Page 42 - Drumul_socialismului_1971_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 007 • SIMBATA 13 FEBRUARIE 1971

Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU

faţâ de 1970. In legătură cu dicatelor, slaba preocupare a la care participă reprezen­ mice, de asigurarea reproduc­ sta medie se înscrie între 20 şi râ în activitatea sindicatelor, xislă, după părerea mea, nici
(Urmau din pag. 1) acea? ta ne gîndim să trecem sindicatelor pentru rezolvarea tanţi ai sindicatelor şi al sa­ ţiei lărgite depinde pinâ la 25 de ani. Aceasta face ca e­ sâ le legăm strins de mase, un fel de pericol ca. prin a­
încă din 1972 la majorarea sa­ unor probleme de viaţă şi lariaţilor. reprezintă o formă urmă ridicarea bunăstării fie­ ducaţia tineretului, formarea după părerea mea, de aici cesto măsuri, să se slăbească
lariilor, în aşa fel incit spo­ de muncă ale femeilor. eficientă de conducere colec­ cărui salariat, a întregului co­ sa să constituie o problemă trebuie sâ pornim, tovarăşi I îndrumarea unitară a activi­
rul de salariu pe care 11 va Cu toate minusurile rapor­ tivă a unităţilor de produc­ lectiv, a întregii societăţi. de cea mai mare importanţă. Aceasta înseamnă că trebuie tăţii sindicale — pentru că
rnrea tuturor hotâririlor Im­ primi flecare salariat in cursul ţie şi, în acelaşi timp, un Pe drept cuvînt s-a subli­ Sc ştie, de asemenea, că anual sâ începem cu democratizarea, s-ar putea ridica această pro­
portante ce privesc politica cincinalului să fie eşalonat în tului, el are meritul de a fi niat aici că un loc primordial vin in întreprinderi sute de ca sâ spun aşa, a însăşi con­ blemă — ca acordarea aces­
internă şi externă a tării. S-a două tranşe spre a asigura înfăţişat plenarei un şir de nou pas Sn lărgirea democra­ în activitatea sindicatelor tre­ mii de oameni din mediul ru­ ducerii sindicatelor noastre. tei autonomii sâ afecteze
ţiei economico-socinle. O im­
lărgit şi perfecţionat demo­ astfel posibilitatea suportării probleme care preocupă sin­ portanţă deosebită au adună­ buie să-l ocupe problemele ral. in marea lor majoritate Democraţia muncitorească principiul centralismului de­
craţia socialistă care — aşa în bune condiţiuni de către dicatele. precum şi orienta­ rile generale ale salariaţilor, sociale, legale de condiţiile de tineri Tot acest personal — şi sindicală — despre care mocratic. Trebuie sâ inver­
cum se ştie — constituie un economia noastră a efortului rea pe care tovarăşii care muncă şi de viaţă ale clasei şi mai ales tineretul— trebuie noi am vorbit şi vorbim — săm însă puţin situaţia, to­
chemate sâ dezbată cele mai
proces continuu. Ceea ce am financiar respectiv Acţiunea lucrează în acest sector se importante probleme ale con­ muncitoare, ale tuturor sala­ Irine pregătit din punct de ve­ trebuie realmente înfăptuită varăşi ! Pînâ acum accentul
realizat pinâ acum în aceas­ de majorare a salariilor în gindesc să o dea activităţii ducerii şi gestiunii economi­ riaţilor Este adevărat că noi dere profesional, trebuie aju­ în conducerea sindicatelor în a căzut pe un centralism ex­
tă direcţie nu poate ii con­ noul cincinal va fi începută lor de viitor. Raportul a dat ce a întreprinderilor. prevedem în planurile de stat tat să-şi ridice nivelul politic, sensul participării nemijloci­ cesiv ; sâ punem acum accen­
siderat ca o limită maximă tot pornind de la salariile prilej membrilor Comitetului creşterea salariilor, a venitu­ cultural, ideologic. Consider te a oamenilor muncii înşişi tul pe democraţie, pe demo­
ci, dimpotrivă, ca o etapă ca­ mici, astfel Incit In 1975 sala­ Central să analizeze munca In legea cu privire la or­ rilor, cheltuielilor social-cul- că rezolvarea acestor proble­ la luarea hotâririlor. Nu va craţia sindicală Pâstrind
re a deschis drumul spre per­ riul minim în economia noas­ sindicală şi sâ iacă o serie ganizarea şl conducerea uni­ turale, dar aceasta nu reduce me trebuie sâ constituie o moi trebui acceptată nici o centralismul democratic, nsi-
fecţionarea şi lărgirea conti­ tră naţională se va ridica la de propuneri valoroase în tăţilor economico socialiste cu nimic dreptul şi obligaţia preocupare de prim ordin a măsură, nici o soluţie propu­ ginînd îndrumarea unitară a
nuă a formelor de .participa­ circa 1 100 de lei, faţă de 800 direcţia perfecţionării ei. De se prevăd noi măsuri de spo­ sindicatelor de a urmări ca sindicatelor noastre. să de sindicate, dacă nu n întregii activităţi sindicale,
re a poporului la conducerea cît este astăzi. aceea, adunînd minusurile şi rire a rolului oamenilor mun­ prevederile respective sâ fie Ca organizaţie largă de ma­ fost dezbătută în prealabil sâ facem să funcţioneze la­
întregii societăţi. Pentru a veni în sprijinul plusurile, putem afirma că cii în conducerea activi lăţii realizate in condiţii bune şi să cu caracter muncitoresc, cu colectivele de muncitori tura esenţială a acestui prin­
eeonomico-sociale şi. impli­
Am mai spus şi în alte îm­ familiilor cu venituri mai raportul şi discuţiile au fost )a timp. sindicatele trebuie să joace din întreprinderi sau cu re­ cipiu — latura democratică.
prejurări — şi cred că este mici şi cu mulţi copii, încă pozitive. cit, de creştere a rolului şi In întreprinderi sînt încâ un rol deosebit de activ şi prezentaţii acestora, chiar şi .şi nu cea centralistă, exce­
bine să subliniem aceasta şi 1n a doua parte a anului cu­ Cred, tovarăşi, că în le­ atribuţiilor sindicatelor. A­ multe probleme de rezolvat eficace în dezvoltarea conştiin­ atunci cînd acestea sînt ela­ sivă (Aplauze).
acum clnd facem bilanţul ul­ rent se vor lua măsuri pentru gătură cu activitatea sindica­ vem în vedere, în primul din acest punct de vedere. ţei socialiste a oamenilor mun­ borate de consiliul judeţean, In legătură cu munco sin­
timilor cinci ani — că succe­ creşterea alocaţiilor pentru telor trebuie să avem în ve­ rînd, lărgirea participării re­ Au fost ridicate nici unele cii. in educarea trăsăturilor de uniunea pe ramură sau dicală. aici s-au făcut multe
sele cele mai însemnate pe copii. Se va asigura, de ase­ dere că noi toţi — inclusiv prezentanţilor oamenilor mun­ probleme cu privire Ia condi­ morale corespunzător princi­ de Uniunea Generală a Sin­ propuneri şi observaţii juste.
care le-am obţinut sînt le­ menea, dezvoltarea construc­ tovarăşii care lucrează ne­ cii Sn comitetele de direcţie ţiile de viaţă şi muncă ale piilor etice ale clasei munci­ dicalelor. Conducerea sindicatelor va
gate de formarea omului nou, ţiei de creşe, realizarea altor mijlocit în acest domeniu — şi în consiliile de administra­ femeilor, cum ar fi problema toare. ale partidului nostru Un alt factor important trebui să-şi analizeze activi­
de transformările adinei ca­ cheltuieli cu caracter social, am privit şi mal privim încă ţie. sporirea rolului sindica­ ereşelor, a muncii de noapte, comunist. pentru îmbunătăţirea muncii tatea în această lumină şi.
re au loc în conştiinţa cetă­ pentru ca, paralel cu creşte­ problemele muncii sindicale telor Sn organizarea şi con­ uşurării activităţii gospodă­ O latură esenţială a muncii sindicale este întărirea rolu­ avind în vedere câ se pre­
ţenilor patriei noastre, atît rea salariului nominal, să se sub influenţa unor concepţii ducerea adunărilor generale reşti etc Sint, dc asemenea, educative a sindicatelor este lui sindicatului de întreprin­ găteşte pentru congres, sâ
ca rezultat al dezvoltării for­ realizeze ridicarea salariului mai vechi, datind din anii ale salariaţilor — adunări ca­ probleme care privesc tinere­ cultivarea unei atitudini îna­ dere, dezvoltarea autonomiei deschidă o largă dezbatere în
re vor avea un cuvînt greu
ţelor de producţie, cît şi ca real, înfăptuirea prevederilor îndepărtaţi. Nu ne am preo­ în dezbaterea şi elaborarea tul. legale de calificarea pro­ intate a tuturor salariaţilor acestuia In practică, din presă nvînd ca scop găsirea
urmare a extinderii învăţă­ de îmbunătăţire a eondiţiilor cupat — şi nici astâz! nu «aş planului de dezvoltare a în­ fesională, de condiţiile Iui de faţă de muncă, faţă de înda­ punct de vedere al structurii modalităţilor celor mal potri­
mântului, propagării ştiinţei de viaţă ale populaţiei stabi­ putea spune că ne preocupăm trai. Toate acestea trebuie toririle obşteşti, ridicarea organizatorice, sindicalele au vite pentru îmbunătăţirea ge­
de
treprinderii, a planului
şi culturii, activităţii educa­ lite de Congresul al X-lea şi în suficientă măsură — sâ în­ producţie. în rezolvarea pro­ sâ facă obiectul preocupării spiritului dc responsabilitate copiat în multe privinţe par­ nerală a activităţii sindicale
tive desfăşurate de societa­ incluse în proiectul planului ţelegem condiţiile noi în care blemelor sociale ale oameni­ atente şi perseverente a sin­ a fiecărui salariat faţă dc in­ tidul. neţinînd seama de fap­ Aceasta sâ fie o dezbatere
tea noastră După cum se cincinal. lor muncii, întărind astfel dicalelor. ca şi a organizaţi­ teresele generale ale colecti­ tul că ele au olt rol şi alte reală, care să dea posibilita­
ştie, în această perioadă s-au trebuie sâ acţioneze sindica­ răspunderea întregului colec­ ilor economice şi de stat. Se vităţii. ale întregii noastre so­ atribuţii, că ele unesc masa tea expunerii deschise a
format sute de mii de cadre Fâcînd, tovarăşi, bilanţul tele. In ţara noastră s-a tiv în conducerea şi buna pun. de asemenea. în între­ cietăţi. largă a salariaţilor din între­ punctelor de vedere, a păre­
în toate domeniile de activi­ succeselor obţinute în aceşti schimbat mult rolul sindica­ prinderi probleme legate de Sindicatele trebuie sâ fie prinderi şi instituţii Punerea rilor tuturor muncitorilor din
întreprinderii
tate. s-'a trecut la învăţâmîn- ani, putem spune că partidul telor, iar vechea lozincă a funcţionare a Dezbaterea ra­ mai buna organizare a locu­ militante active pentru întro­ accentului asupra activităţii întreprinderi, ale tuturor sa­
respective
tul de zece ani. au fost or­ nostru, Comitetul iâu Central „curelei de transmisie“ folo­ lui de muncă, de aplicarea narea în viaţa socială, in ca­ consiliilor judeţene, a uniu­ lariaţilor spre a vedea cum
ganizate numeroase forme de şi-au îndeplinit cu fermitate sită şi în anii de început ai poartelor, a dărilor de sea­ măsurilor de protecţia mun­ drul colectivelor unde îşi des­ nilor pe ramură, a UGS.ll privesc ei sindicatele, ce do­
ridicare a calificării tuturor şi în bune condiţii rolul de construcţiei socialiste nu mă ale comitetelor de direc­ cii şi altele. Trebuie sâ spu­ făşoară activitatea, a princi­ a dus la un centralism exce­ resc ei dc la sindicate O a-
oamenilor muncii. Şi în vi­ forţă politică conducătoare a mai eoi^espunde actualei eta­ ţie şi consiliilor de adminis­ nem că am cheltuit în a­ piilor echităţii şi dreptăţii so­ siv in activitatea sindicală. semenen dezbatere ne va a-
itor. tovarăşi. ceea ce ne societăţii noastre. Aceasta a pe de dezvoltare a societăţii traţie trebuie sâ ducă de cest cincinal pentru protec­ ciale, acţionind cu fermitate Multe din hotărârile organe­ jntn mult la clarificarea pro­
fapt la analizarea profundă
propunem să înfăptuim se va şi făcut să crească şi mai mult noastre Am ajuns într-un a însăşi muncii conducerilor în­ ţia muncii peste 7 miliarde împotriva abuzurilor de orice lor sindicale superioare nu blemelor. la stabilirea rolu­
realiza în măsura în care prestigiul şi autoritatea sa in stadiu de evoluţie socială treprinderilor Eventuala dez­ de lei, dar n-am putea afir­ fel. pentru stimularea a tot exprimă întotdeauna opinia lui si locului pe care trebuie
vom şti să ne preocupăm de rîndul maselor, încrederea cu care ne Impune sâ modificăm aprobare de către adunarea ma că aceste fonduri au fost coca ce este nou şi înaintat, sindicatelor din întreprinde­
transformarea omului, de ri­ care este urmat de întregul unele concepţii despre rolul cheltuite întotdeauna cu gri­ pentru recompensarea morală re. nu ţin seama de realita­ sâ le ociine în viitor sindica­
dicarea nivelului cunoştinţe­ popor. sindicatelor, despre formele generală a activităţii comi­ jă. că rezultatele în îmbună­ şi materială a salariaţilor ca­ tea vieţii din unităţile de lele în vfaţa noastră socială.
lor sale generale Mersul nos­ Doresc ca de la această tri­ de organizare şi de activi­ tetului de direcţie, dezacor­ tăţirea condiţiilor de muncă re aduc o valoroasă contribu­ producţie. Or. viata demon­ Va trebui, de asemenea, sâ
tru înainte se va asigura prin bună să adresez felicitări şi tate a acestora. Pentru a pu­ dul cu darea de seamă vor au fost in raport cu aceste e- ţie Io perfecţionarea activităţii strează că baza activităţii se întocmească im nou statut
aceea că toţi oamenii mun­ cele mai calde mulţumiri or­ tea înţelege cit mai bine ro­ însemna dc fapt dezavuarea forluri financiare Din păca­ întreprinderilor şi instituţiilor sindicalo o constituie sindica­ al sindicatelor şi sâ se mo­
cii se identifică cu politica ganizaţiilor partidului nostru, lul sindicatelor în viaţa eco- conducerii întreprinderii.ceea te există multe neajunsuri în in care lucrează Nu-i pot fi tul de întreprindere. care difice legea sindicală din 2
ce va impune organelor su­
de construcţie socialistă, ac- tuturor membrilor de partid nomico-socialâ a ţării tre­ perioare sâ ia măsuri pentru această privinţă. Se ştie că, străine, dc asemenea, sindica­ trebuie să devină organiza­ septembrie 1944. Proiectele a­
ţionînd ca unul singur pen­ pentru munca eroică desfăşu­ buie sâ pornim de la faptul în aceşti ani. în Valea Jiu­ tului, nici problemele legale ţie autonomă, de sine stătă­ cestor documente trebuie sâ
tru transpunerea ei în viaţă. rată în vederea înfăptuirii ma­ că în ţara noastră, astăzi, cla­ îmbunătăţirea muncii şi. a­ lui. ca şi în alte zone minie­ dc comportarea cetăţenească toare ce se poate afilia la o fie supuse, de asemenea, dez­
colo unde este cazul, pentru
Creşterea nivelului de via­ rilor sarcini de dezvoltare a sa muncitoare este clasa re. au fost o serie dc acci­ a salariaţilor, de natura rela­ uniune sau alta. Această pro­ baterii publice, urmînd ca
ţă — după cum aţi putut economiei şi culturii, a unirii conducătoare a societăţii şi schimbarea unora din cadre­ dente caic s-au soldat cu ţiilor dintre oameni, el avind blemă trebuie bine clarifica­ orientarea lor generală să fie
le de conducere, pcnlru ridi­
constata şi din proiectul de tuturor forţelor poporului în că. în această calitate, munci­ pierderi de vieţi omeneşti datoria fă militeze pentru în­ tă. nu numai principial, ci dală dc Congresul sindicate­
comunicat — s-a realizat la lupta pentru Înflorirea patriei torimea este şi proprietară a carea nivelului activităţii ge­ tronarea relaţiilor tovărăşeşti, şi în practică. lor
nivelul minim stabilit de Di­ socialiste. mijloacelor de producţie, con- nerale a întreprinderii In Una din îndatoririle impor­ de sprijin, colaborare şi în­ Sindicalul de întreprindere Este necesar să fie grăbită
acest sens,
în lege vor fi
rectivele Congresului al IX- Paralel cu îmbunătăţirea or­ tinuînd sâ constituie în ace­ prevăzute obligaţii exprese tante ale sindicalelor este e- trajutorare socialistă a tutu­ trebuie să devină în realita­ elaborarea Codului Muncii,
lea al partidului Cifrele re­ ganizării întregii societăţi. in xercilarea controlului asiţpra ror celor ce muncesc. te unitatea de bază a activi­ pentru ca in prima jumătate
feritoare la consumul produ­ aceşti ani s-a perfecţionat şi laşi timp principala forţă pentru comitetele de partid aplicării legislaţiei de protec­ Cred că putem aprecia ca tăţii sindicatelor ! Mulţi din a anului sâ poată fi supus
selor alimentare şi industria­ activii,iţea generală a partidu­ productivă a societăţii. In a- şi consiliile populare judeţe­ ţia muncii, asupra rezolvării pozitivă măsura pe care am cei caro au lucrat in trecut dezbaterii publice. Este nece­
ne. pentru ministere şi or­
le demonstrează că, în gene­ lui nostru, stilul şi metodele ceastâ calitate dublă, de pro­ ganele sindicale superioare. acestei importante probleme adoplat-o ca sindicatele să ştiu că aşa era organizat sin­ sar ca apropiatul Congres al
ral, desfacerea mărfurilor pe de muncă ale organelor şi or­ prietar şi producător, clasei Aceste prevederi vor duce la sociale. Desigur, pentru lip­ participe, cu toate drepturile, dicatul înainte. S^a creat în sindicatelor sâ ducă la o îm­
piaţă a înregistrat o creşte­ ganizaţiilor de partid, s-ou muncitoare îi revin răspun­ creşterea reală a rolului cla­ surile existente în această in organele de conducere co­ ultima vreme o situaţie nouă bunătăţire radicală a activi­
re substanţială, la unele bu­ întărit legăturile partidului deri deosebite în întreaga sei muncitoare, al oamenilor direcţie poartă vina şi Minis­ lectivă ale unităţilor econo­ prin constituirea centralelor tăţii in viitor, sâ marcheze
nuri consumul dublîndu-se cu masele largi populare. activitate de dezvoltare a terul Muncii, ca şi celelalte mice, in colegiile ministerelor sau grupelor de uzine. Va o etapă nouă, calitativ supe­
fată de anul 11)65. In acelaşi O dată eu mulţumirile adre­ societăţii socialiste muncii în conducerea între­ ministere, care sînt chemate şi in guvern Va trebui sâ pre­ trebui sâ reflectăm pentru a rioară. în munca sindicatelor.
prinderilor. a întregii activi­
timp, creşterea fondului ge­ sate de către Comitetul Cen­ Desigur. în condiţiile de tăţi economice şi sociale. Tot­ sâ acţioneze concret pentru cizăm şi mai bine rolul şi găsi — menţinînd şi întărind Doresc. încâ o dată, sâ sub­
neral de salarii pe tară, spo­ tral întregului popor, ne ex­ azi. clasa muncitoare parti­ odată aceasta va spori răs­ rezolvarea acestor probleme. sarcinile ce revin stndicaMor sindicalul pe întreprindere — liniez. tovarăşi. necesitatea
rirea numărului de persoane primăm convingerea, acum la cipă la conducerea societăţii Dar. în conducerea acestor in aceste organe ; totodată in­ o formă de organizare pe ca organele si organizaţiile
salariate dinlr-o familie s-au începutul muncii pentru rea­ în primul rînd prin interme­ punderea organelor de con­ ministere se află şi repre­ să trebuie să cerem sindica­ grupe dc uzine sau pe cen­ de partid să-şi îmbunătăţeas­
răsfrînt pozitiv asupra stan­ lizarea noului cincinal, că. diul Partidului Comunist Ro­ ducere colectivă din între­ zentanţi ai sindicalelor, care lelor. uniunilor pe ramuri, trală. spre a asigura astfel că şi ele stilul şi metodele dc
dardului de viată a) popu­ sub conducerea partidului, oa­ mân — forţa politică condu­ prinderi in faţa oamenilor nu trebuie sâ facă acolo nu­ conducerii centrale sindicale participarea activă a oame­ muncă cu sindicatele, sâ res­
laţiei. Situaţia materială a menii muncii din patria noas­ cătoare a întregii societăţi—■ muncii, va contribui la acti­ mai un act dc prezenţă ono­ sâ participe efectiv şi să-şi nilor muncii şi la rezolvarea pecte şi. totodată, sâ veghe­
oamenilor muncii s-a îmbu­ tră vor face lotul pentru în- precum şi prin intermediul vizarea simţitoare a tuturor rifică. formală. Reprezentan­ aducă contribuţia la activita­ problemelor generale ale a- ze la respectarea democraţiei
nătăţit. de asemenea, şi ca făpluirea Directivelor Congre­ organelor stalului nostru so­ celor ce muncesc în viaţa e- ţii uniunilor sindicale în tea acestor organe. Tovarăşii ceslor unităţi economice. Par­ sindicale, a democraţiei niun-'
urmare a creşterii cu peste sului al X-lea, a măreţului cialist. care sînt organe ale conomico-socinlâ In ultimă colegiile ministerelor trebuie din guvern ne-au informat, de ticiparea sindicatelor în con­ ciloresti, la realizarea auto­
instanţă, aceasta va repre­
Hi) la sulă a pensiilor, a spo­ program de dezvoltare multi­ puterii clasei muncitoare a- sâ ia parte activă alît la so­ pildă, că nu pica sc simte pre­ ducerea centralelor este cu nomiei sindicatelor, sâ asi­
ririi indemnizaţiilor pentru laterală a Romăniei socia- linie cu ţărănimea. organe zenta de fapt o nouă dezvol­ luţionarea problemelor lega­ zenţa conducerii sindicatelor alit mai indicată cu cît aces­ gure îndrumarea acestora
tare a democraţiei
noastre
naştere şi alocaţiilor pentru I iste. ale puterii poporului munci­ te de dezvoltarea generală a in Consiliul de Miniştri. tea dispun în prezent de pentru a răspunde cît mai
copii, a măririi burselor stu­ Subliniind succesele remar­ lor Cred că este bine sâ muncitoreşti. a democraţiei ramurii economice respective, Consider util sâ se introdu­ largi atribuţii, alît cu carac­ bine sarcinilor şi cerinţelor
socialisto.
denţilor. O influenţă impor­ cabile, nu putem spune că in reamintim aceste probleme In aceste condiţii, sindica­ cit mai ales la rezolvarea că practica unui dialog di­ ter economic, cît şi social. pe care clasa muncitoare, oa­
tantă asupra nivelului de acest cincinal în activitatea de principiu pentru că nu­ tele vor constitui, înlr-adc- problemelor legate de condi­ rect intre sindicate şi orga­ In acest fel. uniunea pe menii muncii le ridică în
trai al cetăţenilor a avut şi noastră nu s-au manifestat şi mai în lumina lor vom pu­ vâr, pentru partid, cadrul de ţiile de viaţă şi muncă ale nele administraţiei dc stat. ramură va fi de fapt o fede­ fata sindicatelor.
sporirea continuă a cheltuie­ neajunsuri, nu nu foit şi lip­ tea sâ ne orientăm cu privi­ desfăşurare organizată a con­ salariaţilor, printre care un Pentru soluţionarea unor pro­ raţie de sindicate t ea va tre­ Conducerea de către par­
lilor sociale făcute din buge­ suri. Există încă deficienţe in re la rolul ce revine sindi­ sultării maselor, al dezbaterii loc deosebit ocupă asiguiva- bleme mai generale, care pri­ bui sâ se ocupe dc un şir de tid a sindicalelor trebuie sâ
tul stalului, care însumează buna gospodărire a întreprin­ calelor şi la formele cele mai de către acestea a probleme­ rca protecţiei muncii. vesc atît dezvoltarea econo­ probleme care necesită rezol­ aibă un caracter politic, sâ
S500 lei anual pe o familie, derilor economice, in folosi­ corespunzătoare fie activitate lor dezvoltării noastre econo­ Sindicalele au atribuţii în­ mici. cit şi unele aspecte ale vări generale, fără sâ tute­ asigure o orientare generală
deci cu peste 2 000 lei mai rea resurselor şi posibilităţi­ a acestora. mice şi sociale. Este necesar semnate şi in repartiţia de vieţii sociale a salariaţilor, leze şi fără să ştirbească a acestora şi nu tutelarea lor.
mult decît cu 5 ani în urmă lor mari pe care le oferă eco­ Este adevărat că acest ca­ ca sindicatele să fie lăsate locuinţe, precum şi în solu­ va trebui sâ se organizeze pe­ drepturile şi autonomia sin­ Aceasta este. de asemenea,
Toate aceste elemente relevă nomia noastră socialistă ; se dru despre care am vorbit să-şi îndeplinească in mod co­ ţionarea ailor probleme so­ riodic întîlniri Intre conduce­ dicalelor dc întreprindere după părerea mea. o proble­
faptul eâ. apreciind pe an­ manifestă încă fenomene de nu epuizează formele şi po­ respunzător acest rol şi să nu ciale In acest scop, ele fac rile sindicatelor de ramură şi In acelaşi fc) va trebui, mă importanţă de care de­
samblu, in aceşti ani s-au birocratism care impietează sibilităţile de participare a se treacă peste capul lor in parte din numeroase comisii colegiile ministerelor, precum cred. sâ cînd im si la net ivi­ pinde în mare măsură îmbu­
realizat sarcinile trasate de asupra eficienţei activităţii oamenilor muncii la condu­ organizarea dezbaterilor cu — poate chiar din prea mul­ şi intre U.GSR. şi Consiliul ta lea Uniunii Generale a Sin­ nătăţirea activităţii sindicalo
Congresul al IX-lea de îm­ economice şi sociale şi slîn- cerea vieţii sociale. Tocmai oamenii muncii din întreprin­ te Nu e suficient însă ca dc Miniştri. Această conlucra­ dicalelor din România Nu e- din ţara noastră
bunătăţire a condiţiilor de jenesc iniţiativa oamenilor pornind de la această con­ deri Pentru că trebuie sâ pri­ reprezentanţii sindicatelor să re itrinsă va putea asigura o
viaţă ale poporului, că (ot muncii, există încă neajunsuri cluzie sc impune ca sindica­ vim şi autocritic: de multe fie incluşi în asemenea orga­ fundamentare mai temeinică
ce s-a făurit şi se făureşte în in buna soluţionare a proble­ tele — cere unesc loialita­ ori, organele şi organizaţiile nisme, important este modul a unor decizii şi botâriri a­ Măsuri pentru perfec­
patria noastră este închinat melor legate de condiţiile de tea clasei muncitoare si a al­ noastre dc partid, pornind dc in care cî îşi fac simţită pre­ doptate de organele executive
omului, bunăstării şi ferici­ viaţă şi muncă ale cetăţeni­ tor oameni ai muncii — sâ la necesitatea de a se lucra zenţa acolo Oamenii muncii de stat.
rii sale. Şi în viilor vom n- lor. Este ştiut că noi a trebuit asigure participarea lot mai mai operativ, ocolesc în prac­ trebuie sâ poală constata că îndeplinirea rolului şi atri­ ţionarea în continuare
cordn o atenţie deosebită dez­ sa aducem n serie de coi ce­ intensă şi activă a acrslora tică sindicalele şi realizează sindicalele, organizaţia lor buţiilor sporite ce le revin
voltării serviciilor sociale tini şi îmbunătăţiri însuşi la conducerea societăţii so­ activităţi care cad exclusiv în profesională ştie sâ acţioneze sindicatelor presupune îmbu­
gratuite, asigurînd ca ridica­ planului de stat. Ceea ec a cialiste. sarcina sindicatelor, peste ca­ pentru rezolvarea probleme­ nătăţirea activităţii lor ge­ a conducerii de partid
rea bunăstării generale să se constituit şi constituie insă Dezvoltarea forţelor de pro­ pul acestora De aceea, nu pot lor eeonomieo-sociale In fe­ nerale, inclusiv perfecţionarea
realizeze ntît prin creşterea caracteristica generală a vie­ ducţie şi perfecţionarea re­ fi de acord cu unele păreri lul acesta, ele îşi vor ridica compoziţiei şi structurii orga­
salariilor, cit şi prin spori­ ţii noastre sociale este eâ laţiilor dc producţie impun potrivit cărora problemele de prestigiul si autoritatea, vor nelor de conducere sindicale şi de stat, pentru întă­
rea cheltuielilor sociale ale Partidul Comunist Român, ca o necesilate obiectivă lăr­ producţie, ale organizării ştiin­ putea realiza în practică ro­ In legătură cu aceasta, va tre­
st aiului. De altfel această poporul au ştiut să depăşeas­ girea continuă n democraţiei ţifice a muncii revin organi­ lul ee le revine în viaţa so­ bui sâ luăm măsuri pentru ca rirea legăturii cu
tendinţă se manifestă tot mai că greutăţile, au luat măsuri socialiste, crearea cadrului zaţiilor de partid, sindicatele cială. in organele de conducere sin­
accentuat în ultimul timp nu dc înlăturare a lipsurilor şi organizatoric ccl mai cores­ îâminind să sc ocupe doar de Sindicalele trebuie sâ facă dicalo de jos şi pînâ sus —
numai în ţările socialiste, ci neajunsurilor, asigurînd în­ punzător pcnlru participarea activitatea culturală şi educa­ din lichidarea unor neajun­ de la sindicatul din întreprin­
chiar şi in unele ţâri capita­ făptuirea în condiţiuni bune lot mai deplină a celor ce tivă. Cum am putea accepta suri ce apar în activitatea dere şi uniunea pe ramură şi masele a organelor
liste. a Directivelor Congresului al muncesc la conducerea ne­ asemenea păreri, tovarăşi ? întreprinderilor şi ministere­ pinâ la Uniunea Generală a
In noul plan cincinal se rX-lea, a planului cincinal, mijlocită a vieţii economice Ar fi posibil ca, in calitatea lor probleme centrale ale Sindicatelor — sâ predomine
prevede ca salariul real să dezvoltarea multilaterală a so­ şi sociale In acest context lor de organizatori ai proprie­ muncii lor In acest scop. ele oameni care lucrează nemij­ conducătoare ale
crească cu circa 20 )a sulă cietăţii noastre socialiste trebuie analizat şi rolul sin­ tarilor şi producătorilor, sin­ trebuie sâ acţioneze cu ener­ locit in producţie, şi nu acti­
dicalelor. locul lor în siste­ dicalele sâ ocolească proble­ gie. ridieînd. atunci cînd es­ vişti sindicali salariaţi partidului şi sfatului
Rolul şi atribuţiile patria noastră In condiţiile mele esenţiale ale economiei ? te cazul, aceste probleme în problema aceasta este rezol­
desigur,
In întreprindere.
mul democratici socialiste din
guvernului.
mergînd
faţa
Se poate oare ca organizarea
de astăzi ale societăţii noas­ ştiinţifică a producţiei şi a pentru soluţionarea lor pînâ vată in cea mai mare parte şi, Tovarăşi, promovare a cadrelor. Parti­
sindicatelor în etapa tre, sindicatele trebuie sâ fie muncii, ridicarea calităţii şi la conducerea de partid au, intr-un anumit sens. şi la ju­ dul nostru aplică cu consec­
Atribuţii
importante
deţe. Dar ce se intîmplâ, to­
productivităţii,
problemele
în primul rînd un larg fo­
Din informările prezentate
rum de reunire a oamenilor conducerii unităţilor economi­ de asemenea, sindicatele în varăşi ? Această rezolvare are plenarei în legătură cu struc­ venţă principiul îmbinării în
munca dc conducere a expe­
actuală a construcţiei muncii pentru dezbaterea tu­ ce sâ poată fi soluţionate fără educaţia socialistă a oameni­ un caracter mai mult formal, tura partidului şi politica de rienţei şi maturităţii cadre­
lor muncii. De altfel, ele au
participarea ‘indicatelor? Con­
pentru că, practic, activitatea
* turor problemelor economico- promovare a cadrelor de par­ lor virsluice cu clanul .şî c-
sociale. Aceasta presupune, ducerea de partid a activităţii pentru aceasta la îndemînă curentă de conducere o desfă­ tid şi de stat reiese câ par­ nergia cadrelor tinere. Un suc­
şoară activiştii salariaţi, iar
socialiste din patria desigur, o nouă abordare a din întreprinderi trebuie în­ practic ţoale mijloacele cul­ unii dintre aceştia trec prin tidul nostru se dezvoltă con­ ces de seamă este creşterea
turale din întreprinderi, i ăs-
ţeleasă Sn sensul unirii tutu­
toiului sindicatelor, a orga­
nizării şi funcţionării lor ror forţelor, al creării tuturor punzînd prin actuala noastră fabrică rareori şi numai in tinuu, pe o linie sănătoasă. continuă a numărului dc ca­
dre — tinere şi virslniec —
Avem aproape două milioa­
noastră pă părerea mea. trebuie sâ condiţiilor pentru ca sindica­ organizare de întreaga acti­ control, cunoscînd foarte su­ ne o sută de mii de membri cu o temeinică pregătire po­
Sarcina centrală care. du­
vitate cultural-nrtistieâ a sa­
perficial sau de loc probleme­
tele să-şi poată îndeplini în
litică, ideologică .şi profesio­
stea în fata sindicalelor, es­ mod optim rolul şl atribuţiile lariaţilor. Pînă nu de mult, le actuale ale producţiei. In­ de partid, din oare circa 70 nală. Zecile de mii de cadre
la sută sînt muncitori şi ţă­
Da ordinea de zi a plena­ tivilat’ea organelor colective te dezvoltarea continuă a ce le revin. Cred că la dimi­ Comitetul de Stat pentru tr-un anumit sens, aceşti to­ rani. Merită subliniat faptul care lucrează in aparatul de
rei uni avut Şi analiza acti­ deliberative de conducere, a- foitelor de producţie, făuri­ nuarea şi, în unele cazuri, Cultură şi Artă nu avea în varăşi s-au birocratizat, s-au câ, din totalul membrilor de partid şi dc stat, in întreprin­
vităţii şi rolului sindicatelor. vind posibilitatea să-şi spună rea societăţii socialiste multi­ chiar la pierderea prestigiu­ această privinţă nici o atri­ rupt de producţie, ceea ce fa­ partid. 44 la sută sînt mun­ deri şi instituţii. îşi îndepli­
Aceasta este. după părerea cuvîntul, să ia parte activă la lateral dezvoltate, construi­ lui şi autorităţii sindicatelor buţie şi. ca s-o spunem ce ca ei sâ nu înţeleagă întot­ citori ; comporîndu-ne cu al­ nesc in condiţii tot mji bune
mea, o problemă deosebit1 de adoptarea hotâririlor privitoa­ rea comunismului in Româ­ a contribuit şi stilul de mun­ cinstit, deşi la ora actuală deauna, să simtă — ca sâ spun te partide comuniste şi mun­ sarcinile încredinţate, aduc o
importantă a vieţii noastre re Ia dezvoltarea noastră so­ nia. că al unor organe şi organi­ i-am dat ceva atribuţii In a­ aşa — problemele care pre­ citoreşti. putem afirma, tova­ contribuţie dc preţ la mersul
l>oliticc şi sociale. Este ade­ cialistă. După cum aţi văzut, In calitate de proprietari zaţii de partid care s-au sub­ cest sens. nu îşi face încâ ocupă masele oamenilor mun­ răşi. fără să ne lăudăm, câ nostru înainte spre socialism
vărat. raportul prezentat aici sint destule locuri unde sin­ ai mijloacelor dc producţie şi stituit in practică activităţii simţită prezenţa în această cii Cu atît’ mai mult acest fe­ partidul nostru are o com­ şi comunism.
organelor sindicale.
a oglindit numai in parte di­ dicatele au lucrat bine. înde- ai produsului social, oamenii activitate. nomen se resimte la nivelul poziţie muncitorească foarlc Putem spune cu satisfacţie
mensiunile activităţii reale plinindu-şi cu cinste sarcinile muncii sint profund intere­ Punind in centrul atenţiei Şi în acest domeniu a! ac­ uniunilor sindicale pe ramu­ bună Aceasta arată preţui­ deplină câ avem un partid
desfăşurate de sindicate şi nu ce le revin. saţi în organizarea cît mai şi muncii lor problemele pro­ tivităţii sindicale — activi­ ră şi la nivelul Uniunii Ge­ rea şi atenţia acordată cla­ puternic, unit. strins legat de
a reuşit să redea nici ‘oale Pe drept cuvînt. mulţi vor­ bună a producţiei, în asigu­ ducţiei. ale activităţii econo­ tatea cultural-educativă — e­ nerale a Sindicatelor De aceea sei muncitoare, faptul că masele largi populare, carc-şi
lipsurile din munca acesto­ bitori au subliniat insă lip­ rarea reproducţiei lărgite, în mice, sindicatele nu trebuie xistă serioase neajunsuri. este necesar sâ introducem Partidul Comunist Român es­ îndeplineşte cu cinste rolul dc
ra. Cred că este necesar, to­ surile şi neajunsurile din creşterea neîntreruptă a a­ sâ se transforme în admi­ Desigur, dacă ne-am referi regula ca in organele executi­ te realmente partidul de n- forţă politică conducătoare a
varăşi. să menţionăm că în munca sindicală, mai cu sea­ vuţiei naţionale. Colectivului nistratori, suprapunîndu-se numai la activitatea artistică, ve ale sindicatelor sâ partici­ vangardă, în primul rînd, al naţiunii noastre socialiste.
toţi aceşti ani sindicalele au mă din munca de conducere fiecărei întreprinderi îi este conducerii administrative a putem spune că există o se­ pe muncitori, tehnicieni şi in­ clasei muncitoare, al tuturor In aplicarea hotâririlor Con­
desfăşurat o activitate inten­ a sindicatelor. Sint de acord încredinţată o parte a mij­ întreprinderii Totodată, a În­ rie de rezultate lume Ace­ gineri, oameni care lucrează oamenilor muncii, conducăto- ferinţei Naţionale şi ale Con­
să şi nu adus o contribuţie cu cele mai multe din aces­ loacelor de producţie ale so­ credinţa sindicatelor aceste a­ eaşi situaţie se poate consta­ nemijlocit in producţie. In i-ul întregului nostru popor gresului al X-len este necesar
substanţială la marile reali­ te critici şi observaţii. Con­ cietăţii. ale întregului popor, tribuţii nu ‘nseamnâ a le da ta şi în sport, referindu-ne acest fel, organele de condu­ Prin compoziţia sn. partidul sâ luăm în continuare noi
zări obţinute de poporul nos­ sider eâ trebuie să atragem pe care este chemat sâ o gos­ dreptul de control asupra con­ insă numai la sportul de per­ cere sindicale vor putea dez­ demonstrează câ în societa­ măsuri pentru îmbunătăţirea
tru in înfăptuirea planului atenţia îndeosebi asupra unei podărească ca proprietar în ducerii administrative, acest formanţă Dar dacă ne-am bate în adunările lor periodi­ tea noastră socialistă clasa conducerii dc partid şi de stat.
cincinal, in întreaga activita­ anumite birocratizări a con­ aşa fel incit să contribuie Ia drept revenind adunării gene­ ghidi mal cu seamă la acti­ ce problemele reale care se muncitoare este într-adevâr E adevărat, cele mai multe*
te de construire a socialismu­ ducerii sindicalelor, asupra creşterea continuă a produc­ rale a salariaţilor, colectivului vitatea politico-educatîvâ şi pun într-o anumită ramură, clasă conducătoare şi cn n- botâriri sc ’czbat astăzi larg
lui. faptul ui că unele forme organi­ ţiei. la sporirea avuţiei na­ de oameni ai muncii, organi­ la activitatea sportivă dc ma­ într-o anumită localitate şi a tarc şi în partid ca trebuie cu diferitele categorii de
In ultimii ani au fost aduse zatorice de astăzi, precum şi ţionale, la ridicarea bunăstă­ zaţiilor de partid să — care trebuie sâ cuprin­ stabili măsurile corespunzătoa­ sâ deţină rolul preponderent. oameni ai muncii, inclusiv în
o seric de clarificări eu pri­ compoziţia organelor de con­ rii sale şi o tuturor celor ce Ocupindu-se sistematic şi e­ dă pe toţi oamenii muncii, re. Cei cîţiva activişti sala­ Trebuie sâ avem în vedere faza lor de proiect De altfel,
vire la sarcinile şi rolul sin­ muncesc. Iată de ce organi­ ficient de organizarea ştiinţi­ întrecu! tineret — nu ne pu­ riaţi trebuie să constituie un ca şi în organele de conducere chior şi măsurile şi hotâririle
dicatelor În construcţia socia­ ducere sindicală nu sînt co­ zaţia sindicală din fiecare în­ fică a producţiei şi muncii, de tem declara satisfăcuţi cu re­ ajutor în pregătirea materia­ ale partidului şi statului mun­ pc care le dezbatem în a-
lismului. au fost îmbunătăţi­ respunzătoare, fâcînd ca par­ treprindere, pornind de la creşterea productivităţii. dc zultatele obţinute de sindi­ lelor de lucru şi nu să hotă­ citorimea sâ fie reprezentată ccastâ plenară, pentru cei
te. în anumite privinţe, for­ ticiparea In activitatea sin­ realităţile sncial-polilice noi perfecţionarea pregătirii pro­ cate. rască asupra sarcinilor şi ac­ in mod corespunzător prin c- ni,ii mulţi dintre tovarăşi nu
mele şi metodele de mumă dicatelor a oamenilor muncii din ţara noastră, trebuie să fesionale a salariaţilor, dc ri­ In această privinţă trebuie tivităţii sindicale. Aceste ho- lemcnlele ci cele mai înain­ sini noi. Proiectul de lege
ale accslora. Au fost luate caic lucrează nemijlocit in pună pe primul plan proble­ dicarea calităţii produselor, spus că nu există încă o hună târîri trebuie adoptate real­ tate chemate să joace un rol privind perfecţionarea cadre­
măsuri pentru sporirea atri­ producţie să nu aibă greuta­ mele producţiei, buna gospo­ sindicatele trebuie să înţe­ colaborare intre sindicate şi mente de către cei care lu­ important in viaţa partidului lor a fost larg dezbătut şi la
buţiilor organizaţiilor sindica­ tea cuvenită. Sînt. de aseme­ dărire a mijloacelor de caic leagă — fâcînd. totodată, sâ Uniunea Tmorehiluî Comu­ crează nemijlocit în procesul şi a ţârii.
le. < arc participă acum. Iu di­ nea. de acord eu observaţiile dispune unitatea respectivă. înţeleagă pe fiecare om al nist Ştim cu toţii că o marc de producţie şi caro cunosc După cum aţi văzut. avem.
ferite niveluri. încephid cu privind pailiciparea nesalis- Crearea comitetelor de di­ muncii — eâ dc rezolvarea a- parte a muncitorimii noastre cel mai bine problemele ce de asemenea, rezultate bune
Consiliul de Miniştri şi termi- făcâloaie a femeilor la ac­ recţie şi a consiliilor de ad­ ceslor probleme, (Ic creşterea este alcătuită din tineret : a­ trebuie soluţionate. Dacă vrem
nind cu întreprinderile, la oc- tivitatea de conducere a sin­ ministraţie in întreprinderi. continuă a eficienţei econo­ vem zeci de fabrici unde vîr- inii-adev ăr să facem o colilu- ci în politico de pregătire şi