Page 37 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 37
I
PROLETARI D IN TO A TE ŢĂR ILE. U N IŢ I-V Ă !
13 A fost deschis spre
semnare Tratatul privind
denuclearizarea teritoriilor
i submarine
!
Hi Largi proteste împotriva
agresiunii americano-
saigoneze în Laos
H Curier, Atlas
i
numnitiHtttntitH t i t t t t nan ti
C O M U N I C A T
cu privire la îndeplinirea planului de
România. In legătură cu aceas dezvoltare economico-socială a Republicii
Plenara Comitetului Central făcute recomandări pentru respectiv sc redactează ast
al Partidului Comunist Román perfecţionarea in continuare a fel : ta, tovarăşul Virgil Trofin a
şi-a continuat lucrările în zi activităţii sindicatelor in sen „Cotizaţiile lunare pentru fost eliberat din funcţia de
ua de 11 februarie a.c. sul : dezvoltării democraţiei membrii de partid se stabi secretar al Comitetului Cen
Plenara a analizat rezulta muncitoreşti, al asigurării par lesc pe baza salariului tarifar, tral al Partidului Comunist Socialiste România în perioada 1966-1970
tele îndeplinirii planului de ticipării clasei muncitoare, a in felul următor : Român, recomandîndu-sc tot
dezvoltare economico-socială a tuturor salariaţilor la condu Cei cu un salariu tarifar odată eliberarea sa din func
Republicii Socialiste România cerea întreprinderilor şi insti pînă la 1 500 Ici plătesc 0.50 ţia de preşedinte al Uniunii
in perioada 15)66—1070. Comi tuţiilor. a întregii societăţi so la sută ; Naţionale a Cooperativelor Planul cincinal pe anii nale. s-a intensificat colabo zarea pe baze ştiinţifice a or materiale şi a forţei de mun
tetul Central constată cu sa cialiste ; sporirii rolului sin de la 1501 lei la 2 000 plă Agricole de Producţie. 1966-1070 a fosl îndeplinit cu rarea şi cooperarea economi ganizării producţiei şi a mun că.
tisfacţie că planul cincinal a dicalelor în soluţionarea pro tesc 0,75 la sută ; — Recomandarea eliberării succes de poporul nostru ; că şi tehnico-şiiinţifică cu cii au asigurat premise pen Sarcinile cincinalului la
fost realizat cu succes, poporul blemelor sociale ale celor ce He la 2 001 lei la 2 500 plă «lin funcţia de preşedinte al s-au obţinui realizări dc sea alte ţări. tru o mai bună funcţionare producţia globală pe întreaga
román obtinînd în această pe muncesc, precum şi in educa tesc 1 la sută ; Uniunii Generale a Sindica mă în toate domeniile vieţii In înfăptuirea sarcinilor a întregului mecanism econo industrie şi pc principalele
rioadă realizări remarcabile în ţia socialistă a maselor. Ple de la 2 501 Iei la 3 500 plă telor din România a tovară economice şi sociale ; activi planului cincinal, un deose mic, pentru utilizarea la un ramuri s-au îndeplinit după
toate domeniile activităţii e nara a indicat măsuri penlru tesc 1.50 la sută ; şului Florian Dănâlache. care tatea economică s-a ridicat bit accent a fost pus pe la nivel superior a mijloacelor cum urmează :
conomice şi social-culturale. democratizarea structurii or peste 3 501 lei plătesc 2 la urmează să primească însărci pe o treaptă calitativ superi turile calitative ale dezvol
Plenara dă o înaltă apreciere ganizatorice şi a conducerii ac sulă. Pentru cei care nu sini nări pe linie de stat. oară. Succesele dobîndite tării economice ; s-au reali
muncii creatoare, pline de ab tivităţii sindicale, pentru per — Alegerea tovarăşului Ion confirmă justeţea liniei gene zat progrese în modernizarea ________ —_ procente —
negaţie şi devotament desfă fecţionarea stilului şi metode retribuiţi pe baza salariului Iliescu. membru supleant al rale a politicii Partidului Co structurii producţiei materia
şurate în aceşti ani «le munci lor dc muncă ale sindicalelor. tarifar — ţărani, oameni de Comitetului Executiv, in func munist Român îndreptată le, extinderea tehnicii şi teh Ritmul
tori. (ărani şi intelectuali, de Plenara a recomandat ca a literatură si artă, lucrători din ţia de secretar al C.C. al spre dezvoltarea accelerată a nologiilor moderne, in diver Nivelul anului 1970 mediu
meşte
faţă de 1963
anual de
unităţile cooperaţiei
to|i oamenii muncii, fără de ceste probleme să fie larg dez şugăreşti şi alţii — cotele de P.C.R., recomandîmlu-se elibe forţelor de producţie şi per sificarea, înnoirea şi ridica
osebire de naţionalitate, pen bătute de către oamenii mun mai sus se vor aplica la veni rarea sa din funcţiile de prim- fecţionarea relaţiilor de pro rea calităţii produselor. A _______________ creştere
tru realizarea şi depăşirea cii si să fie puse apoi in dez turile de bază realizate". secretar al C.C. al U.T.C. şi mi ducţie. in vederea sporirii crescut numărul salariaţilor, Plan Realizat realizat
Planului de stat. pentru înflo baterea apropiatului congres nistru pentru problemele ti neîntrerupte a avuţiei naţio s-a îmbunătăţit calificarea şi 1966-1970
rirea patriei, pentru progresul al Uniunii Generale a Sindi Aplicarea acestei liotăriri neretului. nale. ridicării nivelului de utilizarea forţei dc muncă.
societăţi? noastre socialiste şi catelor. In legătură cu aceasta, se va fac? de la 1 februarie — Alegerea ca membri su trai material şi cultural al Activitatea economică din a Industrie — tolal 166-173 173 11.8
le adresează cele mai calde este necesar să se elaboreze a.c. pleanţi ai Comitetului Exe- I oamenilor muncii. cest cincinal s-a caracterizat — Grupa A 170-177 182 12.7
felicitări. un nou statut, precum şi o Plenara Comitetului Central cutiv al C.C. al P.C.R. a (ova- Venitul naţional realizai în prin rezultate importante ob — Grupa B 160-165 160 9,9
Succesele dobîndite în a nouă lege a sindicatelor din a recomandat Uniunii Gene răşilor : Constantin Răbălău — perioada 1966-1970 prin mo ţinute în valorificarea supe din care pc principalele
bilizarea mai intensă a re
ceastă perioadă pun baze trai Republica Socialistă România rale a Sindicatelor şi Comi prim-secretar al Comitetului zervelor din economic a de rioară a resurselor naturale, ramuri :
nice activităţii poporului nos Plenara a aprobat măsurile tetului Central al Uniunii Ti judeţean dc partid Dolj, Mihai creşterea productivităţii mun Energie electrică şi ter
tru pentru înfăptuirea progra luate de Comitetul Executiv neretului Comunist să reducă, Telescu — prim-secretar al păşit prevederile planului cu cii, reducerea nivelului chel mică 210-213 220 17,1
mului de dezvoltare multila al CC. al P.C.R. în legătură la rindul lor, cotizaţiile pe ca Comitetului judeţean de par circa 13.6 miliarde lei, tuielilor materiale de produc Combustibil 127-128 133 5 9
terală a societăţii socialiste, cu îmbunătăţirea organizării re le plătesc membrii acestor tid Timiş, Iosif Uglar — prim- crescînd într-un ritm mediu ţie. in ridicarea eficienţei e Metalurgia feroasă 182-184 177 12,1
elaborat de Congresul al X-lea şi conducerii activităţii de co organizaţii. secretar al Comitetului jude anual de 7.7 la sută Din conomice generale, ceea ce a Metalurgia neferoasă 157-162 180 12.3
al Partidului Comunist Ro merţ exterior Analizind pro In legătură cu necesitatea ţean de partid Salo Mare, totalul venitului naţional asigurat noi surse de sporire Construcţii de maşini şi
mán Comitetul Central chea iectul legii cu privire la acti ridicării continue a nivelului Ricbard Winter — prim-secre pentru consum s-a alo a venitului naţional a! ţârii. prelucrarea metalelor 178-194 209 15.9
mă clasa muncitoare, ţărăni vitatea de comerţ exterior, de muncii de partid in conduce tar al Comitetului judeţean de cat 69,7 In sută. realizâudu-se Pe temelia dezvoltării pro Chimic, celuloză şi
mea. intelectualitatea, activul colaborare şi cooperare econo rea tuturor domeniilor con partid Sibiu. pe întregul cincinal volumul ducţiei materiale, a creşterii hirtie 231-246 249 20,0
de partid şt de stat, pe toţi mică şi tebnico-ştiinţifică a strucţiei socialiste, plenara In cursul desfăşurării plena fondului de consum prevăzut venitului naţional, nu sporit din care :
oamenii muncii să-şi închine Republicii Socialiste România, Comitetului Central a aprobat rei au luat cuvintul : Glieor- in plan Resursele create au veniturile reale ale tuturor — chimie _ 264 21.4
întreaga energie şi capacitate ea a holărit ca acesta să fie măsurile cuprinse în expu ghe Năstase. Ghoorghe Necti- permis, lotodaiâ, repartizarea categoriilor de oameni ni — celuloză şi hirtie — 195 14,3
creatoare realizării acestui publicat şi dezbătut, iar după nerea tovarăşului Nicolae la, IMircea Maliţa, C'arol Kira- unor fonduri sporite penlru muncii dc In oraşe şi sale, Materiale de construcţii 166-167 177 12,1
măreţ program, dezvoltării ne- Ceauşescu cu privire la îmbu ly, Petre Dănică, Vasilc Ma- acumulare, a cărei pondere s-a extins construcţia de lo Exploatarea şi prelucra
.contenite a industriei, agricul aceea supus adoptării Marii nătăţirea activităţii organelor linsclii. Ghenrghc Tănase, Băr in venitul naţional a repre cuinţe. au fost majorate an rea lemnului 135-138 138 6,7
Adunări Naţionale.
turii. comerţului. ştiinţei şi de partid şi dc stat. bii Zabarescu. Trandafir Co- zentat '30,3 la sută, dîn care de an cheltuielile statului Industria uşoară 153-160 173 11,6
culturii, ridicării pe o treaptă Comitetul Central a adoptat Plenara a decis să se renun cirlă. Victor lonesco. Simion 23,7 la sută pentru dezvolta penlru Invâţâmînt, cultură, Industria alimentară 153-136 136 6,3
calitativ superioară a întregii Hotărirea cu privire la per ţe la funcţia de secretar cu Dobrovicî, Ghcorghe Vasili- rea ramurilor producţiei ma ocrotirea sănătăţii şi alte ac
activităţi economice si sociale, fecţionarea pregătirii cadrelor problemele agrare atit la Co chi, Gheorghe Miintcanu. Pe teriale şi 6.6 la sulă pentru ţiuni sociale.
asisurind astfel îmbunătăţirea de partid, de stat şi ale orga mitetul Central cit şi la comi tre Bunea, Nicolae Mănescu, construcţia de locuinţe, asi Perioada 1966-1970 a fost
continuă a condiţiilor de via nizaţiilor de masă in proble tetele judeţene de partid. Suzana Gâdea. Remus Bucşe. gurarea bazei materiale a marcată dc importante reali Producţia globală industria Creşterea producţiei în in
ţă materială şi spirituală a mele conducerii activităţii e Ion Ursu, Marin Enaclie. Ti- acţiunilor social-culturale şi zări in traducerea in viaţă lă realizată în această pe dustria uşoară şi alimentară,
pcporului, mersul înainte pe conomice şi sociale. (întărire Plenara a luat o serie de beriii Grecu. serviciilor destinate popu a hotărînlor Congresului al rioadă depăşeşte cu 26,9 mi precum şi în sectoarele pro
drumul civilizaţiei socialiste care va fi dată publicităţii. măsuri penlru mai buna func In încheierea lucrărilor Ple laţiei. Această repartiţie a IX-lea al P.C.R., ale Confe liarde lei limita superioară ducătoare de mărfuri pentru
a eatriei noastre. De asemenea, a fost aprobat ţionare a organelor executive narei a vorbit tovarăşul permis asigurarea creşterii rinţei Naţionale din 1967 a prevăzută in legea planului populaţie din industria con
Plenara a aprobat Comuni proiectul legii privind perfec ale Comitetului Central, atră- Nicolae Ceauşescu. an de an a nivelului de trai partidului şi ale Congresului cincinal Sporul absolut al strucţiilor de maşini, chimie,
catul cu privire la îndeplini ţionarea continuă a pregătirii cind totodată în munca aces material şi cultural al po al X-lea al P.C.R. privind producţiei anului 1970 faţă dc industria lemnului şi din alte
rea planului de dezvoltare e- profesionale a salariaţilor din tora un număr mai marc de porului. precum şi înfăptui reorga n i'/.a rea ad m i n i st ra t i v - 1963 reprezintă 125, ft miliar ramuri a asigurat sporirea
conomico-socială a Republicii unităţile socialiste de stat. tovarăşi care lucrează iu or rea unui vast program dc in teritorială a ţârii, simplifi de leî. ritmul mediu anual de producţiei de bunuri de con
Socialiste România în perina botărindu-se ca acesta să fie ganele locale de partid. vestiţii pentru progresul con carea aparatului de stat. per creştere liind dc 11,8 la sută, sum (grupa B) într-un ritm
. da 1066—1070. comunicat care publicat si dezbătut in presă CRONICA tinuu al economiei, ştiinţei fecţionarea conducerii şi or fată de I im;-II.6 la sulă cit mediu anual de aproape 10 la
se dă publicităţii Si apoi supus adoptării Marii Plenara a botărît : şi culturii. ganizării activităţi) economi s-n prevăzut. Producţia globa sută.
Plenara a dezbătut raportul Adunări Naţionale. Plin decret al Consiliului A continuat intens procesul ce şi a întregii vieţi sociale, lă industrială obţinută în a Nivelul atins în dezvolta
Consiliului Central al Uniunii Plenara a aprobat informă — Alegerea tovarăşului Ma de Stat al Republicii Socia de industrializare socialistă ; îmbunătăţirea legislaţiei eco nul 1970 este egală cu cea rea industrială a ţârii este
Generale a Sindicatelor cu rile Comitetului Executiv al nea ¡Măncscu in Prezidiul Per liste România, tovarăşul Flo producţia industrială s-a nomice — ceea ce a permis realizată în întreaga perioa reflectat de faptul că, în ul
privire la activitatea desfă C.C. al P.C.R. cu privire la manent al Comitetului Central rian Dănâlache a fost numit dezvoltat in ritmuri înalte, manifestarea largă a iniţiati dă 1950-11)56 timul an al cincinalului, o
şurată de sindicate şi sarcinile efectivul, compoziţia şi struc al Partidului Comunist Ro în funcţia dc ministru al superioare celor prevăzute în vei creatoare a maselor de O creştere rapidă a cunos producţie echivalentă cu cca
ce te revin acestora în etapa tura organizatorică a partidu mân. transporturilor. planul cincinal. accentuin- oameni ai muncii, adîncirea cut producţia mijloacelor de a întregului an 1938 s-a re
actuală a construcţiei socia lui. Ia compoziţia şi mişcarea — Recomandarea alegerii *ir du-se rolul industriei ca fac democraţiei socialiste, fructi producţie (grupa A) Dezvol alizat in numai 22 de zile,
liste Subliniind rezultatele cadrelor din nomenclatura tovarăşului Virgil Trofin. Prîntr-nn alt decret al Con tor principul al dezvoltării e ficarea mai intensă a marilor iar in unele ramuri indus
pozitive obliniite de organele orcanelor de partid şi de stat. membru al Comitetului Exe siliului de Slat, tovarăşul Pa conomiei. al progresului în posibilităţi de progres pe ca tarea prioritară a producţiei triale. intr-un interval şi mai
de energie electrică şi termi
si organizaţiile sindicalo, ple Plenara a holărit să modi cutiv. al Prezidiului Perma ve) Stefan a fost eliberat din tregii noastre societăţi Rea re le generează socialismul. că. a metalurgici, construcţi scurt : 5 zile în chimie. 6 zile
nara a relevat totoilată nea fice articolul 57 al Statutului nent al C C. al P.C.R., in func funcţia de ministru al trans lizări însemnate au fost ob La sfirşitul cincinalului în ramura energiei electrice
junsurile şi deficientele «lin P.C.R. în sensul micşorării ţia de preşedinte al Uniunii porturilor. primind alte în ţinute in agricultură, în con 1966-1970 — etapa cea mai ilor de maşini şi chimiei ■— şi termice, 8 zile in construc
ramuri
pentru
hotâritoare
activitatea acestora. Au fost cotizaţiilor de partid. Articolul Generale â Sindicatelor din sărcinări strucţii. transporturi şi în ce rodnică a edificării socialis ţia dc maşini, 16 zile in
lelalte ramuri. Ca rezultat al mului în patria noastră — progresul economic şi tehnic, metalurgia feroasă In indus
preocupărilor sporite pentru România se înfăţişează ca o pentru valorificarea superi tria uşoară producţia anului
dezvoltarea armonioasă a for ţară cu o economie dinamică oară a resurselor naturale şi 1938 s-a realizat în 26 de
MAREA ÎNTRECERE ÎNCHINATĂ GLORIOSULUI gul teritoriu naţional, s-au şi sănătoasă, in plin proces de muncă — a avut ca efect zile.
ţelor de producţie, pe între
de modernizare, capabilă să
importante schimbări struc
înregistrat succese în ridica înainteze hotârU pe drumul turale ; Ia sfirşitul cincinalu Producţia principalelor pro
rea economică şi social-tul- progresului şi civilizaţiei. lui, ponderea acestor ramuri duse industriale în perioada
care
Principalii indicatori
SEMICENTENAR AL PARTIDULUI turalâ a judeţelor şi locali caracterizează dezvoltarea e- în producţia industrială a ţâ vederile planului cincinal, se
1966-1970, comparativ cu pre
tăţilor tării. A crescut parti
rii a fost de 52.4 la sută. fa
ciparea României la schim conomico-socială în perioada ţă de 43,2 la sută în 1965. prezintă astfel :
burile economice internaţio 1966-1970 se prezintă astfel :
ANGAJAMENTELE SIDERURGIŞTILOR
___________ — procente —
2
Ni velul anului Ritmul mediu Producţia ‘ i r> 1 "
H U N E D O R E N I 1970 faţă de tere 1966-1970 U/M ---------------------------- ic C u ^
anual de creş-
• Û/ A
reattzatA
1965
~ • a t i ?
m
<D O
^ W 4J
- - I '
Siderurgicii hunedoreni, colectiv de înalt prestigiu iu - furnalul nr. 6, 1,5 tone fontă pe mc de volum util şi zi Produsul social 151 8 5 1965 1970 2 ** 2 1
7.7
145
« ° « I t Cl
’'enitul naţional
industria românească, care in cincinalul precedent au adus calendaristică ; Investiţiile din fondurile cen o - "
contribuţii de mare preţ la înfăptuirea politicii partidului, — cuptorul nr. 7 de la O.S-M. II, minimum 60 tone de oţel tralizate ale statului 169 11,1 clS Ă
la creşterea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii pro pe oră ; ondurile fixe economice şi
ducţiei de metal, au păşit cu fermitate, încredere şi entu 0 îmbunătăţirea conducerii şi organizării producţiei de social-culturale puse în
ziasm, cu eforturi sporite şi rodnice la îndeplinirea preve cocs in toate fazele procesului de fabricaţie va asigura o re funcţiune din investiţiile Energia
derilor primului an din noul cincinal. zistenţă mecanică medie de 74 la sută la toba Micum, in con centralizate ale statului 172 11,5 electrică mild kWh 17,2 35.1 204 104
Dind glas sentimentelor dc neţărmurită dragoste faţă diţiile creşterii consumului de cărbuni indigeni cu 1 la sută ; Sumârul salariaţilor 119 3,5 Cărbune extras mii tone 12 094.7 22 835.2 189 102
de gloriosul nostru partid comunist şi conducerea sa înţe 0 In sectorul de furnale, întreaga cantitate de fontâ Producţia globală industrială 175 11,8 Ţiţei extras mii tone 12 571.1 13 376,8 106 101
leaptă, in frunte cu tovarăşul Nicolae Cea\işcscu, animaţi, peste plan se va realiza cu cocs economisii şi fabricat la Hu Producţia de eonstrucţii-mon- Benzine mii tone 2 437.K 2 786, J 113 104
unanim de dorinţa fierbinte de a fi in primele rîndun ale nedoara peste prevederi ; 171 11,3 Gaze naturale mi), mc' 17 452,5 25 030,7 143 —
taj
luptei clasei muncitoare în opera de accelerare a progresu 0 Urmare a măsurilor ce se vor lua la oţelărîi şi lami Producţia globală agricolă 124' din care ;
lui economic al patriei, siderurgicii hunedoreni, întruniţi noare, se vor economisi 12 000 tone de metal faţă de realiză Volumul comerţului exterior 175 11,8 — gaz metan extras soil, im 13 o:>’(U 19 970,8
în adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor, s-nu rile anului 1070 ; Fontă 153 102
angajat să întimpine măreaţa sărbătoare a semicentenaru 0 Se vor economisi 6 000 tone combustibil convenţional ; Productivitatea muncii pc un 145 7.7 Oţel mii tone 2 019,2 4 210,2 209 101
salariat din industria de stat
3 426,3
mii tone
lui partidului cu cele mai bune realizări în ridicarea la 0 Pentru asigurarea fondului de metal necesar asimilării Veniturile reale pe un locui din care : 6 516,6 190 100
un (nalt nivel de calitate şi eficienţă a producţiei de metal, in ţară şi ridicării performanţelor maşinilor, utilajelor, agre 122 4,1
tor
a întregii activităţi a colectivelor de muncă din marea vatră gatelor şi instalaţiilor produse de către industria construcţiilor Vînzările de mărfuri cu a — oţeluri aliate mii tone 192.8 414,4 215 91
a metalului românesc de la Hunedoara. de maşini, se vor stabili şi asimila tehnologiile de fabricaţie mănuntul prin comerţul Laminate
Angajamentele siderurgiştilor în marea întrecere de noi mărci de oţeluri cum sint ; 149 8,3 finite mii tone 2 347,3 4 504.3 192 100
socialist
prevăd : — 5 mărci de oţeluri, pentru fabricarea ţevilor de ca Cheltuieli pentru acţiuni so Ţevi din oţel mii tone 586,1 767,2 13) 100
Aluminiu primar Şi
0 La indicatorii valorici şi fizici se vor realiza următoa zane, din grupa oţelurilor ¡nalt aliate cu crom, ni cial-culturale de la bugetul 160 9.8 aliaje din aluminiu tone 8,578 101 283 12 ori 121
rele depăşiri de plan : chel şî elemente rare ; dc stat Motoare electrice de
— 4 mărci de oţeluri pentru producţia autovehiculelor; 0,25 kW şi peste MW 1 255,3 2 834,2 226 114
Angajament anual din care pînă la — 3 mărci de oţeluri pentru fabricarea materialului tu- *) Media anual« 1366—U>70 fa|â de media anuatâ 1961-1883. Maşini unelte pentru
î mai bulor pentru sonde ; aşchierea metalelor buc 7 163 14 138 197 109
- producţia marfa 50 milioane lei 15 milioane lei — 2 mărci de oţeluri pentru fabricarea pieselor pu Mijloace de automati
- producţia globală 35 milioane lei 12 milioane lei ternic solicitate la locomotive LDH ; a accentuat procesul1 de fă zare mii. lei 145.4 956,5 658 147
— beneficii suplimentare 20 milioane lei 7 milioane lei — vor fi produse profile din noi oteluri cu rezistenţă 1. Industrie urire a unei structuri moder Excavatoare buc. 465 732 157
— economii la pieţul de cost 10 milioane lei 3,5 milioane lei sporită la coroziunea atmosferică pentru construcţia ne a industriei. A crescut Locomotive Diesel şi
- productivitatea muncii 2 000 lei/salarial 600 lei/solariot liniilor de transport şi distribuţie a energiei electrice; complexitatea producţiei, s-a electrice magistrale buc. 110 265 241 106
- cocs 2 000 tone 700 tone 0 Se vor realiza peste prevederi piese de schimb in va In anii cincinalului, dezvol amplificat acţiunea de îmbu Vagoane buc.
- aglomerai 20 000 tone 7 000 tone loare de 7 milioane lei şi se vor asimila in producţie proprie tarea viguroasă a industriei a nătăţire a calităţii produse de marfă ethiv.
- lontă 10 <100 tone 3 500 tone piese de schimb mecanice şi electrice procurate pînă acum d- consolidai poziţia acesteia de lor Activitatea industriei a pentru liniile
- otel total 15 000 tone 5 000 tone import, echivalind cu o economie de 6,8 milioane lei valută ramură conducătoare în eco fost consecvent orientală spre magistrale 4 osii 6 994 8218 11K 100
- din care, aliat 2 000 tone 700 tone vest ; nomie O dată cu creşterea ridicarea eficienţei economice Autocamioane, auto
- laminate total 10 000 tone 4 000 tone 0 Se vor livra la eiporl produse în valoare de 6,8 mi cantitativă a producţiei, au a In industrie s-a desfăşurat basculante şi auto
- din care, aliate 2 000 tone 700 tone lioane lei valută vest ; vut loc schimbări calitative un intens proces de îmbună tractoare buc. 14 306 35 018 245 tos
0 Pentru asigurarea cadrelor necesare ¡nfâptuirii sarcini in profilul industriei ; dezvol tăţire a formelor de condu Autoturisme dc oraş buc. — 16 250 — 155
0 La toate agregatele, maşinile şî instalaţiile productive lor calitative, se va asigura calificarea a 400 elevi in şcolile taica rapidă a ramurilor şi cere şi de organizare ; înfiin
se vor asigura cele mai bune condiţii de eiplootore şi între profesionale, 165 ucenici la locurile de muncă şi ridicarea ca subramnriior de mare impor ţarea centralelor, combinate
ţinere. Prin măsuri speciale se vor realiza producţii de virl care lificării fără scoatere din pro ucţie o peste 800 salariaţi. De tanţâ pentru înzestrarea teh lor şi grupurilor de întreprin ffnplţmif*a tn pag û 2.9.)
vor corespunde celor mai înalţi indici do utilizare de la pune «flOJtnaflÇQ şe vor organiza cursuri de perfecţionare pentru toa nică superioară şi progresul
rea In funcţiune a următoarelor agregate ; ta cadrele cu pregătire medie, superioară şi de conducere. general al întregii economii deri, preocuparea pentru aşe-