Page 39 - Drumul_socialismului_1971_02

OCX...
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 006 • VINERI 12 FEBRUARIE 1971 3

COMUNI CAT

cu privire Ia îndeplinirea planului in perioada 1966-1970

nal« fi creează frontul cores­ cu gaze mii buc. 44,3 129,1 291,4 ţări geologice şi în alte do­ bîeclive economice in alte nealimentare. Vînzârile au muncă, populaţia dc la ora­
punzător de construcţii pen­ Autoturisme mii buc. 9.2 25,5 277.2 menii. România are încheia­ ţâri. crescut la tricotaje de 1,5 ori, şe şi sate a beneficiat de fon­
tru susţinerea ritmurilor d« Aspiratoare de praf mii buc 60,4 66,8 110,6 te in prezent acorduri de co­ Cu toate succesele obţinute la confecţii de 1,6 ori, la mo­ durile sociale de consum alo­
creştere economică prevăzute Mobilâ mii. lei 1912 3277 171,4 operare economică şi tehnî- în perioada 1966-1970 in dez- bilă de 1.8 ori. la televizoa- cate de stat pentru finanţarea
pentru anii 1971—1975. co-ştiinţîficâ cu 60 de ţâri. voltarea comerţului exterior, re de 2,3 ori, la râcitoare e­ invăţăniîntului, activităţii
pentru fire din fibre chimice Creşterea In ritm susţinut a culturale, ocrotirii sănătăţii
şi bumbac Olteniţa, întreprin­ Aceste acorduri privesc rea­ exportul a crescut cu 68 la lectrice de 2.4 ori. maşini de şi alte nevoi sociale. Cheltu­
derea de ţesături şi fire din volumului de Investiţii a im­ Au fost puse la dispoziţia tăţi comerciale, din care 47,5 lizarea de obiective economi­ sulă. i.nr importul cu 81 la gătit cu gaze de 2,7 ori, ma­ ielile făcute de stat în aces­
industriei
pus dezvoltarea
lină, fibre artificiale şi sinte­ populaţiei cantităţi sporite de mii unităţi pentru desface­ ce în ţara noastră, asimila­ sută. ceea ce a influenţat ba­ şini de spălat rufe de 1,9 ori. te- domenii — care s-au ri­
tice „Argeşana" Piteşti, fabri­ construcţiilor. Producţia de bunuri alimentare şi neali­ rea mărfurilor alimentare si rea în fabricaţie a unor pro­ lanţa de plăţi externe. maşini de cusut de 1,5 ori dicat în ani» cincinalului la
cile de tricotaje tip lină „Trico- construcţii-montaj a fost In a­ mentare. într-un sortiment nealimentare şi 14,1 mii uni­ duse .şi cooperarea în p r o ­ S-a intensificat turismul in­ etc.
dav.v* Bucureşti şi Miercurea nul 1970 mai mare cu 71 la mai bogat şi de mai bună ca­ tăţi de alimentaţie publică. ducţie. livrarea de instalaţii, ternaţional. Numărul turişti­ In ultimii 5 ani, populaţia aproape un sfert dîn totalul
sută faţă de anul 1965. In pe­
cheltuielilor bugetare — s-au
Ciuc. Fabrica de tricotaje din litate, satisfâcindu-se într-c Reţeaua comercială din me­ maşini şi utilaje româneşti lor străini care au vizitat din mediul rural a construit
peste 260 900 de casc; au fost
bumbac Suceava, fabricile de rioada 1966—1970 din fondu­ măsură mai mare cererea dc diul rural, cuprindea, la sfîr- şi acordarea de asistenţă teh­ România în anul 1970 a fost electrificate 4077 de sate, la râsfrînt în mod direct asu-
confecţii Craiova şi Tirgu Se- rile centralizate ale statului consum a populaţiei. Cu toa Şitul anului 1970. un număr dc 2.3 milioane, de 3.4 ori ora traiului fiecărui cetăţean,
( iiieic, Fabrica de aţă de cu­ au fost alocate investiţii in te acestea, s-au ivit unetc de 28,3 mii unităţi, cu peste nică penlru realizarea de o- mni mare decît în 1965. sfirşitul anului 1970 fiind e­ al fiecărei familii.
lectrificate peste patru cin­
Cheltuielile de la bugetul
sut Odorheittl Secuiesc. valoare de 11,1 miliarde lei, greutăţi în aprovizionarea 3 mij mai mult decît in anul cimi din numărul satelor. de stat pentru acţiuni social-
depâşindu-se cu 4.5 miliarde
In industria alimentară, au lei prevederile cincinalului. populaţiei determinate şi de 1965 ; din numărul total, 74 9. Populaţia In acest cincinal a început culturale au fost în anul 1970
început să producă : Fabrica Cea mal mare parte din aces­ lipsurile organizatorice care la sulă sini unităţi pentru şi se află în curs de desfă­ de 35.7 miliarde le», faţă dc
de ulei Slobozia, fabricile de te fonduri a fost destinată s-au manifestat, in unele pe desfacerea mărfurilor ali­ şurare acţiunea de sistema­ 22,4 miliarde lei în 1965
zahăr Buzău, Corabia şi Ora­ dotării cu maşini, utilaje şi rioade, în distribuirea fondu mentare şi nealimentare şî 26 şi nivelul de trai tizare a localităţilor rurale. Pe principalele acţiuni, a­
dea. fabrici dc conserve de le­ dispozitive de lucru a organi­ lui de marfa pe teritoriu. la sulă dc alimentaţie pu­ Concomitent cu creşterea ceste cheltuieli s-au reparti­
ft u mo şi fructe Ia Calafat, Fe­ zaţiilor de construcţii-montaj. in perioada 1966-1970 popu­ blică veniturilor provenite din zat astfel :
teşti. Turnu Măgurele, Cara­ Aceasta a permis creşterea laţia a cumpărat peste 1.1 A fost extins numărul u­ Populaţia tării a fost la I lăţirii consumului de bunur'
cal. fabrici de produse lactate gradului de mecanizare a lu­ milioane televizoare, peste J.4 nităţilor care practică forme ianuarie 1971 de 20,4 milioa­ si servicii, a creat condiţii
la l'urlnd. Buzău. Craiova, Iaşi. crărilor de construcţii şi a milioane aparale de radio. 97 moderne de servire, precum ne locuitori, cu l.lt milioane pentru dezvoltarea construc­ Realizări 1970 1970 în Vo
Ploieşti. Oradea, Slobozia etc, condus. împreună cu tipiza­ mii autoturisme. 690 mii râ- şi al celor specializate. S-au mai mare decît la sfîrşitul a* ţiei de locuinţe, a invâţâmîn- — mii. lei — faţă de 1965
fabricile de bere de la Con­ rea obiectelor şi elementelor citoare electrice, 508 mii ma­ înfiinţat tipuri noi de unităţi nultii 1965 ; sporul mediu a­ Lului, culturii şi ocrotirii să­ Invâţâmînt 9 229 141
de alimentaţie publică în o­
stanţa. Craiova. Piteşti : com­ de construcţii şi creşterea gra­ şini de spălat rufe, 436 mii nua) al populaţiei din acest nătăţii. a asigurat ridicarea Cultură şî artA 921 125
plexe de morarii şi panifica­ dului dc folosire a prefabrica­ maşini de gătit cu gaze. 38 raşe şi îndeosebi în centre cincinal fiind dc 2 ori mai nivelului de trai material ş: Sănătate 6 926 1 45
ţie la Iaşi. Sibiu, Fabrica de telor. la intensificarea indus­ mii maşini de cusut şi 2R7 turistice ridicat decît in cincinalul an­ cultural al populaţiei. Ajutorul de stat pentru copii 4 132 152
Volumul prestărilor de ser­
amidon Tirgu Secuiesc. trializării construcţiilor. Pro­ mii aspiratoare vicii pentru populaţie a fost terior. In anii cincinalului, fondul Asigurări sociale de stat 11 257 217
Procesul d.e urbanizare a
In toate ramurile economiei ductivitatea muncii în con­ Reţeaua de desfacere a co­ în 1970 cu circa 60 )a sută cunoscut o continuă dezvol­ de consum pc un locuitor a
sint in curs de execuţie lu­ strucţii-montaj a fost in 1970 merţului de stat şi coopera­ mai mare dccîl în 1965 ; au tare; la sfirşitul anului 3970, crescut cu 27 la sută. Au fost Invăţămîntul a cunoscut în 1970, tirajul ziarelor a crescut
crările la o serie de obiective cu 31,7 la sută mai mare de- tist a continuat să se dezvol­ fost construite, într-o serie locuia în municipii, oraşe şi aplicate măsuri de sporire anii cincinalului o continuă eu 14,3 la sută faţă dc 1965,
importante, care asigură le­ cît în 1965, realizindu-se pre­ te şi să sc diversifice; la sfîr- de localităţi, complexe pen­ comune suburbane 41 la sută sistematică a veniturilor dezvoltare. S-a extins reţeaua iar al revistelor şi al altor
gătura dintre cele două cinci­ vederile planului. şitul anului 1970 funcţionau tru îmbunătăţirea deservirii din populaţia ţârii. populaţiei provenite din re­ şi s-a dezvoltat baza materia­ publicaţii periodice cu 39,6 lu
la oraşe şi sate 61.6 mii uni­ cetăţenilor. In anii cincinalului, an fos* 1 2 * 4 tribuirea muncii, de majorare lă a învâţâmîntului. Volumul sută.
Cercetarea ştiinţifică realizate progrese* însemnate şi utilizare mai eficientă a investiţiilor efectuate în anii Au fost înfiinţate noi orga­
fondurilor sociale de consum.
7. Dezvoltarea forţelor în folosirea resurselor umane în întreaga economie na­ cincinalului a fost de peste 4 ne locale de presă, astfel in­
cit in prezent în fiecare judeţ
ale ţării. Ca urmare a dez­
Activitatea de cercetare şti­ sintetici, antidăunălori pentru voltării şi consolidării bazei ţională s-a generalizat ur miliarde lei. construite circa al ţârii apar ziare proprii : pen­
Au fost
inţifică desfăşurată in anii agricultură, coloranţi, medi­ de producţie tehnico-malerinle a econo­ nou sistem dc salarizare, ca 13 400 săli de clasă pentru în- tru tipărirea în bune condiţi-
cincinalului a adus o contri­ camente şi produse anorgani­ miei s-au creat R00 de mii de re asigură o mai strînsâ co­ vâţâmîntul de cultură gene­ uni a acestora nu fost con­
buţie valoroasă la rezolvarea ce. auxiliari pentru industria noî locuri de muncă, număru’ recţie intre cuantumul retri­ rală, profesional şi tehnic, struile şi date în funcţiune 3
unui probleme importante în textilă şi pielărie, cimenturi pe teritoriul ţării salariaţilor ajungînd în 197C buţiei şi munca depusă, o noi laboratoare, ateliere şco­ tipografii judeţene, alte 12 fi­
activitatea economică şi so­ cu întărire rapidă, brichete la 5.1 milioane. Au fost atra mai judicioasă proporţie în lare. internate şl cantine pen­ ind în curs de execuţie.
cială în cărbuni necocsificabili, se în măsură mai mare fe­ tre veniturile diferitelor cate tru elevi. In învăţământul su­ 5-a dezvoltat baza materi­
In această perioadă, s-a ex­ iese din ferite pentru radio­ In perioada 1966-1970, s-au te au fost construile obiecti­ meile în activitatea economi- gorii de salariaţi. Prin noul perior s-au dat în folosinţă ală a învâţâmîntului şi cultu­
tins şi s-a organizat reţeaua receptoare şi televizoare, con­ realizat progrese însemnate ve industriale care contribuie co-socialâ ; foţâ de anul 1965 sistem de salarizare, precurr spaţii de învâtămînt însu- rii în limbile naţionalităţilor
unităţilor de cercetare ştiin­ densatori de forţă. în îmbunătăţirea repartizării la ridicarea economică şi numărul femeilor salariate ? şi prin alte măsuri adoptate mind aproape 153 mii mp, conlocuitoare.
ţifică. punindu-se accentul pe Paralel cu cercetările geo­ teritoriale a forţelor de pro­ socială şi, totodată, la dez­ sporit în 1970 cu peste 300 cămine studenţeşti eu circa Pentru ocrotirea sănătăţii
dezvoltarea capacităţilor de logice s-au definitivat şi apli­ ducţie. in dezvoltarea econo­ voltarea urbanizării lor. de mii. s-a asigurat o mai deplină 18 mii locuri şi cantine pen­ populaţiei, s-au dat în folo­
cercetare din domeniul ştiin­ cat tehnologiile de valorifica­ mică si socială a judeţelor Prin punerea in funcţiune a In structura populaţiei ocu traducere în viaţă a princi tru aproape 15 mii persoane. sinţă importante unităţi spi­
ţelor tehnice, cu aplicaţii mai re a minereului cuprifer de ţârii. O coordonată de bază numeroase şi importante ca­ piilor de echitate socială ca taliceşti în Suceava, Hunedoa­
ales în construcţia de maşini la Leşul Ursului, a sulfului a politicii de investiţii în a- pacităţi de producţie industri­ pale s-au produs modificări raclcrislire societăţii noastre. S-au construit şi dat în fo­ ra, Constanţa, Craiova, Slobo­
şi sectoarele ei dc virf, în din Munţii Câliman şi a bă­ ccastâ perioadă a fost «ampla­ ale. in majoritatea judeţelor însemnate. Ponderea salaria­ O atenţie deosebită s-a a losinţă clădiri noi pentru In­ zia. Oradea şl Cluj. noi poli­
chimic şi energia atomică niei de la Ostra, s-au înche­ sarea unor importante obiec­ mai puţin dezvoltate s-a rea­ ţilor. a meseriaşilor din coo­ cordat in această perioad«* stitutul politehnic Bucureşti. clinici. dispensare, creşc şi
Numărul personalului din u- iat cercetările pentru extrac­ tive industriale, agrozooteh­ lizat un ritm mediu anual dc peraţia meşteşugărească şi a creşterii salariilor mici : sala­ Institutul pedagogic Suceava, alte unităţi sanitare. S-a îm­
nitâlile de cercetare a cres­ ţia metalelor din cenuşile de nice şi social-culturale în creştere a producţiei globale celor din cooperativele agri­ riul minim a sporit cu 40 la Academia de studii economi­ bunătăţit înzestrarea unităţi­
cut în anii 1966-1970 de 1,3 pirită. • judeţele mai puţin dezvolta­ industriale superior mediei cole de producţie a crescut sută. ajungînd în 1970 la 800 ce, Conservatorul „Ciprian lor îanitare cu aparatură mo­
ori. Rezultate Importante au te. ceea ce a asigurat un ritm pe ţară : peste 20 la sută in de la 46 la sută în 1965, la 54 lei. faţă de 570 lei cît a re­ Porumbescu", Institutul de dernă. nsîgurîndu-se condiţii
Cercetările efectuate au fost obţinute şi în cercetări­ mai intens în ridicarea jude­ judeţele Dolj şi ialomiţa ; in­ Ja sută în 1970. Proporţia prezentat în anul 1965. At? arhitectură Bucureşti, Institu­ tot mai bune pentru deservi­
contribuit la valorificarea su­ le din domeniul ştiinţelor ţelor respective din punct de tre 15—20 la sută în judeţele populaţiei care lucrează în a fost scutite de impozite sala tul agronomic şi Facultatea rea medicală a populaţiei A
perioară a resurselor natura­ matematice, fizice, al chimiei vedere economic şi social $î Argeş, Olt, Buzău. Gorj. Iaşi ; grîcultură ş-a redus la mar riile pînâ la 850 lei şî reduse de stomatologie Cluj. Institu­ început construcţia a 9 com­
le. a materiilor prime şi ma­ şi biologiei. a permis, totodată, punerea intre 12—15 la sută in jude­ puţin de jumătate din popu cofele de impozit pentru sa­ tul agronomic iaşi şi altele. plexe sanatoriale, din care 3
terialelor, la obţinerea de noi In agricultură, s-au reali­ maî largă în valoare a po­ ţele Vîlcea, Brăila, Teleorman, laţia ocupat.â a ţârii. lariile între 850—1210 lei. Sînt în curs de execuţie con­ se realizează din fondurile
produse şi înlocuitori, utilaje zat noi hibrizi de porumb şi tenţialului material şi uman Sălaj. Mureş. Mehedinţi, Vas­ Creşterea în ritm susţinut In anii cincinalului s-n îm strucţii noi pentru Facultatea centralizate ale stalului şi 6
şi aparate, la extinderea au­ flonrea-soarelui, soiuri de al întregii ţâri. Nou «a organi­ lui. In judeţele Argeş, Bu­ a producţiei materiale şi a bunătâţit continuu structuri de mecanică a Institutului din fondurile Uniunii Genera­
tomatizării proceselor de pro­ gnu de toamnă, orz şl de al­ zare adm in ¡strat iv-teritorială zău. Dolj, Gorj, Ialomiţa, laşi venitului naţional a consti­ salariaţiloi pe grupe de sa politehnic Braşov şi pentru le a Sindicatelor din România.
ducţie şi perfecţionarea teh­ te plante n ţârii a constituit un cadru şi Olt, producţia industrială tuit b.iza sporirii venituriloi larii realizate: Institutul de petrol Ploieşti. Numărul paturilor de asisten­
nologiilor de fabricaţie. Au fost finalizate cercetări favorabil pentru înfăptuirea, pe un locuitor a fost în anul oamenilor muncii, a îmbuna Ca urmare a dezvoltării în- ţă medicală a crescut cu 24
într-o măsură mai mare. a
Ca rezultat al aplicării cer­ ştiinţifice în medicină ; i-au acestui important obiectiv al 1970 de circa 2 ori mai mare Proporţia salariaţilor vâţâmmtului. populaţia şcola­ mii. revenind în medie 8.3 pa­
cetărilor ştiinţifice, s-au pus extins ceieetârîle în ştiinţe cincinalului. decît în anul 1965. ră a ajuns la sfirşitul cinci­ turi la 1 000 locuitori, faţă de
în funcţitine noi instalaţii in­ sociale şl umanistice. » In anii cincinalului, in ju­ pe grupe de salarii nalului la aproape 4 milioa­ 7.6 paturi in 1965. Numărul
dustriale la combinatele pe­ In perioada cincinalului, In timp ce pe ansamblul deţele ţârii «-au creat noi ra­ realizate — sută la sută ne, fiecare al cincilea locui­ locurilor în creşe a crescut
trochimice din Piteşti şi Plo­ s-au efectuat cercetări în do­ economiei naţionale volumul muri industriale şi s-au dez­ 1965 1970 tor al tării fiind astăzi elev fată de 1965 de 2,5 orî
ieşti. Grupul industrial pe­ meniul ştiinţei conducerii, al investiţiilor a crescut în anii voltat cric existente : construc­ Salarii realizate lunar sou student. Este în plină La sfirşitul anului 1970, in.,,
trochimic din Borzeşti, Com­ informaticii şi ciberneticii e­ 1966-1970 de 1,7 ori faţă de ţia de maşini in judeţele Ar­ — total salariaţi 100,0 100.0 desfăşurare generalizarea In- ţara noastră existau circa 30
binatul chimic din Tîrnâveni, conomice ; aplicaţiile acestor cei cinci ani precedenţi. în geş. Dîmboviţa, Mureş, Olt ; — pînâ la 900 lei 39.6 7,0 vâţâmintului de 10 ani şi a mii medici, revenind un me­
1-zina chimică ,.Sinteza" din cercetări au contribuit la îm­ judeţele maî puţin dezvolta­ metalurgia feroasă in judeţele — 901—1100 lei 23,1 20.3 fost încheiată în linii genera­ dic la 676 locuitori ; numărul
Oradea. Uzina de fire şi fi­ bunătăţirea organizării pro­ te investiţiile au sporit după Galaţi, laşi. Buzău ; metalur­ — 1101—1500 lei 23.4 37,7 le acţiunea de cuprindere în cadrelor medii sanitare a cres­
bre sintetice din Sâvineşti. U­ ducţiei şl a muncii in diferi­ cum urmează ; de peste 4 ori gia neferoasă in judeţul Olt ; — 1501—2000 lcl 10,1 20,8 şcoli a copiilor in virstâ de cut în anii cincinalului cu 23
zina de medicamente din Bu­ te unităţi economice. S-a tre­ în Mehedinţi, de 3,8 ori în chimia în judeţele Vilcea, Ar­ — 2001—2500 lei 2,6 8.2 6 ani. mii, ajungînd la 101 miî.
cureşti ; s-au realizat noi u- cut la introducerea de siste­ Vîlccva, de 2-2.5 ori în Argeş, geş, Ialomiţa, Teleorman ; e­ 1.2 6,0 In şcolile de cultură gene­ In anii cincinalului 1966—
lilaje tehnologice la Uzina me informatice pentru con­ Buzău. Covasna, de 1,8-2 ori nergia electrică în judeţele — peste 2500 lei rală învaţă în prezent 2.9 mi­ 1970, s-au asigurat condiţii
„1 Mai" din Ploieşti. Uzina ducerea producţiei în unele în Dîmboviţa, Gorj, Ialomiţa. Mureş, Dolj, Bacău, Hunedoa­ lioane elevi ; In licee — 506 mai bune pentru securitatea
constructoare de maşini din întreprinderi cum sînt : Uzi­ Satu Mare. ra, Mehedinţi ; industria lem­ In 1970 peste 70 la sută din rural, alocaţiile pentru copiii mii elevi, din care 119 mii
Reşiţa Uzina ..Electroputere" na „Tractorul" din Braşov, Au fost puse în funcţiune nului în judeţele Mehedinţi, numărul muncitorilor au rea salariaţilor cu salarii pînâ la elevi in licee de specialitate ; şî protecţia muncii în toate
din Craiova : s-au elaborat Fabrica de maşini-unelte şl sau sînt în curs de realiza­ Suceava, Vrancea, Vaslui ; ex­ lizat salarii mai mari de 110C 1 300 lei ; începind cu- anul Invăţămîntul profesional cu­ ramurile economiei. Volu­
procedee pentru fabricarea în agregate, Combinatul textil re însemnate obiective ale in­ tracţia lignitului in judeţul Ici, în timp ce în 1965 numa’ 1968 s-au mărit bursele stu­ prinde 282 mii elevi ; numă­ mul cheltuielilor destinate în
tară de noi mărci de oţeluri „Dacia* şi Uzina de anvelope dustriei republicane într-un Gorj şi a minereurilor nefe­ 34 Ia sută din muncitori rea­ denţilor. rul studenţilor se ridică la aceit scop a însumat peste 7
<!!atc, elastomeri şi polimeri „Danubiana" din Bucureşti. număr de peste 150 oraşe şi roase în judeţele Caraş-Seve- lizau asemenea venituri. Fondurile alocate pentru miliarde lei, cu 87,7 la sută
în numeroase localităţi rura­ rin şi Suceava. In perioada 1966—1970, sa­ plata pensiilor au fost de 2,2 152 mii. de mai mult decît în anii 1961 —
S-au creat forme noi
8. Desfacerea mărfurilor le. In oraşe ca Alexandria, In cincinalul 1966—1970, ca lariul real. adică puterea de ori mai mari decît în anul învâtămînt. Astăzi funcţio­ 1965.
Bâileşti. Balş, Bistriţa. Cala­
1965. Nivelul mediu al pensiei
f In perioada 19G6—1970. au
fat. Caracal. Corabia, Drăgă- urmare a dezvoltării forţelor cumpărare a salariului me pentru limită de virstâ a fost nează 226 licee de specialita­ beneficiat de odihnă şi tra­
diu a crescut, aşa cum rezul­
te. din care 137 cu profil teh­
de producţie pe întregul teri­
pentru consumul sani. Fereşti. Filiaşi. Gâeşti, toriu al ţârii, gruparea jude­ tă din următoarele date : in anul 1970 cu 32 la sută mai nic şi 41 cu profil economic. tament prin unităţile speciali­
Miercurea Ciuc,
Motru. O-
mare decit în anul 1965.
zate din staţiunile balneocli­
In cadrul învâţămintuluî su­
dorheiul Secuiesc. Slobozia. ţelor după volumul producţiei 1965 1970 Ca urmare a creşterii chel­ perior au luat fiinţă facultă­ materice 3.9 milioane persoa­
globale industriale s-a modifi­
populaţiei Tirgu Secuiesc, Zalău şi alte cat astfel î 1 Salariul mediu 1115 1435 tuielilor social-cuUurale de la ţile de subingineri. Au înce­ ne S-au îmbunătăţit în conti­
lei lunar
localităţi mai puţin dezvolta­
veniturile
statului,
bugetul
2 Indicele salariului mediu suplimentare de care a bene­ put să fie organizate în mod nuare condiţiile He locuit ale
la sulă 1.00,0 12R,7 ficiat în medie o familie — sistematic cursuri de perfec­ populaţiei. In anii cincinalu­
Ca urmare a creşterii ve­ zut în cincinal. Volumul des­ 1965 1970 3. Indicele preţurilor mărfu­ In afara veniturilor provenite ţionare profesională, prin lui, au fost construite la oraşe
niturilor populaţiei, a sporirii facerilor de mărfuri alimen­ Pînâ la 2 miliarde lei 14 5 rilor şi tarifelor serviciilor din retribuirea muncii — au policalificare şi reciclare.
şi diversificării producţiei bu­ tare (inclusiv alimentaţia pu­ 2 — 4 miliarde lei ■13 12 la sută 100.0 104,6 crescut de la 3600 lei in 1965 In perioada 1966—1970, au şi sate aproape 660 mii locu­
nurilor de consum, volumul blică) a crescut de 1,4 ori, 4 — 10 miliarde lei 9 14 4 Indicele salariului real Ia 3300 lei în 1970. fost pregătiţi in şcoli aproa­ inţe, din care 344 mii din
desfacerilor de mărfuri ou a- iar de mărfuri nealimentare 10 — 15 miliarde lei 3 5 la sulă 100,0 120,0 Veniturile realizate in ca­ pe 369 mii muncitori califi­ fondurile statului sau cu cre­
mânuntul prin comerţul de de aproape 1,6 ori. peste 15 miliarde lei 3 drul unei familii nu crescut şî caţi. iar un număr de aproa­ dite acordate dc stat depă-
şindu-se prevederile planului.
slat şi cooperatist a crescut La principalele mărfuri di­ Veniturile din salarii ale ca urmare a sporirii număru­ pe 1.2 milioane s-au calificat In această perioadă, peste 2
în anul 1970. comparativ cu namica desfacerilor prin co­ populaţiei au fost in anul lui dc persoane salariate din- ori şi-au ridicat calificarea
anul 1963. — în preţuri com- îmbunătăţirea repartizării zine. locuinţe, dotări social- 1970 cu 31,5 miliarde lei mai tr-o familie. la locul de muncă. Ponderea milioane de persoane s-au
mutat in locuinţe noi.
narabile — cu 49 ]a sută. faţă merţul socialist în anii cinci­ teritoriale a forţelor de pro­ culturale şi edilitare în oraşe­ mari decit în anul 1965. cres- In perioada 1966—1970. au muncitorilor calificaţi a cres­
de 35 )a sută rit s-a prevă­ nalului se prezintă astfel i le mai puţin dezvoltate deve­ cind cu peste 50 la sută ; a­ avut loc transformări impor­ cut de la 77 la sută la R2 la Pentru dezvoltarea gospo­
ducţie a produs modificări ceste venituri au sporit în dăriei comunale, in anii cinci­
1970 în semnificative în structura nite reşedinţe de judeţ creea­ principal ca urmare a măsu­ tante în viata oamenilor mun­ sută. nalului au fost alocate inves­
cii dc la sate. Au continuat
ză condiţii pentru ca acestea
procente populaţiei ocupate, prin creş­ rilor de majorare a salariilor Economia naţională a pri­ tiţii in valoare de 6,8 miliarde
U.M. 1965 1970 terea numărului salariaţilor, să se ridice la nivelul funcţi­ să se îmbunătăţească consu­ mit in anii cincinalului peste
faţă de ilor politico-administrative ce tuturor categoriilor de oameni mul alimentar şi condiţiile de Ici. depâşindu-se prevederile
1965 îndeosebi în industrie. Numă­ ai muncii şi a creşterii numă­ locuit. înzestrarea satelor cu 148 mii cadre cu pregătire; planului cu 8,9 la sută. Au
rul total al salariaţilor la 1000 le revin. medie de specialitate, 116 mii
I. MĂRFURI ALIMENTARE locuitori a crescut din 1965 Progresele obţinute în do­ rului dc salariaţi. aşezăminte de cultură şi invâ- cadre cu pregătire superioa­ foit realizate noi capacităţi şi
In această perioadă au fost
Piine albă. integrală pînâ în 1970 de la 316 la 162 meniu) dezvoltării armonioase reduse preţurile la o se­ ţ.ămînt. cu unităţi medico-sa- ra. din care 43,3 mii ingineri, extinse instalaţiile existente
de alimentare cu apă din ora­
si specialităţi mii tone 1615,6 1905,4 117,9 în judeţul Ilfov, de la 220 la şi echilibrate a judeţelor şî rie de iortimenle de ţe­ nitare; s-a extins reţeaua R,3 mii economişti, 7,7 mii şe, cantitatea de apă potabilă
Făină albă mii tone 167,1 224,3 134.2 265 în judeţul Argeş, de la localităţilor ţârii au avut sături din bumbac, tricota­ unităţilor comerciale şi pres­ medici şi farmacişti. La sfîr- distribuită fiind in 1970 cu 76
Paste făinoase mii tone 38,1 48.3 126,8 185 la 229 în judeţul Covasna. drept rezultat valorificarea je. confecţii, încălţăminte, mo­ tatoare de servicii. situl anului 1970. numărul la sută mai marc ca în 1965 ;
Biscuiţi mii tone 34,9 65.8 188.5 de la 196 la 245 în judeţul mai bună a resurselor natura­ bilă. articole din mase plasti­ In anii cincinalului au cres­ cadrelor cu pregătire supe­ reţeaua de apă potabilă a fost
Mălai mii tone 359.2 334,3 93.1 Ialomiţa, de la 153 la 199 în le. folosirea mai judicioasă a ce, articole electrotehnice, ar­ cut veniturile ţărănimii şi a- rioară a ajuns la 315 mii. iar extinsă în anii cincinalului cu
Orez mii tone 53,4 66,8 125,1 judeţul Mehedinţi, de la 144 forţei de muncă, au creat con­ ticole pentru copii etc. In a­ 1 e celorlalte categorii de oa­ al celor cu pregătire medie aproape 1 450 km. iar reţea­
Peşte proaspăt la 190 în judeţul Vilcea şi de diţii maî bune pentru ca tofî celaşi timp, din necesităţi de meni ai muncii de Ia sate. la 750 mii. ua conductelor de canalizare
şi congelat mii tone 27.3 52,7 193.0 la 213 la 251 în judeţul Har­ cetăţenii patriei să se bucure aşezare pe criterii economice Alături de veniturile din a- S-a desfăşurat o amplă ac­ cu aproape 930 km. S-au asi­
Conserve de pesie mii tone 6.8 12,3 180.9 ghita de roadele construcţiei socia- şi de rentabilizare a unor gricuRură. o pondere însem­ tivitate de răspîndîre a cul­ gurat condiţii mai bune in
Semiconserve de Construirea de fabrici şi u- 1 iste. sectoare de activitate, precum nată în bugetul familiilor din turii. S-au construit şi dat în domeniul transportului oră­
peşte mii tone 14,0 14,1 100,7 şi pentru sporirea cointeresă­ mediul rural o deţin venitu­ folosinţă Centrul de televi­ şenesc în comun, parcul de
Carne mii tone 156,6 185.6 118.5 8. Comerţ exterior rii producătorilor agricoli, au rile realizate de către mem­ ziune Bucureşti. 19 cinemato­ vehicule crescînd cu 40 la su­
Păsări vjj mii tone 12,1 24,2 200,0 fost majorate preţurile cu a- brii acestora care lucrează ca grafe cu peste 10 mîî locuri, tă.
salariaţi în unităţile econo­
Preparate din carne mii tone 54,1 94,1 173,9 mânuntul la unele produse, mice. administrative şi so- se află în curs de construcţie Cincinalul 1966—1970 a mar­
Conserve de carne mii tone 7,8 16,9 216.7 In anii 1966-1970, dezvolta­ toare. lelevizonre. radiorecep­ tarifele la unele servicii şi oial-culturalc. Numărul noi­ Teatrul Naţional Bucureşti şi cat un nou pas înainte pc dru­
teatrele din Craiova şi Tîrgu
Slâninâ-unturA mii tone 11,8 13.0 127.1 rea iii ritm rapid a econo­ toare. elemente ele automati­ chiriile. lor angajaţi proveniţi din Mureş. Numărul staţiilor mul făuririi unor condiţii dc
Ulei mii tone 114,5 134,0 1 17,0 miei naţionale a creat posi­ zare. fibre poliesterice, sorti­ In anul 1970, pe ansamblu, rindul ţărănimii a fost de trai demne de eforturile eroi­
principale de televiziune este
Unt mii tone 10,3 14,7 142,7 bilităţi tot mai mari pentru mente noi de confecţii Şi tri­ indicele preţurilor şi tarife­ circa 60(1 mii. în 1970 aproape dublu faţă de ce şi pline de abnegaţie ale
Lapte mii hi 2499 4152 166,1 creşterea schimburilor comer­ cotaje din fibre sintetice. lor a fost mai ridicat cu 4.6 In ultimul an al cincina­ cele din 1965. iar numărul o- oamenilor muncii în edifica­
Brînz.eturi mii tone 38.0 59,0 155.3 ciale externe. In anul 1970. Au fost extinse relaţiile e­ la sută faţă dc 1965. Datorită lului au fost adoptate mă­ i-elor de program a crescut rea orînduîrii socialiste.
Zahăr mii tone 189.6 233.1 122,9 volumul total al comerţului conomice cu ţările socialiste; insă sporirii însemnate a sa­ suri pentru a se trece la a- în acelaşi interval cu 92.6 la Marile realizări obţinute în
Produse zaharoase Şi exterior a fost cu 75 )a sută mai mult de jumătate din lariului mediu şi anume cu si.cura rea unui venit minim sută. Numărul abonamente­ toate domeniile, in anii cinci­
de cofetărie mii tone 58.9 80.1 136,0 mai mare decît in 1965, de­ volumul comerţului exterior 28.7 !a sută. puterea de cum­ garantat tuturor ţăranilor co­ lor Ia radio şi radîoficare a nalului 1966—1970. sînt rodul
Legume proaspete mii tone 320.2 638.6 199.4 păşind într-o măsură însem­ al României fiind efectuat cu părare a salariilor a fost cu operatori care participă cu ajuns la sfîrşitul anului 1970 activităţii creatoare a clasei
Cartofi mii tone 322,8 ;mR.2 120,3 nată creşterea planificată de aceste ţări Tn acelaşi timp, 20 la sută mai mare. dînd po­ regularitate Ia muncă. la peste 3 milioane, ¡ar nu­ muncitoare, a ţărănimii, in­
Fasole uscată mii tone 22,2 20.9 94.1 50 la sută — 55 la sută. Româ­ au fost lărgite schimburile sibilitate salariaţilor să achi­ Prin instituirea sistemului mărul abonamentelor la te­ telectualităţii, a tuturor oa­
Conserve de legume mii tone 43.2 79.9 185.0 nia şi-a intensificat «astfel comerciale cu celelalte ţări ziţioneze cantităţi sporite de de pensii pentru membrii co­ leviziune la aproape 1,5 mi­ menilor muncii din ţara noas­
Fructe proaspete mii tone 48.4 106,1 219.2 participarea la circuitul eco­ care figurează de mulţi ani bunuri şi să folosească un vo­ operatori şi acordarea de in­ lioane, de 3 orî mai mult de­ tră. care şi-au consacrat în­
Struguri mii tone 23.3 35,6 152.8 nomic mondial. printre partenerii noştri, sta- lum mai mare de servicii. demnizaţii familiilor cu.mulţi cît în 1963. Numărul specta­ treaga energie, talentul şi pri­
Ouă mii buc. 314.1 610,3 194.3 S-a îmbunătăţit structura bilindu-se totodată legături Creşterea salariului real a copii, nu fost create surse su­ torilor Ia teatre şi instituţii ceperea înfăptuirii neabătute
economice cu noi state. Româ­
Vin vagoane 2D697 23356 112.8 fondului de mărfuri exporta­ nia întreţine în prezent re­ fost realizată la limita mini­ plimentare de creştere a ve­ muzicale a fost în anul 1970 a politicii ştiinţifice a Parti­
Bere mii hl 2663.2 4240,7 159,2 te. ponderea produselor cu laţii comerciale cu 110 ţări. mă stabilită în Directivele niturilor băneşti ale ţărăni­ de aproape 12 milioane, iar dului Comunist Român.
Rachiuri naturale mii. gr grad ridicat de prelucrare — din care cu mai mult de o Congresului al IX-lra al P.C.R. mii. Tn anul 1970, pensiile la cinematografe de aproape Bilanţul rodnic al perioadei
da) 159.2 205,1 128.8 maşini şi utilaje. produse La sporirea veniturilor popu. plătite cooperatorilor au în­ 200 milioane. Tn studiourile 1966—1970 constituie o bază
chimice, mărfuri industriale treime s-au încheiat acor­ laţiei o contribuţie importan­ sumat aproape un miliard
11. TEXTILE — ÎNCĂLŢĂMINTE dc larg consum — reprezen- duri bilaterale de durată. tă a avut-o acordarea, an de lei româneşti în perioada 1966— trainică pentru înfăptuirea o-
lind 48,5 la sută din tot.nlui Tn cincinalul 1966-1970. a an. a unor fonduri tot mai 1970 s-au produs 62 filme ar­ biectixrelor înshfleţitoare ale
Ţesături din bumbac mii. mp 149.6 171.6 114,7 exportului, faţă de 36 la sută fost promovată — ca o for­ mari de Ia buget pentru acţi­ Cu toate că veniturile tâ- tistice de lung metraj. 656 fil­ programului de dezvoltare e-
Ţesături din lină mit mp 17.9 20.6 115.1 în anul 1965. In acest cinci­ mă superioară a relaţiilor e­ uni social-culturale. Tn cadrul ' rănimii au crescut, datorită me documentare şi 378 jur­ conomicâ şi socială a ţârii e­
Confecţii mii lei 4116 6540 158,9 nal. s-au exportat produse conomice externe — coopera­ acestora s-au acordat fonduri condiţiilor climaterice nefa­ nale cinematografice. laborat de Congresul al X-Iea
Tiicotaje mii. Ie> 2609 4112 157,6 noi sau perfecţionate printre rea industrială cu ţările so­ sporite pentru creşterea alo­ vorabile din ultimii ani. care Tn anii cincinalului în edi­ al Partidului Comunist Ro­
încălţăminte — total mii. lei 3028 4230 139.7 chit: instalaţii de foraj F-125. cialiste şi cu alte state Ast­ caţiei de stat pentru copii, a au influenţat nivelul produc­ turile de ;tat au apărut n- mân. pentru continuarea cu
ţiei agricole, prevederile cin­
III. BUNURI DE FOLOSINŢA ÎNDELUNGATA F-200 şi 3 DH 400. tractoare fel. au fost încheiate acor­ burselor $i ajutoarelor de o­ cinalului nu au fost realiza­ proape 19 mii titluri de cârti succes a operei de făurire a
de 40 şi 65 CP pe roţi si se­ duri de monom re în dome­ si eu rări sociale. In anul 1967, te integral. şî broşuri, cu un tiraj de 348 societăţii îorinliste multilateral
Râcitoare electrice mii buc. 117,4 143.4 122.1 nile. tipuri noi de autoutili­ niul indus! rici energetice. în s-a introdus indemnizaţia de O expresie a creşterii ni­ milioane exemplare. In anul dezvoltate în patria noastrV
Te le vi zoare mii buc. 159.2 242.9 152.6 tare. locomotive Diesel hi­ Droductia de nave. maşini-u- 1 000 de lei ce se acordă la velului de viaţă la sate o
Aparate de radio mii buc 267,8 281.5 105.1 draulice de 1250 CP, agrega­ nclte. autoturisme si aero­ naştere pentru a! treilea co­ constituie sporirea volumului
Maşini de rusul mii buc 55,1 72.5 13 [ .6 te de cimentare AC 700. strun­ nautică. în industria chimică, pil şi următorii : dc Ia 1 mar­ desfacerilor dc mărfuri. Faţă CONSILIUL ECONOMIC COMITETUL DE STAT AL
Maşini de spălat guri paralele clasa 450-550, minieră, nelrolieră. în exe­ tie 1969 i-au mărit la 130 de de 1963. în anul 1970 s-au PLANIFICĂRII
rufe mii buc 84,3 109,7 13U.1 maşini de alezat şi frezat o­ cutarea unor sisteme de iri­ lei lunar, în mediul urban şî vîndut în mediul rural cu 32
Maşini de gătit rizontal AI'85-150. micromo- gaţii. în efectuarea de cerce- la 80 de Iei lunar în mediul la sută mai multe mărfuri DIRECJIA CENTRA LA DE STATISTICA