăr 4,7 milioane tone, legu­ construite complexe de tip comunicaţii. re din Găieşti. Uzina de ci­
carea metodelor de recupera­ pus bazele industriei naţio­ du-se în fabricaţie mii de noi mentelor moderne de calcul me 2.2 milioane tone. fructe industrial pentru creştere«! şi nescoape din Bucureşti. Fabri­
re secundară, care pe între­ nale de maşini electronice; sortimente de ţesături, trico- şi prelucrare a datelor. şi struguri 2,5 milioane tone, ingrăşarea animalelor şi sere Valoarea fundurilor fixe pu­ ca de osii şi boghiuri din Balş.
gul cincinal a asigurat o pro­ au fost asimilate şi se pro­ t*!jc. confecţii. încălţăminte S-au înregistrat rezult«!te carne 1.4 milioane tone. lap­ legumicole. se în funcţiune din fondurile Fabrica dc maşini de calcul
ducţie de n.3 milioane tone. duc mai multe tipuri de ma­ Şi obiecte de uz casnic pozitive în utilizarea capaci­ te 34,8 milioane hectolitri, Pentru creşterea continuă a centralizate ale statului. în a­ electromecanice din Tirgu Mu­
Fată de anul 1965. producţia şini electronice şi electrome­ In industria alimentară, tăţilor de producţie şi a for­ lină 23,5 mii tone. gradului de mecanizare a lu­ nii cincinalului, a fost de 251
a crescut de peste 2 ori la canice de birou şi s-a trecut producţia a crescut cu 36 la ţei de muncă, în creşterea In întreprinderile agricole crărilor din agricultura coo­ miliarde lei ; fondurile fixe reş.
minereuri cuprifere, de 1.5 la producţia de calculatoare sută faţă de 1965, fără a se productivităţii muncii. Pe de stat, producţia globală a­ peratistă. a fost sporit poten­ nou construite în cincinal re­ In industria chimică, au fo?t
ori la minereuri complexe, de electronice din generaţia ^ a realiza insă prevederile pla­ ansamblul industriei de stat. gricolă la 100 hectare a cres­ ţialul tehnic al întreprinderi­ prezintă o treime din totalul date în exploatare : Combina­
1.6 ori la pirită, de 3.6 ori la IlI-a. In acest cincinal, a în­ nului cincinal. Cu toate productivitatea muncit a fost cut în perioada 1966-1970 cu lor pentru mecanizarea agri­ fondurilor fixe existente în e­ tul de îngrăşăminte azotoasc
bauxită. In aceeaşi perioadă, ceput producţia de serie a greutăţile In aprovizionarea in 1970 cu 45 la sută moi 26 la sută faţă de 1961-1965. culturii, prin dotarea lor cu conomia naţională la sfirşi­ Tîrgu Mureş, Uzina de fibre
^
sintetice Iaşi. Combinatul pe­
tul anului 1970.
producţia de minereuri nc- autoturismelor. S-a trecut la cu materii prime, determi­ mare fată de 1965, depăşin­ Ca urmare a extinderii lu­ un număr însemnat de trac­ Au fost date în exploatare trochimic Piteşti, Combina­
metalifere a crescut cu 73 la fabricarea de instalaţii teh­ nate In unii ani de condiţiile du-se prevederile cincinalu­ crărilor de îmbunătăţiri fun­
sută. iar extracţia sării a a- nologice complexe, în special nefavorabile din agricultură, lui ; pe seama creşterii pro­ ciare. aceste unităţi dispu­ toare şi maşini agricole per­ circa 1 500 capacităţi şi obiec­ tul chimic Rîmnîeu Viîcen. U-
fecţionate. La sfirşitul anului
principale
tive
industriale,
iuns la 2.9 milioane tone a­ pentru siderurgic. industria producţia a crescut în 1970 ductivităţii muncii s-au reali­ neau Ia sfîrşitul anului 1970 zîna de lacuri şi vopsele „Po-
nual. materialelor de construcţii şi faţă de anul 1965 la lapte şi zat 2/3 din sporul producţiei de 236 mii hectare amenaja­ 1970, aceste unităţi dispuneau ceea ee. a creat condiţii pen­ ticolor" Bucureşti. Au fost
O dezvoltare rapidă a cu­ chimie. Numărul tipurilor de produse lactate cu 45 la su­ industriale. te pentru irigaţii. Au fost de aproape 76 mii tractoare tru valorificarea mai eficien­ puse în funcţiune fabrici de
noscut industria energiei e- maşini-unelte a crescut de la tă. la carne cu 38 la sută, la A crescut gradul de prelu­ construite noi sere legumico­ agricole, 44,6 mii semănători tă a resurselor naturale şi a amoniac, uree şi azotat de a-
Icctrice şi termice, a cărei 72. cîte au fost fabricate in preparate şi conserve de c«ar- crare şi valorificare a mate­ le, astfel că suprafaţa totală mecanice, 35,7 mii combine forţei de muncă, a asigurat inoniu la combinatele de la
producţie a crescut de 2.2 ori anul 1965, la 132 în anul 1970. ne cu 97 la sută, la conserve riilor prime. In anul 1970. va­ a serelor din întreprinderile cerealiere şi numeroase alte ridicarea economică şî socială Craiova şi Turnu Măgurele.
fată dc 1965, intr-un ritm de tractoare de la 5 la 12. de legume sterilizate cu 91 la loarea produselor obţinute agricole de stat reprezenta la maşini agricole. In anii cin­ a judeţelor ţârii. Printre noile Au fost de asemenea date în
mediu anual de 17,1 la suta, de utilaje pentru construcţii sută. S-au produs noi sorti­ dintr-o tonă dc ţiţei prelu­ sfîrşitul anului trecut 494 cinalului, întreprinderile pen­ obiective şi capacităţi realiza­ exploatare noi capacităţi de
fată de 16,0—16,3 la sută de la 17 la 72 ; faţă de două mente de alimente congelate, crat a fost cu 8,4 la sută mai hectare. tru mecanizarea agriculturii te în anii cincinalului se men­ producţie pentru fire şi fibre
planificat. tipuri de locomotive Diesel semipreparate culinare, su­ mare decit în 1965 ; valoarea Au fost date în funcţiune au efectuat un volum de lu­ ţionează : sintetice la Săvineşti. dc pre­
La sfirşitul anului 1970. ce se produceau în 1965. în curi de legume şi fructe, lap­ suplimentară obţinută pe în­ noi complexe de tip industrial crări cu peste 34 la sută mai In industria energiei electri­ lucrare a materialelor plas­
puterea totală instalată în anul 1970 s-au fabricat 6 te concentrat, produse diete­ tregul cincinal, ca urmare a de creştere şi îngrăşare a mare decît in perioada 1961­ ce, s-au dat în exploatare Hi­ tice la Iaşi. pentru produse so­
centralele electrice s-a ridi­ tipodimensiuni de locomotive tice. valorificării superio.nr-e a ţi­ porcilor cu o capacitate anua­ 1965, prevederile planului drocentrala „Gheorghe Gheor- dice la uzinele Govora şi Ocna
cat la 7 300 MW. fiind cu Diesel şi electrice. Fabricăm Industria locală de stat şi-a ţeiului, echivalează eu o pro­ lă de 1,5 milioane capete, cincinal fiind depăşite cu 7,9 ghiu-Dej“ de pe Argeş, prime­ Mureş.
circa 4 000 MW mai mare de- sporit producţia cu 55 la su­ ducţie obţinută din p r e lu a ­ complexe avicole cu o capaci­ Ia sută. Reorganizarea acestor le două grupuri de 175 MW de In industria materialelor de
cît cea existentă în anul 1965. o gamă largă de aparate de tă, depăşind prevederile pla­ rea a 4.5 milioane tone ţiţei. tate de 1,6 milioane locuri întreprinderi creează condiţii la Hidrocentrala Porţile de construcţii, au fost date în ex­
Puterea agregatelor energeti­ radio, televizoare, aparate e- nului cincinal ; s-a lărgit ga­ Valoarea produselor realizate pentru pui şi 3,5 milioane lo­ pentru utilizarea mai eficien­ Fier. centralele termoelectri­ ploatare noi linii de ciment la
ce puse în funcţiune în cin­ lectrocasnice. ma şi s-a îmbunătăţit calîtn- dintr-o tonă de metal a spo­ curi pentru găini. La sfirşitul tă a mijloacelor tehnice de ce Mintia—Deva. Oradea. Ga­ fabricile de la Bîrseşti—Tlrgu
cinalul 1966-1970 depăşeşte Industria constructoare de tea bunurilor de consum pro­ rit cu circa 39 la sută. iar anului 1970, efectivele de a­ care dispun, pentru o mai bu­ laţi etc. ; au fost dezvoltate Jiu. Medgidia ; s-au pus în
de 5.4 ori întreaga putere a maşini satisface mai mult de duse şi’ serviciilor pentru cea obţinută dintr-un metru nimale din întreprinderile a­ nă conlucrare cu cooperative­ centralele termoelectrice din funcţiune noi unităţi de pro­
centralelor electrice existen­ 2/3 din necesarul de maşini populaţie Dezvoltarea indus­ cub de masă lemno.nsă ex­ gricole de slat au fost maî le agricole în sporirea produc­ Craiova, Luduş, Borzeşti. Bu­ duse ceramice pentru conitruc-
te in Români«! în anul 1930. şi utilaje al economiei naţio­ triei locale a avut ca urma­ ploatată cu 37 Ia sută mari decît la începutul cin­ ţiei. cureşti-sud ; au fost constru­ ţii la Iaşi, Sătuc—Buzău, Za­
Peste 70 la sută din puterea nale, iar în unele sectoare şi re valorificarea mai bună *! Acţiunile întreprinse pen­ cinalului cu 22,5 la sută la bo­ In silvicultură s-au investit ite linii electrice de 220 şi 400 lău, întreprinderi dc prefabri­
instalată se află concentrată ramuri cum sînt: forajul şi resurselor locale de materii tru reducerea consumurilor vine. de peste 2 ori la porci­ în anii cincinalului din fon­ kV, cu o lungime de peste cate din beton la Călăraşi şi
în centrale mai mari de 100 extracţia ţiţeiului, transpor­ prime în toate judeţele ţârii. specifice de materii prime, ne. cu 8,8 la sută la ovine durile centralizate ale statu­ 2 000 km. Hunedoara.
MW. înzestrarea centralelor tul auto şi feroviar, agricul­ La sfirşitul anului 1970, materiale, energic şî combus­ şi 85.1 la sută la păsări. lui 1.5 miliarde lei. cu 38.4 In industria minieră, au fost! In industria de prelucrare a
electrice cu echipamente mo­ tura. industria cimentului, ex­ cooperaţia meşteşugărească tibil. pentru folosirea mai Cooperativele agricole de deschise şi dezvoltate impor­ lemnului, uu intrat în produc­
derne. avînd parametrii teh­ ploatarea lemnului, industria dispunea de 14 mii de uni­ bună a maşinilor, utilajelor producţie au obţinut, în pe­ la sută mai mult decît în pe­ tante exploatări miniere de ţie Complexul pentru indus­
nici ridicaţi, a permis o mai frigorifică, nevoile de dotare tăţi I producţia totală a co­ şi instalaţiilor, au avut ca e­ rioada 1966-1970, o producţie rioada 1961-1963. cea mai ma­ huilă în bazinul din Valea Ji­ trializarea lemnului Cîmpeni,
bună utilizare a resurselor de sînt aproape in întregime a­ operaţiei meşteşugăreşti a fect reducerea nivelului chel­ globală agricolă Ia 100 hecta­ re parte a fondurilor alocate ului. dc lignit în bazinele Ro- fabrici de mobilă la Constan­
combustibil ale ţârii. coperite din producţia inter­ crescut' în anîî cincinalului tuielilor materiale de pro­ re cu 18 la sută mai mare fiind utilizată pentru lucră­ vinari şi Motni, de minereuri ţa. Oradea. Cîmpulung Mol­
Industria metalurgică s-a nă de 2.2 ori. depăşindu-se pre­ ducţie. In comparaţie cu a­ decît în cei cinci ani prece­ rile de refacere şi cultură a neferoase la Baia Mare. Bă­ dovenesc, Vaslui ; s-au creat
dezvoltat într-un ritm susţi­ In industria chimică, ramu­ vederile cu peste 4 miliarde nul 1965. nivelul cheltuieli­ denţi. pădurilor. In cadrul fondului lan şi Moldova Nouă ; a fost noi unităţi dc producţie dc
nut ; producţia de fontă, o­ lei. Volumul mărfurilor pen­ lor materiale la 1 000 lei pro­ S-au executat noi amena­ forestier, s-nu efectuat împă­ dată în exploatare instalaţia plăci aglomerate din lemn în
tel şi laminate a crescut de 2 ră care a înregistrat cel mai tru piaţa internă a crescut în ducţie a fost în 1970 cu 4 Ia jări pentru irigaţii, la sfîr- duriri şi completări pe o su­ do briohetare Coroîeştî. cadrul combinatelor din Ca­
ori în comparaţie cu 1965. înalt ritm mediu anual de anii 1966-1970 de 2,7 ori. Con­ sută mai redus pe ansamblul şilul anului 1970 suprafaţa prafaţă totală de 269 mii hec­ In industria prelucrării ţi­ ransebeş şi Reghin, de plăci
Sarcina la oteluri aliate s-a dezvoltare, producţia a cres­ fecţiile. încălţămintea, trico­ industriei socialiste. tare, prevederile planului fi­ ţeiului. au fost date în func­ fibrolemnoase la Bacău, du
îndeplinit însă în proporţie cut de peste 2,6 ori ; au fost tajele, articolele de marochi- Realizările obţinute în spo­ lot.nlâ amenajată ajungind la ind depăşite cu 7.7 la sută. ţiune rafinăriile Piteşti şi Cri- furnire la Sighelul Marmaţiei.
de 91 la sută. Creşterea pro­ puse in funcţiune mari com­ nârie. obiectele de artă popu­ rirea productivităţii muncii, 475 mii hectare : la aceeaşi A continuat acţiunea de ex­ şana, noi instalaţii la rafină­ Constanţa. Rîmnicu Vilcea :
ducţiei. introducerea în f n- binate şi instalaţii cu un lară $i artizanat, realizate în în valorificarea mai bunii a dată. cooperativele «ngricole tindere a culturii speciilor riile Brazi, Teleajen şi Plo­ dc asemenea, s-a dezvoltat
bricaţîe a 118 noi mărci de grad ridicat de tehnicitate. Un serii mici, au contribuit la materiilor prime şi în redu­ de producţie dispuneau de a­ valoroase de râşinoase şi fo­ ieşti. producţia de plăci aglomerate
oteluri şi a peste 320 sorti­ avînt deosebit a cunoscut diversificarea bunurilor pen­ cerea cheltuielilor materiale proape 300 hectare sere. ioase repede crescătoare, ca­ In industria metalurgică au din lemn la combinatele din
mente de laminate şi ţevi a petrochimia, «a cărei producţie tru consumul populaţiei. s-au reflectat în nivelul pre­ Din fonduri proprii şi din re au reprezentat 86,5 la sulă intrat în producţie : laminorul Tirgu Jiu şi Gherla şi dc plăci
asigurat satisfacerea mai bu­ a sporit in cincinal de peste In anii cincinalului. în toa­ ţului de cost. care s-a redus credite acordate de stat, co­ de tablă groasă. laminorul fibrolemnoase la Combinatul
nă a nevoilor sporite de me­ 4 ori. contribuind într-o pro­ te ramurile industriei a cres­ la producţia marfă compara­ operativele agricole de pro­ din suprafaţa nou împădurită. slebing. laminorul de benzi la din Blaj.
tal ale economiei. O creşte­ porţie tot mai mare la valo­ cut nivelul tehnic al produc­ bilă dîn industria republica­ rece, faliica de aglomerare u In industria uşoară, au înce­
re considerabilă a avut loc rificarea superioară şi com­ ţiei, s-au extins automatiza­ nă cu 10,6 la sută in 1970 3. Transporturi şi minereului, sectorul furnale, put să producă Fabrica de tal­
în industria de aluminiu, plexă a resurselor de ţiţei, rea şi mecanizarea, au fost fată de 1965. s«!rcîna prevă­ sectorul oţelârie, toate din ca­ pă şi încălţăminte dîn cauciuc
producţia a.iungînd în 1970 In gaze naturale, sare şi «alte introduse noi procedee teh­ zută în planul cincinal fiind drul Combinatului siderurgic Drăgăşani, Tăbâeăria minera­
peste 100 mii de tone : s-a materii prime. In «anul 1970, îndeplinită şi depăşită. Ca telecomunicaţii din Galaţi : un furnal dc 1000 lă Corabia. Fabrica de nasturi
dublat producţia de zinc şi petrochimia a deţinut în an­ nologice. Marea majoritate rezultat al eforturilor pentru mc şi laminorul bluming de Bucureşti, Ţesători«! de măta­
cupru electrolitic. samblul producţiei industriei a unităţilor construite în pe­ creşterea eficienţei economi­ 1 300 mm la Combinatul side­ se „Victoria" Iaşi, Filatura
Industria construcţiilor de chimice o pondere de 39.8 la rioada 1966-1970, îndeosebi în ce în industrie, s-a mărit Dezvoltarea industriei, a în­ şi a asigurat, totodată, extin­ rurgic din Hunedoara : lami-
maşini şi-a dublat producţia, sulă, faţa de 25,2 la sulă în siderurgie, energie electrică, rentabilitatea producţiei. a tregii economii naţionale a derea şi modernizarea lor. noarele de 6 ţoii la Uzina de
ritmul mediu anual realizat sporit volumul acumulărilor determinat necesitatea spori­ ţevi din Roman şi Uzina „Re­ [Comihuartţ in pag. a 3-a)
în cincinal fiind de 15,9 la unul 1965. chimie, construcţii de maşini, băneşti la 1 000 lei fonduri rii volumului transporturilor In anul 1970. volumul măr­ publica" din Bucureşti ; Uzina
furilor tianşiKulaic a îr.hccut
sută. Pe baza programelor O creştere insemn.alâ a cu- au fost înzestrate cu instala­ de producţie.