Page 43 - Drumul_socialismului_1971_02

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 007 9 SIMBÄTA 13 FEBRUARIE 1971 3

Cuvîntarea tovarăşului AIICOLAE CEÂU8F.SCU

părat să primească o muncă Întări şl mai potemlc unita­ tar — sau, dacfl este nevoie, rea lor, deoarece lucrul o­ participarea studenţilor la Deci reciclarea periodică reciclării cadrelor presupune,
de conducere pe linie de stat tea întregului nostru popor întregul birou — sft ne ra­ cesta 11 face Comitetul de activitatea concretă din între­ este o necesitate — iar noi desigur, in primul rind, in­
(UtMAti OM râo. « 1 Ol sau obştească. Consider de în jurul partidului. In ulti­ porteze asupra îndeplinirii Stat al Planificării. Acest prinderi. Studenţii noştri cu­ trebuie s-o realizăm In mod tensificarea studiului indivi­
mare Importantă ca din or­ mă Instanţă aceasta înseam­ sarcinilor şl, totodată, sâ-1 in- vicepreşedinte nu trebuie sâ nosc şi participă astăzi Ia organizat. De altfel, avem şi dual. Hotârîrea Comitetului
ganele de conducere «le par­ nă ridicarea pe un plan su­ strulm asupra felului cum se ocupe însă cu controlul şe­ procesul dc producţie mol o anumită experienţă în a- Central pune un accent deo­
judeţe, şi în centrale, şi în mi­ tidului, Inclusiv din cele e- perior, în mod real şl efec­ trebuie să lucreze. De aseme­ fului departamentului de mult decît acum 10 ani sau ceastâ privinţă ; trebuie sâ o sebit pe studiul individual —
nistere. De asemenea. Legea xeeutive, să facă parte şi to­ tiv, a participări! oamenilor nea, trebuie clarificat faptul construcţii, ci de felul în ca­ chiar decît acum 3 ani. Pro­ generalizăm, această sarcină acesta este tocmai esenţialul
comerţului exterior a fost larg varăşi care lucrează nemij­ muncii la conducerea socie­ că primul secretar al comite­ re toate ministerele îşi reali­ centul de prezentare a ab­ devenind o obligaţie pentru în cadrul măsurilor privind
dezbătută cu toţi cei care lu­ locit în producţie. tăţii, )a guvernarea ţârii. tului judeţean nu este sub- . zează sarcinile în domeniul solvenţilor în unităţile în ca­ fiecare. Problemele pe care reciclarea activului de par­
crează In acest sector. Aces­ Este pozitiv faptul că, pe Tovarăşi, ordonat nici secţiei organiza­ investiţiilor. re sint repartizaţi este astăzi ni le punem în viitor nu se poţi tid şi de stat. învăţătura este
te documente au fost discuta­ baza orientărilor dote de In scopul perfecţionării torice şl nici altor secţii, ci el Deci este necesar să adu­ de 92 la sută. De asemenea, rezolva pînâ nu vom soluţio­ o necesitate şi o obligaţie
te şi In cadrul comisiilor Co­ conducerea partidului, in di­ continue a activităţii gene­ depinde direct de Comitetul cem o îmbunătăţire în orga­ trebuie sâ spunem că ab^ na sarcina îmbogăţirii cunoş­ pentru fiecare activist. Nici
mitetului Central. Practic, nu ferite organe ale partidului, rale pe linie de stat şl li­ Executiv, de secretariat, de nizarea, Sn stabilirea atribu­ solvenţii, cu toate lipsurile tinţelor tuturor oamenilor nu se poate concepe altfel
există hotărîri mai importante inclusiv ale Comitetului Cen­ chidării practicii care gene­ secretarul general al partidu­ ţiilor şl a stilului de muncă din lnvâţâmînt, sc încadrează muncii începînd de la mun­ trecerea de la fraza generală
pe care le elaborăm, care să tral. activează muncitori, lu­ lui. (Aplauze). al Consiliului de Miniştri. A- citor şi pinâ la inginer. In — „tovarăşi, studiaţi" — la
nu fie realmente rodul acti­ crători din agricultură, spe­ rează fenomene de birocra­ Tot astfel te pune problema ccasta va spori şi rolul Bi­ destul de repede in producţie. ce priveşte problemele con­ exercitarea unui control efi­
vităţii colective a celor mai cialişti şl alte categorii de tism şi apariţia a tot felul şi pe linie de stat. Nu Comi­ roului Permanent al Consi­ Desigur, nu putem spune ducerii, sâ începem cu cadre­ cient şi la sprijinirea efec­
bune forţe de care dispunem oameni ai muncii. Participa­ de hotărîri şl instrucţiuni, — tetul pentru Administraţia Lo­ liului de Miniştri, va face sâ însă că au fost rezolvate le de jos, din întreprinderi, tivă a tovarăşilor care stu­
intr-un domeniu sau altul. rea acestora la studierea şi de multe ori contradictorii — cală, ci numai Consiliul de crească şi răspunderea şi ro­ toate problemele legate de oraşe, judeţe, mergînd pînâ diază Acesta este unul din
Cu toate acestea, chiar dacă adoptarea hotărîrilor, la dez­ va trebui să reglementăm Miniştri, preşedintele Consi­ lul ministerelor. îmbunătăţi­ accentuarea caracterului prac­ la Consiliul de Miniştri şl aspectele fundamentale în
materialele sint elaborate în baterea problemelor de con­ mai bine răspunderile şi liului de Miniştri au dreptul rea stilului de muncă al Con­ tic al invâţâmîntului nostru. Comitetul Executiv. Trebuie activitatea dc ridicare a nive­
acest stil, consider că, pentru ducere pe linie de partid, o dreptul de a emite acte nor­ să convoace şi sâ-i instruiască siliului de Miniştri cere sâ Va trebui intr-adevăr sâ dez­ sâ se înţeleagă că este nece­ lului ideologic, politic şi cul­
a da posibilitate celor care nu influenţat pozitiv asupra ac­ mative şi Instrucţiuni. In pe preşedinţii consiliilor popu­ se lucreze nemijlocit cu şefii voltăm mai mult baza de la­ sar ca toţi sâ studiem şi a­ tural al tuturor activiştilor,
au participat la întocmirea tivităţii organelor de partid, a primul rînd, actele cu carac­ lare. Trebuie să se pună ca­ departamentelor, fără inter­ boratoare. atelierele de pro­ poi. periodic, sâ ne aşezăm al întregului partid, al între­
lor să-şi facă observaţii, va dat rezultate bune în creş­ ter normativ privind măsuri­ păt practicii de astăzi cind ori­ mediari şl fără dădăceală. A­ ducţie de pe lîngâ facultăţi, şi să recapitulăm ceea ce am gului Dopor.
trebui să se asigure difuzarea terea competenţei şi eficien­ le generale legate de activi­ cine poate chema — desigur, tunci însă cind conducătorii atelierele şcoală — in care studiat. Sâ facem astfel ca. Iii această acţiune un rol
lor din timp membrilor Co­ ţei acestora. Este însă nece­ tatea economică şi socială acum mai puţin ca în trecut departamentelor nu-şi reali­ studenţii sâ lucreze efectiv. pinâ la urmă, ceea ce am important revine şi televiziu­
mitetului Central, pentru ca sar să mergem mai departe trebuie să aibă un caracter — la Consiliul de Miniştri, pe zează sarcinile, trebuie traşi Este necesar ca la examenul învăţat sâ ne ajute sâ îmbu­ nii, radioului, celorlalte mij­
fiecare să-şi poată aduce con­ pe această linie, otrâgînd un de lege şi să fie adoptate preşedinţii consiliilor populare cu toată exigenta la răspun­ de diplomă, de inginer, ab­ nătăţim mai departe munca. loace de informare în masă.
tribuţia la definitivarea lor. număr mai mare de activişti de Marea Adunare Naţiona­ judeţene, pentru a-i instrui. dere. Trebuie sâ introducem solvenţii sâ susţină şi o pro­ Reciclarea, atît în produc­ In acţiunea de reciclare va
Va trebui, poate, să ne gindim din producţie în organele e­ lă, iar între sesiunile aceste­ Cred eâ luarea acestor mă­ regula ea miniştrii sâ fie che- bă practică pentru care sâ ţie, cit şi în domeniul con­ trebui sâ foloiim activ aceşti
ca unele proiecte pe care le xecutive de partid, în birou­ ia. de Consiliul de Stat. Este suri va avea o influenţă po­ hiaţi la Biroul Permanent primească un certificat. De­ ducerii economico-sociale, o factori, precum şi toate acele
vom elabora în viitor, chiar rile orăşeneşti şi judeţene, necesar să aplicăm cu toată zitivă asupra activităţii noas­ pentru a raporta trimestrial sigur, tovarăşi, nu vom pu­ consider hotâritoare pentru mijloace pe care le avem la
dacă urmează să fie publica­ inclusiv în Comitetul Execu­ fermitatea prevederile consti­ tre. va întări legăturile dintre — sau cind se va găsi util tea sâ-1 facem pe student sâ activitatea noastră de viitor. îndemînă. utilizîndu-le în mod
te — pentru că, în general, tiv al CC. al PCR In felul tuţionale în modul de adop­ Comitetul Executiv, secreta­ şi posibil — asupra felului cunoască toate maşinile, nu Cred că măsurile prevăzute organizat şi unitar, orientin-
toate sint publicate — înain­ acesta, organele de partid tare a hotărîrilor şl instruc­ riatul C.C. şi comitetele jude­ în care îşi îndeplinesc sar­ vom putea sâ mutăm în facul­ în acest sens trebuie apro­ du-le ipre un ţel precis. Toţi
te de a le da publicităţii să le vor putea să cunoască mai ţiunilor. care nu pot avea ca­ ţene de partid. Aceste îmbu­ cinile. tate combinatul chimic sau o bate în întregime, urmind, cei care doresc sâ se încadre­
trimitem membrilor Comite­ bine oroblemele ce preocupă racter normativ, nu pot sta­ nătăţiri aduse conducerii ac­ Ne-am gindit oa otît Co­ fabrică. Cu toate acestea tre- . desigur, ca in practică să le ze activ în muncă, sâ aibă o
tului Central spre a-şi face organizaţiile de partid, pe bili reguli generale pentru tivităţii de partid vor contri­ mitetul Executiv, cit şi Con­ buie sâ depunem eforturi aducem perfecţionări. Legile, perspectivă clară în muncă
observaţiile asupra lor ; a- comunişti, masele de oameni societatea noastră şi care se bui la rezolvarea mai bună a siliul de Miniştri sâ adopte susţinute pentru întărirea ba­ hotârinle nu sint ceva imua­ trebuie sâ fie de acord sâ se
ceosta, ţinînd seama de fap­ ai muncii. Aceasta va contri­ întocmesc exclusiv de către problemelor multiple care se regula ca cele mai importan­ zei materiale a învâţămîntu- bil. ele dau cadrul, dar or­ încadreze şi in cfoilul de pre­
tul că nu e posibil ca fiecare bui la întărirea legăturilor Consiliul de Miniştri, în spi­ ridică în întreaga ţară, la creş­ te probleme pc care le dez­ lui, mai ales în ce priveşte ganizarea concretă trebuie gătire organizată Aceste lu­
proiect de lege să fie dezbă­ conducerii de partid, a par­ ritul şi pe baza legilor ţârii. terea răspunderii şi a rolului bat şi soluţionează sâ fie fă­ realizată corespunzător si­ cruri trebuie să le spunem
tut în plenare ale Comitetului tidului cu masele de oameni In acest fel, Consiliul de comitetelor judeţene, a pri­ cute cunoscute opiniei publi­ posibilităţile de pregătire tuaţiei din fiecare ramură şi deschis,- tovarăşi 1 Nu trebuie
Central. Colectivele care lu­ ai muncii, îi va spori şi mai Miniştri acţionează în con­ milor secretari. ce. îmbunătăţind astfel infor­ practică. Totodată, pentru îm­ sector de activitate. Trebuie sâ considerăm că le discutăm
crează la elaborarea acestor mult autoritatea şi influenţa, formitate cu atribuţiile cu marea partidului, a întregu­ bunătăţirea activităţii prac­ însă ca fiecare să înţeleagă numai aşa, între noi. Tocmai
proiecte vor introduce suges­ va duce la îmbunătăţirea Vor trebui aduse, de ase­ lui popor asupra activităţii tice a studenţilor a fost sta­ că nu va putea promova în de aceea am şi pus problema
tiile utile expliclnd tovărăşi­ continuă a activităţii organe­ care este investit de Consti­ menea, Îmbunătăţiri şi in ac­ organelor de conducere ale bilit un sistem de prereparti- viitor, nici în producţie, nici elaborării legii cu privire la
ilor ale căror propuneri nu lor partidului nostru. tuţie privind conducerea tivitatea Consiliului de Mi­ partidului şi statului. In ace­ zare care, din păcate, nu se în viaţa politică şi socială, reciclarea cadrelor. Trebuie
au fost folosite motivul ne- In legătură cu necesitatea concretă, operativă, a admi­ niştri. în sensul lichidării ve­ laşi fel vor trebui sâ proce­ aplică cum trebuie. Cu doi fără a se preocupa continuu *â spunem clar clasei munci­
.utilizârii lor; este de înţeles ridicării la un nivel mai nistraţiei de stat. rigilor intermediare, creşterii deze în viitor şi comitetele ani înainte de absolvire, tî- de ridicarea cunoştinţelor sa­ toare, activului nostru, tutu­
entru toţi că dintr-un anu­ înalt a activităţii organelor Ministerele şi celelalte or­ răspunderii şi atribuţiilor mi­ judeţene de partid şi consi­ nârul trebuie sâ facă con­ le. fără a-şi însuşi tot ceea ror oamenilor muncii : pornim
mit număr de propuneri tre­ de conducere ale partidului gane centrale nu au dreptul nisterelor, miniştrilor, in sen­ liile populare judeţene. tract c*i fabrica. Aceasta îl ce este nou în sectorul său la o acţiune al cărei rezultat
buie alese acelea care permit şi statului şl a unei mai ju­ să emită instrucţiuni şi or­ sul simplificării şi sporirii o- In conformitate eu rolul va lega de întreprindere, îl de activitate. în dezvoltarea
să se ajungă la o îoluţie uni­ dicioase reprezentări în «­ dine decit cu caracter tehnic perativitâţii in rezolvarea sporit al organelor locale de va cointeresa să facă practi­ va trebui sâ fie ridicarea ge­
că. eficientă. In orice caz, con­ ceste organe, vreau să expun şi numai în domeniul lor problemelor. Am In vedere partid, va fi necesar să de­ că în unitatea respectivă, iar vieţii sociale. Acţionînd în nerală a nivelului de pregă­
sider că este bine să aducem plenarei următoarele consi- strict de activitate. Or, noi eliminarea situaţiei ea intre plasăm unele cadre de la fabrica va putea să-l ajute felul acesta noi contribuim tire tehnică şi profesională,
această îmbunătăţire practicii deraţiunî. Astfel, în spiritul ne aflăm astăzi in situaţia preşedintele Consiliului de centru spre judeţe. Lucrul a­ uşurîndu-i cunoaşterea cu doi la ridicarea nivelului de pre­ a nivelului politic, ideologic,
noastre de elaborare a hotărî- cerinţelor muncii colective şi cînd ministerele trimit între­ Miniştri şi ministere să se cesta este. de altfel, necesar ani înainte de absolvire a gătire ştiinţifică şi culturală cultural, ştiinţific al întregu­
rilor şi legilor mai impor­ al răspunderii colective în or­ prinderilor şl consiliilor popu­ interpunâ vicepreşedinţii Con­ sâ se realizeze şi pe linie de problemelor producţiei. a clasei muncitoare — ca şi lui nostru popor. Aceasta este
tante. ganele de partid si pentru în­ lare instrucţiuni care, însu­ siliului de Miniştri. In felul stat, in sensul întăririi cu ca­ Ne gindim, de asemenea, a celorlalte categorii de oa­ una din condiţiile dezvoltării
In legătură cu măsurile de tărirea răspunderii fiecărui mate, cuprind sute şi chiar acesta am ajuns la situaţia dre corespunzătoare a cen­ sâ legăm mai mult pe elevii meni ai muncii —■ pentru a-şi cu succes a societăţii noastre,
îmbunătăţire a activităţii de cadru de conducere în înde­ mii de pagini — evident, im­ de a avea un fel de organism tralelor şi întreprinderilor. de liceu — atît din liceele de putea îndeplini în condiţiuni ale trecerii mai departe spic
partid, vreau să mă refer, plinirea sarcinilor din secto­ posibil să fie citite, cunos­ interministerial dc conducere. Mult timp, cînd a acţionat cultură generală cit şi din cit mai bune misiunea de comunism.
printre altele, şi la necesita­ rul în care lucrează, consider cute şi aplicate. Ceea ce este Dacă credem că într-un sector principiul centralismului ex­ cele tehnice — de producţie. forţă conducătoare a societă­ Iată, tovarăşi, problemele pe
tea modificării articolului din necesar ca fiecare membru al şi mai grav este că de multe trebuie întărim conducerea, cesiv, au fost luate numeroa­ In primul rînd, în şcolile ţii. Aşa cum spuneau Marx care am dorit sâ le ridic in
statutul partidului nostru pri­ Comitetului Executiv al C.C. ori aceste Instrucţiuni modi­ atunci să numim acolo un se cadre de jos, slăbindu-se tehnice este obligatoriu să a­ şi Engels. devenind clasă faţa plenarei. In încheiere, aş
vitor la cotizaţii. Propunem al partidului să raporteze pe­ ministru mai bun, dar trebuie organele locale de partid şi vem ateliere. Nici nu se poa­ conducătoare, clasa munci­ dori sâ subliniez încă o dată
astfel o reducere a cotizaţii­ riodic asupra activităţii sale, fică însuşi sensul legii, pro- lucrat nemijlocit cu acesta. dc stat. conducerea între­ te concepe liceu tehnic fără toare trebuie să-şi creeze că hotăririle plenarei noastre
lor de partid, in sensul că pinâ asupra modului de rezolvare vocînd dezorientare în rîn- Vicepreşedinţii trebuie să se prinderilor ; s-a creat astfel atelier şi laborator. Ne gîn- proprii» ei conducători^ cu un trebuie să ducă la îmbunătă­
la 1 500 lei să se plătească a problemelor ce intră în a­ dul celor chemaţi să le apli­ ocupe nu de conducerea unui un aparat mare la centru, dis- dim sâ trecem la crearea de înalt nivel de pregătire ge­ ţirea întregii activităţi de con­
0,50 la sută ; după cum se ştie, tribuţiile lui. Această practi­ ce. grup de ministere, ci de stu­ punînd de cadrele cele mal nerală. să-şi însuşească şti­ strucţie a socialismului, la în­
în prezent se plăteşte 0,50 la că este necesar să fie intro­ Un alt efect negativ al a­ dierea şi soluţionarea unor bune. Trecînd la descentrali­ ateliere şi ia liceele teoreti­ inţa şi cultura cea mai îna­ tărirea legăturilor partidului
sută pentru un venit pînâ la dusă şi la organele locale ale cestei practici este că, chiar probleme generale ale econo­ zarea activităţii noastre, In ce. Şi acolo tînârul trebuie intată. acţionînd totodată şi statului cu masele de oa­
1 000 lei. Intre 1501 şi 2 000 partidului. după apariţia legilor, unită­ miei şi vieţii sociale. De e­ lărgirea atribuţiilor organelor sâ lucreze şi în atelier, jar a­ pentru a contribui ea însăşi meni ai muncii, la dezvolta­
de Ici urmează să se plăteas­ ţile economice şi instituţiile xemplu, vicepreşedintele care locale, se impune sâ depla­ ceasta nu înseamnă o degra­ la dezvoltarea şi îmbogăţirea rea democraţiei socialiste, la
că o cotizaţie de 0,75 la su­ De asemenea, după cum se nu acţionează pentru aplica­ răspunde de comerţul exterior săm o serie dc cadre de par­ dare a învăţâmîntului, dim­ patrimoniului universal al stimularea tot mai puternică
tă ; de la 2 001 la 2 500 lei — ştie. în pregătirea Congre­ rea lor, aşteptînd apariţia trebuie să se ocupe nu de şe­ tid şi de stat spre judeţe, potrivă, în felul acesta îl cunoaşterii. Numai aşa clasa a energiei şi iniţiativei crea­
de 1 la sută, de la 2 501 la sului al X-lea a fost intro­ instrucţiunilor. Această situa­ ful acestui departament, ci de spre centrale, spre întreprin­ pregătim pe elev pentru via­ muncitoare îşi poate îndepli­ toare a întregului popor. Da­
3 500 lei — de 1,50 la* sută, dusă practica desemnării de ţie este dc natură să încătu­ problemele generale ale co­ deri, acolo unde se află de ţă — pentru că atunci cînd ni măreţele sarcini ce-i re­ toria noastră a activiştilor dc
iar la un salariu de peste candidaţi pentru organele lo­ şeze iniţiativa de jos, să îm­ merţului exterior al ţării fapt centrul activităţii, unde va da bacalaureatul el se va vin în societatea socialistă partid şi de stat, a tuturor
3 501 lei — de 2 la sută. A­ cale şi centrale ale partidului pingă la birocratism, să mi noastre şi in legătură cu ca­ sc rezolvă problemele curen­ prezenta şi la un examen (Aplauze puternice). membrilor de partid este ca
ceasta înseamnă practic re­ în adunările organizaţiilor dc stimuleze efortul pentru apli­ re au sarcini toate ministere­ te, atît in produeţjc. cit şi în practic care îi va da un Eu pun cu toată- seriozita­
ducerea pe total a cotizaţii­ bază de partid, precum şi în carea normativelor generale le, toate întreprinderile. El alte sectoare de activitate, in­ certificat dc specializare, de- tea problema studiului, a în­ fiecare la locul său de muncă
lor cd‘'circa" 40 la sută. Cred conferinţele orăşeneşti şi ju­ la situaţia şi condiţiile spe­ trebuie să exercite controlul clusiv in organizarea bunei monstrînd prin aceasta că a văţăturii in faţa Comitetului sâ nu precupeţească nimic
că măsura este binevenită şi deţene ale organizaţiilor de cifice, concrete, existente în general asupra comerţului ex­ aprovizionări a populaţiei. lucrat în electronică, în fi­ nostru Central, a partidului pentru a sluji în cele mai bu­
lva fi primită aprobativ de partid. Această practică s-a fiecare unitate. Legile dau terior, lucru pe care nu-1 Toate aceste măsuri la ca­ zică, în chimie, mecanică etc. nostru, a poporului. Trăind ne condiţiuni interesele clasei
membrii de partid. Vreau să dovedit deosebit de utilă, ea orientarea generală, iar in­ poate face ministrul comerţu­ re m-am referit, precum şi Aceasta îl va ajuta şi în o­ numai cu ceea ce am învăţat muncitoare, ţărănimii, inte­
adaug că aceste cotizaţii se pcnniţînd discutarea într-un strucţiunile, de multe ori. lui exterior, care nu are drept altele care se află in pregă­ rientarea spre universitate, în trecut, nu putem conduce lectualităţii, pentru a servi ca­
vor aplica la salariul tarifar, înalt spirit de răspundere a stabilesc şabloane rigide, o­ de control asupra altor minis­ tire sint dictate de necesita­ spre politehnică. societatea t Pentru a condu­ uza socialismului şi comunis­
reducindu-se aitfel cuantumul calităţilor politice şi profe­ bligatorii, care nu ţin seama tere. tea perfecţionării muncii Vom ajunge, probabil, prin ce cu succes construcţia so­ mului în România, pentru a
general al cotizaţiei şi, tot­ sionale ale candidaţilor, de diversitatea situaţiilor o* La fel se pune problema noastre, sint menite sâ ducă 1980—1985, ca toţi copiii să cialistă şi comunistă trebuie contribui la bunăstarea şî feri­
odată, simplifieîndu-se calcu­ creşterea rolului masei co­ ferite de viaţă, care frîneazâ şi în legătură cu activitate* la îmbunătăţirea continuă a absolve liceul Acum nu dis­ sâ învăţăm continuu (Aplau- cirea poporului nostru. (Aplau­
lele ce se fac în prezent. muniştilor in promovarea ac­ dezvoltarea gîndirii proprii n celorlalţi vicepreşedinţi. Este activităţii partidului nostru, punem de baza materială ne­ ze prelungite). Organizarea ze puternice, prelungite).
Am recomandat, de aseme­ tiviştilor în organele alese cadrelor pentru găsirea şi a­ necesar să avem un vicepre­ a organelor sale centrale şi cesară. dar, in perspectivă, va
nea, sindicatelor să reducă şi ale partidului. Consider ne­ şedinte care să se ocupe de locale, la creşterea răspunde­ trebui să ajungem acolo,
ele cotizaţia, astfel ca pînâ cesar ca în continuare să doptarea soluţiilor celor mai problema investiţiilor, de e­ dacă nu vrem sâ râmînem in ETAPA DE REMAR­
la 2 500 să se plătească 0,50 perfecţionăm şi să generali­ corespunzătoare. xemplu — nu de planifica- rii şi autorităţii lor în fata urmă. Asta nu înseamnă, de­
zăm această practică Am în
maselor largi populare.
.a sută, iar de la 2 501 — o Desigur, aplicarea in viaţă sigur, că toţi vor deveni in­
cotizaţie lunară de 1 la sută. vedere, de pildă, ca propune­ a acestor norme, lichidarea Ridicarea continuă a gineri ; ei vor primi un a­
Prin aceasta, cotizaţiile sindi­ rea candidaturii unui tova­ hotârîtă a practicii instruc­ numit grad dc cunoştinţe, o CABILE VICTORII
catelor se vor reduce cu a­ răş ce lucrează într-o între­ ţiunilor şi circularelor impun pregătire profesională care le
proape 300 de milioane de lei. prindere pentru a fi ales în­ îmbunătăţirea generală a calificam profesionale, va uşura angajarea in pro­
tr-un organ superior de par­
Corespunzător, propunem să tid — $â zicem în Comite­ activităţii pc linie de stat, ri­ ducţie. Pentru că şî în pro­ alizal şî in domeniul agricultu­
se reducă cotizaţiile la Uniu­ dicarea nivelului dc pregătire ducţie, pentru a asigura con­ rii, învăţâmîntului, ocrotirii să­
nal dc conducere al instituţii­ însuşirea ştiinţei condu-
nea Tineretului Comunist tul Central — să fie supusă a cadrelor, a întregului perso­ ducerea aparaturii moderne, nătăţii, deservirii populaţiei ; la
discuţiei şi consultării adu­
Paralel cu aceaîta, va tre­ nării generale a organizaţiei a instalaţiilor electronice oile oraşe şi sate s-au construit
bui să ne gindim la unele mă­ de partid din întreprinderea lor noastre. Tocmai de aceea, O 0 • n 9 necesar ca muncitorii să aibă 22 364 noi apartamente şl lo­
suri de economii pentru a pu­ respectivă şi nu numai con­ înainte dc a angaja pe sala­ cern sociale — o oecess- cunoştinţe liceale, cunoştinţe ţia socialistă, creîndu-se cadrul cuinţe ; salariul mediu a cres­
tea asigura, in condiţiile fi­ ferinţei judeţene de partid. riaţii respectivi, este necesar de nivel mediu ; tot mai pu­ manifestării largi a iniţiativei cut ¡n cincinal cu 29,4 la sută,
nanciare noi, desfăşurarea co­ Acest sistem consider necesar ca ei să fie supuşi unor exa­ ţin» vor fi aceia care vor avea creatoare a maselor de oameni fiind cu 12 la sută mai mare
respunzătoare a activităţii par- să fie introdus şi în ce pri­ mene şi probe exigente şi mi­ tate obiectivă a pro­ cunoştinţe inferioare. Aceasta ai muncii — fără deosebire de decît nivelul mediu al salarii­
■ ‘idului, sindicatelor şi U.T.C.- veşte propunerea de candi­ nuţioase spre a vedea dacă este o necesitate a dezvoltării naţionalitate — în toate do­ lor pe ţară.
iui. corespund funcţiei ce urmea­ tehnicii moderne. Dezvoltarea meniile de activitate, inclusiv in
daţi pentru organele condu­ ză să o îndeplinească conducerea treburilor de stat Sint cifre, proporţii, ritmuri,
In legătură cu măsurile cătoare ale sindicatelor, Tot în scopul simplificării gresului sociaSisomiui ştiinţei, a forţelor de produc­ şi obşteşti. In toate problemele mutaţi» care ne dau sentimentul
luate în domeniul organiză­ U.T.C.-uîui şi ale celorlalte relaţiilor intre instituţii şi u- ţie ne duce inevitabil în a- esenţiale ale politicii interne şi că eforturile depuse pentru re­
rii agriculturii şi industriei organizaţii de masă şi ob­ nitâţi, va trebui ca legile noas­ ceastâ direcţie. Noi, comuniş­ externe, Partidul Comunist Ro­ alizarea exemplară a cincinalu­
alimentare. Comitetul Execu­ şteşti. tre să precizeze mai bine ci­ şi comunismului tii care avem misiunea să mân a organizat un viu şi
tiv a ajuns la concluzia — In aceeaşi ordine de idei. ne are dreptul tâ dea instruc­ construim în mod conştient lui, pentru a edifica, a perfec­
astăzi de dimineaţă ne-am se impune să introducem ţiuni şi ordine, şi ce anume Tovarâşi, nc însuşim cunoştinţele noi ! socialismul conducindu-nc du­ permanent dialog cu masele, s-a ţiona, pentru a învinge şi unele
consultat şi cu primii secre­ practica promovării pe baza instrucţiuni şi ordine pot fi Am lăsat la sfîrşit proble­ Fireşte, nu ne gindim — şi pă legile obiective ale dez­ sfătuit cu poporul. greutăţi justifică titlul pe care
tari — să propună ca la Co­ consultării maselor şi a ca­ date Consider că nu trebuie ma perfecţionării cadrelor. proiectul dc hotârire nu arc voltării societăţii, trebuie să Ca judeţ cu o mare pondere ni l-am conferit de construc­
mitetul Central şi la comite­ drelor care lucrează pe linie acordat dreptul de a emite Materialele prezentate plena­ in vedere — ca fiecare să-şi acţionăm în această direcţie in economia naţională, în pro­ tori ai socialismului, dorinţa de
tele judeţene să se renunţe de stat Dacă, spre exemplu, instrucţiuni şi ordine dccit rei ridică, după cum aţi vă­ însuşească cunoştinţe în toa­ in mod conştient şi organizat gresul ei multilateral, Hunedoa­ a aspira şi la binefacerile co­
la funcţia de secretar cu pro­ se intenţionează ca din sinul ministrului Astăzi, orice di­ zut. unele probleme deose­ te domeniile. Trebuie insă ca Tocmai dc aceea. Ministerul ra s-a situat în cincinalul în­ munismului. Sint victorii care
blemele agrare. Primii secre­ unui colectiv un tovarăş să rector, orice funcţionar din bit de complexe. Construcţia fiecare în specialitatea lui sâ Invâţâmintului trebuie sâ ur­ cheiat la cotele responsabilită­ constituie o bază trainică a
tari au fost pe deplin de a­ fie numit director in intre- minister dă instrucţiuni, ordi­ societăţii socialiste, construi­ sc preocupe de temeinica cu­ genteze elaborarea măsurilor ţilor ce i-au revenit in cadrul muncii laborioase ce o desfă­
pentru perfecţionarea invăţâ-
cord cu această propunere. orinderea respectivă, pentru ne, dispoziţiuni — şi nimeni rea comunismului nu mai e noaştere a tot ce e modern. mintului, cu consultarea ca­ eforturilor generale eroice de­ şurăm, sub conducerea partidu­
De problemele economice a­ această numire să fie consul­ nu mai ştie ce să execute. Noi posibil să se facă cu un ni­ De asemenea, este necesar drelor dc învâţâmint de toa­ puse de întregul popor pe fron­ lui, pentru înfăptuirea grandio­
le agriculturii urmează să se tată adunarea generală a sa­ am stabilit în acest sens ci- vel scăzut de cunoştinţe sau să ne însuşim şi ştiinţa con­ te »gradele, care împărtăşesc tul construcţiei socialiste. Sub sului program al dezvoltării mul­
ocupe Consiliul Economic şi, lariaţilor din întreprindere. tevn reguli şi va trebui ca, in numai cu o anumită expe­ ducerii societăţii, pentru că această orientare. Cred că este conducerea organizaţiei judeţe­ tilaterale a societăţii socialiste
respectiv, comisiile economi­ Acelaşi procedeu va trebui ccl mai scurt timp, să le apli­ rienţă practică de viaţă. Eu si aceasta a devenit o ştiin­ un lucru pozitiv, pe care tre­ ne de partid, oamenii muncii elaborat de Congresul al X-lea
ce ale comitetelor ¡Judeţene să se utilizeze pentru orice căm în practică, dcfinitivînd consider de altfel — şi am ţă, o specialitate Nici socie­ buie sâ-1 apreciem, că specia­ de pe aceste meleaguri — si- al P.C.R., program care în­
de partid. promovare de cadre din rîn- . cil mai repede legea cores­ mai spus-o. mi se pare, de citc- tatea socialistă nu se mai liştii din invâţâmintul nostru derurgişti, mineri, energeticieni, seamnă ridicarea pe o treaptă
Vom aduce. în continuare, dul unui colectiv, pe întrea­ punzătoare. In legătură cu a- va ori — că teoria aceasta a poate construi numai cu e­ înţeleg cerinţele dezvoltării constructori şi de alte profe­ superioară a întregii activităţi
îmbunătăţiri activităţii Co­ ga scară ierarhică, Inclusiv ccastn este necesară sporirea fost greşită şi in trecut, ea a lan revoluţionar ; elanul este societăţii, se preocupă de pre­ sii — au obţinut rerulta- economice şi sociale, paşi şi
mitetului Executiv al Comi­ pentru postul de ministru Es­ In şi mai marc mătură a răs­ împiedicat o serie de cadre foarte necesar — noi trebuie gătirea la cel mai ¡nalt nivel te de prestigiu în sectoarele mai mari pe drumul civilizaţiei
tetului Central al partidului, te firesc ca aprecierea cea punderii organelor judeţene să studieze Noi trebuia ca, să-l cultivăm permanent la a cadrelor viitoare ale con­ de bază ale economiei ju­ socialiste.
în sensul ca în viitor acest mai obiectivă şi mai compe­ de partid, a consiliilor popu­ imediat după 23 August, să întregul popor, la tineretul strucţiei socialiste. deţului. Producţia globală in­ Modul cum ne-om angrenat
organ să se preocupe îndeo- tentă privitoare la calităţile lare în aplicarea prevederilor obligăm activiştii dc partid, nostru — dar pe lingă elan Doresc sâ mă refer, in con­ dustrială a depăşit prevederile in marea întrecere închinată se­
sebf de problemele majore a­ şi la capacitatea cadrelor ca­ legilor, punindu-sc capăt care in condiţiile capitalis­ trebuie să avem şi cunoştin­ tinuare, la problema reciclă­ cincinalului cu 1 485 milioane micentenarului partidului, in
le vieţii politice, economice re urmează să fie promovate imixtiunilor in activitatea a­ mului n-au putut învăţa, sâ ţele necesare Să unim cla­ rii. Independent de gradul dc lei (aproape echivalentul pro­
şi sociale ale ţării, lâsînd ca să o facă colectivul în mijlo­ cestora a Comitetul ui dc Stat înceapă să înveţe., pentru eâ nul revoluţionar cu ştiinţa şi pregătire in politehnică sau in ducţiei totale din 1950), reali- lupta pentru materializarea sar­
guvernul şi secretariatul Co­ cul căruia acesta a trăit şi a pentru Administraţia Locală conducerea construcţiei so­ atunci vom construi cu suc­ alt domeniu, după 4—5 ani zlndu-se suplimentar 706 000 to­ cinilor noului cincinal este pe
mitetului Central să soluţio­ muncit şi care-1 cunoaşte cel de pe lingă Consiliul dc Mi­ cialiste şi comuniste nu se ces societatea comunistă ! (A­ problema reciclării este o ne­ ne fontă, 791 000 tone oţel, pes­ măsura tradiţiilor dobîndite, a
neze problemele operative. mai bine. niştri (Vii aplauze). Consider poale face fără însuşirea a plauze puternice). cesitate imperioasă, alit pen­ te 1 miliard kWh energie elec­ năzuinţelor noastre de a aspi­
Actualmente, agenda de lu­ Metoda consultării largi a semnificative aplauzele pri­ tot ceea ce a creat mai va­ Este ştiut că Comitetul tru cei din producţie, cit şi trică şi importante cantîtâţi de ra spre progres, spre o viaţă
cru a Comitetului Executiv oamenilor muncii cred că milor secretari. (Animaţie in loros cunoaşterea umană. Fă­ Central a luat o serie de ho- pentru cei din invâţâmint. De­ alte produse. Progrese s-au re- tot mai infloritoare.
este foarte încărcată şi, din este pe deplin valabilă şi sală). ră n-ti însuşi acest tezaur, târiri pentru perfecţionarea sigur. reciclarea celor din
această cauză, este greu ca pentru propunerea de candi­ Este necesar să înţelegem că fără a învăţă, inclusiv la învăţâmîntului de toate gra­ producţie trebuie făcută în­
cl să acorde atenţia cuveni­ daţi în consiliile populare, nu se poate amesteca nici un şcoală, nu se pot înfăptui a­ dele, şi a apărut o lege care tr-un fel. a celor din invăţâ-
tă problemelor de bază ale precum şi în Marea Adunare organ central in munca consi­ ceste sarcini uriaşe Desigur, a adus multe îmbunătăţiri mint in alt fel. Nimeni, cred, CINEMA
dezvoltării multilaterale a Naţională Este de la sine liilor populare, cu excepţia viaţa iţi dă o experienţă, dar şcolii noastre. Mai sint, nu s-a gindit că reciclarea ce­
societăţii, ale orientării dife­ înţeles că dacă un tovarăş Consiliului dc Miniştri. In le­ nu se poate conduce societa­ intr-adevăr, multe lucruri de lor din invâţâmint presupune DEVA : Om ul din Sierra
ritelor sectoare de activitate. nu întruneşte adeziunea adu­ gătură cu aceasta ne gindim tea. nu se pot construi uzi­ făcut în acest domeniu şi, de ţinerea unor lecţii, ci trimite­ („P atria”); P etrecerea („Ar­
Intenţionăm, de asemenea, nării generale a colectivului să renunţăm — alit pc linie nele. centralele electrice, altfel, cred că nu o sâ putem rea lor să lucreze în produc­ ta”); SIMERIA : T im p p en tru i
să a-sigurăm o mai bună re­ în care lucrează, el nu poa­ dc partid, cit şi pe linie de combinatele chimice numai spune niciodată că am a­ ţie — să zicem un an de zile a trăi („M ureşul*); HUNE­ i ! 17,00 Emisiune In lim ba g e r­
partizare a cadrelor de con­ te fi propus candidat pen­ stat — la practica actuală de cu experienţa vieţii şi eu e­ juns Ia perfecţiune. In toa­ — pentru a cunoaşte tehnolo­ DOARA : B. D. Intră !□ ac­ m a n i ;
ducere, în aşa fel ca într-un tru a fi ales în organele pu­ a menţine legătura şi a trans­ lan revoluţionar. Pentru a- te ţările lumii — alît capi­ gia. pentru a învăţa, aşa cum ţiune („S lderurglstul"); P a ­ ! 18,10 Cincinalul 19GS-1970 In cl-
frc st Imagini ;
sector de activitate să lucre­ terii de stat mite indicaţii organelor locale ren.sla sint necesare cunoştin­ taliste. cit şi socialiste — se procedează a*tăzi în nenu­ tricia şl m uzica („Constructo­ j j 18,20 B ună scara. fc(c !, Bun A
ru l“) ; CALAN : Do şapto ori
ze un singur activist cu mun­ Vreau să subliniez, tova­ prin intermediul imCructori- ţe tehnice, ştiinţifice, o înal­ problemele învăţâmîntului fac mărate ţâri, alît socialiste cit şapte („11 Iunie*); TELIUC : ; scara, băieţi !;
că de conducere, sarcină pc răşi, că introducerea în prac­ lor. Este, cred, nefiresc ca in tă competenţă Şi tocmai pe obiectul unor studii şi per­ şi capitaliste. Nici nu se poa­ A craslă fem eie („M inerul”); 19,15 Publicitate ;
care a îndicat-o de altfel si tică a acestei metode de pro­ loc să discutăm problemele această bază am puiuţ noi fecţionări continue. Noi a- le concepe un invăţămint teh­ PETROŞANI : In ghearele In­ 19,20 1 001 tic seri — em isiune
pen tru cel miel j
M abuse şl
vizibile ale dr.
Conferinţa Naţională, dar ca­ movare a cadrelor va întări cu primul secretar a| comite­ construi aceste mari obiecti­ vrm datoria sâ ţinem seama nic, mai cu seamă un învâţâ­ Pom ul do Crăciun („7 N oiem ­ 19.30 T eleju rn alu l dc scară. A­
re nu a fost dusă pînâ In şi lărgi şi mai mult democraţia tului judeţean, chemăm in­ ve industriale, tovarăşi. • de experienţa mondială şi să mint tehnic dezvoltat, fără ca brie*); LUPENI : Vagabondul, genda politica do Ion
capăt Este anormală situaţia noastră socialistă. Pc aceastâv structorul Comitetului Central Uzinele de astăzi cei oa­ profesorii, cadrele didactice sâ seriile I-I» („C ultural”) ; LO- M ărglncanu ;
ca de un anumit sector de calc se va obţine alît ridi­ să nc informeze asupra a ceea meni pricepuţi, care sâ ştie folosim tot ceea ce are ea lucreze periodic in producţie, n e a : Sentinţa („M inerul”); 20,00 Rom ânia *71. Azi — j u ­
Aşa am
venit („7 N oiem ­
deţul Iaşi ;
activitate să răspundă __ mai carea nivelului controlului ce se mlimplâ in judeţ — alit să mînuîascâ tehnica moder­ mai bun şi se potriveşte con­ să cunoască producţia ! Să nu brie“); V U L CA N - Ultimul 20.30 Tole-cnciclopcdla ;
mulţi tovarăşi din conduce­ maselor de oameni ai mun­ cit cunoaşte cl — şi ii spunem nă Şi, cum se ştie. dezvol­ diţiilor noastre. nc fie teamă că astfel vor ră- m ohican („M uncitoresc“) ; U- ! 21,Î5 HorJa şl Radu — Siuctlri
rea partidului. lui ce să transmită primului tarea ştiinţei şi tehnicii a a­ Perfecţionarea şi legarea minc in producţie, tovarăşi RICANI : C anarul şl viscolul printre... roluri. Emislu-
Consider necesar să ridic cii asupra cadrelor de răs­ secretar şi biroului judeţean. juns foarte departe şi merge înv âlâmîntului de practică De altfel, pinâ la urmă nici („7 Noiem brie*); BARIlA- , • 21,30 Film serial: „Inconipllbi-
»c m uzical-unioristicA;
si nroblema lichidării menta­ pundere. cit şi creşterea răs­ In practică, instructorii s-au mereu înainte Dacă vrem să este o problemă esenţială nu e râu dacă unii ruinîn în TENI ; Străin în casă („fi A u­ Iii": Fra(i) S trylter ;
ORAŞTIE :
R ăzbuna­
gust");
lităţii create în decursul tim­ punderii celor promovaţi în -interpus intre comitetele ju­ construim socialismul şi co­ pentru realizarea unui învă- producţie ! (Animaţie in sa­ rea stim ulul („P airi*"); I Ici - 1 22,40 Voci tinere (Interviziune);
pului. ootrivit căreia un ac­ faţa maselor. Se vor strînge deţene şi secretariatul Comi­ munismul trebuie sâ avem ţămint eficient, de înaltă ţi­ lă). Vom găsi şi dintre cei din ga („F lacăra“); GFOAGIU- • : 2.1,10 T elejurnalul de noapte ;
23,20 S ăptăm ina sportivă pre-
tivist dc partid ales într-un astfel şi mai mult legăturile tetului Central. Este necesar oameni pricepuţi, slăpîni pc nută ştiinţifică. Au fost lua­ producţie care sâ vină in in- UAl : Procesul; HAŢEG : „ Z ” I olimpică. Prin satelit dc
(JRAD ; Seches­
(..Popular")*
organ dc conducere — să zi­ organelor de conducere ale să punem capăt ârci.ior stări cuceririle ştiinţei moderne, te, după cum ştiţi, o scrie vâţămjnl. Acest schimb a e- trul tle persoană (,,Steaua r o ­ ; la Sapporo — Jap o n ia;
cem. în Comitetul Executiv al partidului şi statului cu ma­ de lucruri. In vi,,or va trebui capabili să mînniască tehni­ de măsuri pentru legarea mai xislal dc altfel Întotdeauna şie”); IL1A : Opcra(iunca j 23,10 închiderea emisiunii.
C.C. al P C R. — trebuie nea­ sele oamenilor muncii, se va să-l chemăm pc primul secre­ ca Avansată. Toţi trebuie sâ strfn8& de practică, pentru şl aşa va fi mereu. .,1.conţine” (f, L um ina"). i