Page 41 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 41
^rtttr"ftfttrninttiiiuttjeiitittitfr'ertreînffrre9.'iestrtrriiirtFmft:trtr/'\
V* tf .
PROLETARI D IN TO A TE ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A ţ
m Manifestaţii de protest
împotriva agresiunii ameri-
cano-saigoneze in Laos
mînrăutăţirea situaţiei din
Irlanda de Nord
ti Curier, Atlas
Cuvintarea tovarăşului CINCINALUL 1966-1970
NICOLAE CEAUŞESCU
la plenara C. C. al P. C. R. AVIIJIA KIAţlONAlĂ — sursa progresului
din 10-11 februarie material şi spiritual al întregii societăţi
Stimaţi tovarăşi, tâţii în diferite domenii ale că rezultatele bune obţinute tate, linia generală a partidu
vieţii sociale. mai cu seamă in perioada a lui nostru.
Plenara noastră a avut ® De asemenea, in cursul dis nilor din urmă în acest do Ne adresăm, de ast*menca.
Ordine de zi destul de boga cuţiilor au fost formulate o meniu sint şi o urmare a ac şi celorlalte categorii sociale,
tă. In cadrul ei au fost a serie de observaţii critice, ţiunii de reorganizare admi- tuturor cetăţenilor patriei ca
nalizate probleme de o deo în cea mai mare parte pe nistrativ-teritorialâ a ţârii re prin munca lor neobosită
sebită importanţă pentru ac deplin îndreptăţite, precum şi noastre. au contribuit la înfăptuirea
tivitatea societăţii noastre so o serie de propuneri de ca Toate marile succese obţi planului cincinal, la progre
cialiste. In cuvîntul tuturor re va trebui sâ se ţină sea nute în dezvoltarea economi sul României.
vorbitorilor au fost eviden ma în definitivarea hotânri- că şi socială a patriei, în în Paralel cu rezultatele obţi
ţiate rezultatele bune obţi lor respective care. de altfel, florirea multilaterală a socie nute îp dezvoltarea bazei ma
nute de poporul nostru în urmează să fie supuse dezba tăţii noastre «ocialistc in cin teriale a societăţii noastre, în
realizarea cincinalului şi. tot terii publice, iar apoi apro cinalul care a trecut sînt o aceşli ani s-a realizat o tot
odată. s-a exprimat acordul bării Marii Adunări Naţio dovadă grăitoare a justeţei li mai strînsă apropiere între
muncitori, ţărani şi intelec
niei politice generale a par
faţă de proiectele de legi şi nale, spre a primi caracter tidului nostru care, in întrea tuali. precum şi celelalte ca
hotânri supuse dezbaterii, fa de lege Ca atare, am putea ga sa activitate, se călăuzeşte tegorii sociale, s-a întărit şi
aprecia că dezbaterile plena
învăţătura
după
neabătut
ţă de măsurile preconizate rei aw fost deosebit de rod marxist-lenînistă, aplică ade cimentat tot mai puternic a-
¡ianţa clasei muncitoare cu
pentru îmbunătăţirea activi- nice. vărurile şi legile generale ale ţărănimea, cu intelectualitatea
socialismului la condiţiile con — foiţa de granit a erindui-
Bilanţul marilor crete ale României. rii noastre socialiste, garanţia
înfăptuirii cu succes a tutu
Ceea ce am înfăptuit in a-
ccşti ani este rezultatul efor ror sarcinilor de viilor.
realizări şi transform ări turilor pline de abnegaţie de cesar să ne adresăm, in mod
Consider, de asemenea, ne
puse de toţi oamenii muncii,
fără deosebire de naţionalita special, naţionalităţilor con
înnoitoare în viaţa te —- de români. maghiari, locuitoare, care — în strîn-
germani şi de alte naţionali
să unitate şi frăţie cu po
9 w • • ■ v'/ tăţi conlocuitoare. Realizările porul román — au adus o
economica şi sociala cinal. ca dc altfel toate suc contribuţie de preţ la obţi
remarcabile ale acestui cin
nerea tuturor marilor noas
cesele obţinute în perioada is tre realizări. Aplicarea nea
a patriei noastre torică de după 23 August, se bătută a politicii marxisi-le-
datorcsc faptului că întregul
niniste în problema naţionar
noitru popor, muncind cu elan fă, asigurarea în fapt a de
Din analiza rezultatelor liste din tara noastră. Apli- şi învingind greutăţile car» plinei egalităţi în drepturi
dezvoltării economico-socialc eînd aceastei politică, noi am i-au stat în calc. a urmat şi intre toţi cetăţenii patriei,
a tării din ultimii cinci ani pornit de la învăţătura mar înfăptuit neabătut linia poli fără deosebire de naţionali
tică.
reiese că Directivele Congre xistă. de |a conceptul că nostru. programul partidului tate, preocuparea constantă
sului al IX-lea şi prevederi edificarea socialismului şi co pentru industrializarea tutu
le planului cincinal 1966-1970 munismului presupune ridi De la înalta tribună a Co- ror zonelor, deci pentru crea
avi fost realizate cu succes. carea la o viaţă nouă — aşa mitetulvii Central adresăm rea bazei economice de rea
lizare efectivă a egalităţii în
Aţi luat cunoştinţă dc dale cum spuneau Marx şi Engels cele mai calde felicitări şi drepluri — toate acestea au
le concrete ale îndeplinirii — a tuturor localităţilor, pen mulţumiri poporului nostru, consolidat şi mai mult prie
planului şi nu mă voi referi tru ca fiecare s«î pontă duce pentru marile realizări obţi tenia şi colaborarea dintre
la ele. Tabloul acestor cifre o activitate înfloritoare, in nute pinâ acum. pentru mun poporul român şi naţionalită
dă posibilitatea tuturor mem- dependentă. în toate dome ca eroică depusă în vederea ţile conlocuitoare, au întărit
dezvoltării socialiste a Româ
orilor Comitetului Central, niile existenţei sociale. Or, niei. (Aplauze puternice). unitatea întregului nostru
tuturor membrilor de partid, amplasarea teritorială judi Ne adresăm. în primul rînd, popor. coeziunea naţiunii
întregii ţâri. sâ constate cc cioasă a diferitelor activităţi clasei muncitoare — clasa noastre socialiste. B Produsul social a crescut în anul crescînd într-un ritm mediu anual de
drum lung am străbătut în industriale, dezvoltarea for conducătoare a societăţii noas In aceşti ani partidul şi
acest cincinal în dezvoltarea ţelor de producţie in toate tre socialiste — care prin guvernul au luat o serie de
pe o treaptă superioară a zonele ţârii merg tocmai în munca sa neobosită dc fieca măsuri pentru îmbunătăţirea 1970 cu 51 la suta fata de 1965, 7,7 la sută.
societăţii noastre socialiste. direcţia creării condiţiilor re zi, prin vasta şi rodnica conducerii şi planificării e
In mod deosebit vreau sâ pentru ridicarea tuturor lo sa activitate creatoare do conomiei, a întregii activi înregistrînd în cincinalul trecut un
subliniez succesele obţinute calităţilor, a tuturor comune vedeşte în practică că îşi în tăţi sociale. Un rol impor ffi Din totalul venitului naţional, 69,7
In aplicarea consecventă a lor la un nivel superior de deplineşte cu cinste misiunea tant au avut în această di ritm mediu anual de creştere de 8,5
politicii noastre de amplasare civilizaţie materială şi spiri istorică, garantînd dezvolta recţie hotărîrile Conferinţei la sută s-a alocat pentru consum şi
raţională, armonioasă, a for tuală. De altfel, se află în rea cu succes a noii noastre Naţionale din 1967. Reorga la sută.
ţelor de producţie pc întreg studiu măsuri pentru ca, in societăţi. nizarea adm inistratjv-teri lo- 30,3 la sută pentru fondul de acu
teritoriu) ţării. In ultimii 5 următorii 10-15 ani, să se In al doilea rind, ne adre rialá înfăptuită de partidul
^ni s-au realizat în această poată crea în România noi săm ţărănimii cooperatiste, cit nostru a asigurat apropierea B Venitul naţional realizat în perioa mulare, din care 23,7 la sută pen
lirecţie lucruri deosebit dc zeci şi zeci de centre orăşe şî celei cu gospodărie particu conducerii de unităţile de
importante. Nu există judeţ neşti în jurul cărora să gra lară. tuturor lucrătorilor şi jos. S-a acţionat, obţinîndu-se da 1966-1970 a depăşit prevederile tru dezvoltarea ramurilor producţiei
unde sâ nu fi fost construite viteze mai multe comune şi specialiştilor din agricultură, un şir de succese in lichida
întreprinderi industriale, tin care sâ se dezvolte puternic care. urmînd chemarea parti rea centralismului excesiv, în
de sâ nu se fi înregistrat pe planul industriei, învăţâ- dului, au dezvoltat şi dezvoltă lărgirea atribuţiilor şi auto planului cu circa 13,6 miliarde lei, materiale.
o vîe dezvoltare economică, mintului, culturii, intensi- cooperativele de producţie, u nomiei organelor locale şi a
întreprinderilor — deşi tre
culturală şi socială. De altfel, ficînd toate activităţile menite nităţile agricole de stat. obţin buie să spunem cinstit că
şl numeroşi vizitatori străini sâ asigure ridicarea generală rezultate tot maî bune în ri ceea ce am înfăptuit pînă a
remarcă drept un aspect e a condiţiilor de viaţă ale dicarea întregii noastre agri cum constituie numai un în RITMURI INTENSE
senţial tocmai această carac populaţiei. culturi ceput. că în această direcţie DE LUCRU PE
teristică a construcţiei socia Cred că trebuie sâ amintim In al treilea rînd, nc adre mai avem incă de parcurs un [tapă de remarcabile victorii, bază trainică
săm intelectualităţii patriei. ŞANTIERE |
Cunoaştem cu toţii — şi în drum destul de lung. Măsu Fină fca finele primei de- !
cursul plenarei mai mulţi to rile care urmează să fie lua cade a lunii februarie, pe j
varăşi au subliniat — eâ, în te în cursul acestui an vor şantierele de construcţii- 1
contextul revoluţiei tehniro- asigura aplicarea tot maî fer montaj din judeţul nostru a unei şi mai dinamice ascensiuni pe
hotărîrilor
mă în viaţă
a
Şedinţa Biroului hecutiv ştiinţifice de astăzi, ştiinţa de Conferinţei Naţionale, a Di s-au executat lucrări în
vine tot mai mult o forţă ma
terială a producţiei şi că nu rectivelor Congresului al valoare de aproape 115 mi
lioane lei. Cele mai acce
mai pe baza folosirii cuceri X-len al partidului. lerate ritmuri de execuţie
Ca urmare a măsurilor lua
al Consiliului Naţional rilor ştiinţei in toate domenii te de partid, am asistat şi s-au înregistrat şi de a- treptele civilizaţiei socialiste
le de activitate se poate con
dată pe şantierele
ceastâ
strui cu succes societatea so
cialistă multilateral dezvolta asistăm la o participare tot Termocentralei Mintia, un- j Amplul document publicat ieri, Comunica egala cu cea realizată între anii 1930-1956.
maî activă a oamenilor mun
de colectivele de muncă j
tă. se poate asigura victoria cii la conducerea activităţii de la „Energoconstructia", I tul cu privire la îndeplinirea planului de dez Prin mobilizarea ma: intensă a rezervelor din
al Frontului Unităţii Socialiste comunismului. Putem afirma economico-sociale, la elabo- „EnergomontaJ“ şî „3 izo- j cialiste România in perioada 1966-1970, sus economie, venitul naţional - temelia dez
voltare economico-socială a Republicii So
că intelectualitatea noastră a
voltării foijei economice a patriei şi a
răspuns şi răspunde cu cinste laţii" au materializat 11,4 j cită un uriaş interes in rindul milioanelor de ridicării bunăstării oamenilor muncii - □
Ia sută din sarcinile planu- î
acestor deziderate, înfăptuind, (Continuore in pog. a 2*0) lui anual, respectiv 12rl la i oameni ai muncii din patria noastră. Aceasta crescut intr-un ritm mediu de 7,7 Io sută, de
Vineri, 12 februarie a.c., a niunea Compozitorilor şi U ca şi ceilalţi oameni ai mun sută şi 13,2 la sută. pentru că el sintetizează o etapa de remar păşind prevederile planului cu circa 13,6 mi
avut loc, sub preşedinţia to niunea Artiştilor Plastici cu cii, cu consecvenţă şi fermi- cabile victorii in toate domeniile de oetivito- lîarde (ei. Pe această bozâ trainică a tosl po
varăşului Nicolae Ceauşescu, privire la activitatea pe care te, condensează in bilanţuri şi mutaţii ca sibiIo alocarea a 30,3 la sută din venitul na
şedinţa Biroului Executiv al o desfăşoară în vederea edu r litative munca creativă, plina de abnegaţie ţional pentru dezvoltarea ramurilor produc
Consiliului Naţional al Fron- cării socialiste a tineretului. şi devotament desfăşurată in ultimii cinci ani ţiei materiale, construcţia a 334 000 de locu
tulwi Unităţii Socialiste. Apreciind pozitiv această ac Chemare către toate colectivele de naţiunea noastră socialistă, confirma jus inţe şi a unui număr impresionant de obiec
Biroul Executiv a examinat tivitate. Biroul Executiv a re teţea liniei generale a politicii Partidului tive social culturale din fondurile stalului,
contribuţia pe care organiza comandat ca. împreună cu Comunist Român îndreptată spre dezvoltarea crearea a 800 000 de noi locuri de muncă,
ţiile din Frontul Unităţii So Ministerul Invăţămîntului şi accelerată a forţelor de producţie şi perfec ca puterea de cumpâ'ore a salariilor sa
fia liste o pot aduce la reali Comitetul de Stat pentru Cul de muncă ale întreprinderilor agricole ţionarea neîntrerupta a relaţiilor sociale — crească cu 20 fa sută, sâ sporească venitu
zarea Programului Naţional tură şi Artă. uniunile de al cărui scop suprem este ridicarea nivelului rile reale ale ţărănimii, ca jnvâţâmintul, ştiin-
Ic gospodărire raţională a creaţie sâ desfăşoare şi In vi de trai, de civilizaţie al întregului popor. ţo, deservirea cullurofa, ocrotirea sănătăţii să
resurselor de apă. extinde itor o intensă muncă pentru Este, desigur, greu sâ desprinzi la prima se ridice tot mai mult la nivelul pe care il
rea lucrărilor de irigaţii, în dezvoltarea conştiinţei socia de stat din judeţ lectura a comunicatului, in intreaga ampli oferă societatea socialistă, progresul tehnico
diguiri. desecări, combaterea liste a tinerei generaţii şi tudine, dimensiunile progresului material şi ştiinţific conlemporcn.
eroziunii solului şi de apăra creşterea nivelului său de spiritual realizat în cincinalul 1966-1970. In Perioada 1966-1970 s a caracterizat prin
re împotriva inundaţiilor. cultură, pentru a contribui la Colectivul de muncitori, % Depăşirea producţiei partidului, se vor depăşi fiecare domeniu al activităţii materiale şi
Biroul Executiv a hotărit să sporirea participării active a tehnicieni şi ingineri de la marfă vîndută şi încasată producţia globală cu 500 000 spirituale am înregistrat creşteri care ne in succese de seamă în ridicata economico ş*
;e adreseze întregului popor tineretului la întreaga operă I.AS. „Avicola" Mintia, ana- cu 3,6 la sută 1 lei. producţia marfă cu suflă sentimente de legitimă mindrie patrio social culturală a tuturor judeţelor şi locali
i,o apel al Consiliului Fron- de edificare a socialismului, lizînd resursele şi posibili Reducerea cheltuielilor 200 000 lei, iar beneficiul cu tică, o infuzie de nemărginită încredere în taţilor.
.ului Un ¡tăvii Socialiste de a la ridicarea multilaterală a tăţile existente pentru spo prevăzute la 1 001» lei pro 100 000 lei. Realizări cu profunde implicaţii ou fost ob
viitor ; am urcat asemenea trepte care ne-au
participa la înfăptuirea a patriei noastre. rirea producţiei şi creşte ducţie marfă cu 2 la sută ; Avem convingerea fermă adus în situaţia de a trece la abordarea u tinute m traducerea şi transpunerea in viaţă
cestui măreţ program de im- Biroul Executiv a examinat rea eficientei economice, pe % Obţinerea unui bene că. sub conducerea organi nei etope de noi dimensiuni calitative - eta a hotaririloi Congresului al IX lea al P.C R ,
>ortnntâ deosebită pentru în şî aprobat darea de seamă cu baza organizării superioare ficiu cu i> la sută mai mare zaţiei de partid, toţi lucră ale Conferinţei Naţionale şi ale Congresu
treaga viaţă economică şi so privire la relaţiile interna a producţiei şi a muncii, a fată de cel planificat ; torii unităţii noastre îşi vor pa edificării multilaterale a societăţii socia lui al X-lea al partidului cu privite la per
cială a ţării. ţionale ale Frontului Unită extinderii mecanizării şi % Creşterea cu 3 la su înzeci eforturile în vederea liste pe pomîntul României. fecţionareo economiei, a întregii vieţi so
Biroul Executiv a examinat ţii Socialiste în anul 1970 şi procedeelor tehnologice a lă a productivităţii muncii înfăptuirii în mod exemplar Cincinalul la care am fost marlori şi par ciale. Sa ¡nlaptuit i'.organiiaiea admims
problemele dezvoltării şi per proiectul de plan nentru a vansate, a folosirii raţiona pe salariat, comparativ cu a sarcinilor economice din ticipanţi efectivi - etapa cea mai rodnică trativ teritorială a ţăru, a fost simplificat a
fecţionării controlului obştesc nul 1971, informarea referi - le a capacităţilor de produc prevederile planului. planul de stat şi a angaja o construcţiei socialismului in patria noastră paratul administrativ de stat. s-au adus im
asupra diverselor sectoare de toare la realizarea bugetului ţie şi respectării măsurilor # La fondul centralizat mentului asumat, asicurind — a demonstrat cu prisosinţă continuitatea portante peilecţionâri conducerii şi organiză
servicii pentru populaţie şi pe anul 1970 şi proiectul de sanitar-veterinare, îşi propu al statului se vor livra su astfel o contribuţie tot mai dinamismului economiei româneşti. Ritmul rii activităţii economice, s-a adineit democra
a aprobat iniţierea unui pro buget pe anul 1971. precum ne ca în acest an sâ reali plimentar 600 000 burăli ouă însemnată la sporirea pro mediu anual de creştere a producţiei indus
iect de lege privind organi şi planul de muncă pc mimul zeze următoarele obiective : şi 2 000 kg carne de pasăre ducţiei agricole şi la satis triale de 11,8 la sută - superior celui pre
zarea şi desfăşurarea contro semestru al anului 1971. % Depăşirea producţiei Din angajamentul asumat, facerea nevoilor de produ văzut - a asigurat un spor suplimentar de
lului obstesc. A fost hotărîtâ convocarea globale planificate cu 5 la în cinstea întîmpinării glo se acroalimentare ale popu produse de 26,9 miliarde lei ; producţia glo
Biroul Executiv a exami Consiliului Naţional al Fron sută ; riosului semicentenar a) laţiei. bala industrială abţinută în anul 1970 fiind
nat informările prezentate tului Unităţii Socialiste în
de Uniunea Scriitorilor, U- cursul lunii martie.