Page 102 - Drumul_socialismului_1972_04

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 384 © DUMINICĂ 30 APRILIE 1972 3

' ' *■ > % v' "5’:^.?!Ş5Şy9f^îy? Consiliul de Sfat

al l^epubiloll Socialiste

privind trecerea în proprietatea statului

a unor imobile proprietate personală

construite cu încălcarea dispoziţiilor legale

Asigurarea unor condiţii Bucureşti, respectiv Suceava,
tot mal bune de locuit con­ următoarele imobile :
stituie o parte Integrantă a — imobilul situat în str.
politicii partidului şi statu­ Paris nr. 45 A — Bucureşti,
lui de ridicare continuă a ni­ cu anexele gospodăreşti şi
velului de trai al oamenilor terenul atribuit pentru Pop
muncii. Simion, Anca Ana, Melinte
In realizarea acestui o- Maria, Pop Virgil Ion şi Pop
biectiv, în ultimii ani a luat Rodica Elena, Purece Istrate
o largă dezvoltare construi­ şi Purece Ana, Gâlăţeanu
rea de locuinţe proprietate Ion şi Gălăţeanu Elvira, Van-
personală cu sprijinul statu­ ghizas Cristu, Olteanu Mircea
lui, de care au beneficiat un şi Olteanu Martha, Dumitres-
număr tot mal mare de ce­ cu Ion şl Dumitrescu Ileana,
tăţeni. Soilovici Mauriciu şl Soilo-
S-a constatat. însă, că' une­ vicl Sonla, Giurea Anastasie
Hunedoara. Mărturii ale oraţulul ofezat printre eontrole Industriale de primă mărime ale ţării. le persoane puse pe căpătu­ şi Giurea Ana ;
Foto: V. ONOIU
ială, abuzînd de funcţiile de — imobilul situat în Aleea
răspundere pe care le deţi­ Zoe nr. 28 — Bucureşti, cu
neau în Comitetul executiv anexele gospodăreşti şl tere­
"1 Odată cu preocuparea pen­ ţionale sau internaţionale. Culegerile literare „Am cres­ al Consiliului popular al nul atribuit pentru Ispas
tru dezvoltarea economică şl Muncitori, ţărani, intelec­ cut cu tine. Hunedoara", municipiului Bucureşti, în Dumitru Traian şl Ispas Ma­
îmbunătăţirea conducerii eco- tuali, casnice s-au afirmat şl „Luceferi de metal", „Coloa­ Comitetul executiv al Consi­ ria Eugenia, Lupaş Adrian şi
nomico-sociale, partidul nos­ se afirmă plenar în domeniul ne" sau „Inscripţii“ se află liului popular al judeţului Lupaş Simona, Lupaş Ovi-
tru comunist acordă o mare creaţiei literare şl plastice. astăzi în rafturile biblioteci­ Suceava, precum şl în con­ dlu ;
însemnătate dezvoltării crea­ Vaslle Florea, Xenla Bursan, lor, alături de lucrările cla­ ducerea unor instituţii de — imobilul situat în str.
ţiei llterar-artlstlce, culturii Ion Almăşan, Slmion Ghi- sicilor literaturii naţionale şl sţat şl unităţi economice, Pangratl nr. 23 — Bucureşti,
în general. Acest adevăr de lea, Gavrilă Ogardi sînt pre­ universale. Adăugind la a- şi-au construit locuinţe pro­ cu anexele gospodăreşti şi te­
necontestat se- răsfrînge şl în zenţi cu regularitate în ex- ceasta zecile şi zecile de au­ prietate personală ori au fa­ renul atribuit pentru Pîrvu
viaţa socială a judeţului nos­ tori de texte pentru brigăzi­ vorizat alte persoane în con­ Virgil şi Pîrvu Maria;
tru. Hunedoara este cunoscu­ le artistice de agitaţie, care struirea unor asemenea lo­
tă astăzi în întreaga ţară, şi realizează ei înşişi o literatu­ cuinţe, cu încălcarea preve­ — imobilul situat îh str.
Singura măsură adevărată istoria omenirii, voi veţi a- mele ori la baza de agre­ dincolo de fruntariile el, nu ră politică, militantă, vom derilor legale şl a principiilor Sandu Aldea nr. 56 — Bucu­
prin care sîntem capabili să vea fericirea de a trăi în ment pe care o pregătesc la numai ca o cetate a oţelului, avea o imagine şi mai cu­ eticii şi echităţii socialiste. reşti, cu anexele gospodăreşti
reuşim şl să ne definim ca epoca civilizaţiei comuniste, Şoimuş. Iar cînd elevii Şco­ cărbunelui şi luminii, ci şi prinzătoare asupra atmosferei Astfel, s-au folosit practici şi terenul atribuit pentru
oameni este cum trăim şi de a vă bucura de toate lii generale nr. 6 din Pe­ ca o străveche vatră de ză­ de emulaţie generată de do­ necinstite, care au dus la ob­ Murguleţ Nicolae şi Murgu-
cum vom trăi devotaţi unui roadele materiale şl spiri­ troşani au lansat chemarea: mislire a unui variat şi bo­ cumentele de partid, de în- ţinerea unor credite de stat leţ Ana ;
ideal. Şl ce ideal poate fi tuale făurite prin munca „Să facem din şcoala noas­ gat tezaur de cultură. Pîn- d(îmnurile fierbinţi adresate deosebit de mari şi la înce­ — Imobilul situat în Aleea
mai frumos, mal încărcat de poporului, prin munca tră cea mai frumoasă şi zele artiştilor noştri plastici, creatorilor de artă de către perea lucrărilor de construc­ Nucului nr. 1 — Suceava, cu
nobleţe şi măreţie, decît a- voastră însăşi. Orînduirea mai bine organizată unita­ poezia şl proza hunedoreană tovarăşul Nicolae Ceauşescu. ţii înainte de deschiderea fi­ anexele gospodăreşti şi tere­
cela de a dori să ne împli­ comunistă de mîine va fi te din judeţ", le-au răspuns, se Impun pe zi ce trece ca nanţării. Au fost efectuate nul atribuit pentru Mrroşan
nim, să ne definim perso­ aşa cum reuşim să o intuim într-un glas, toţi elevii de o prezenţă activă şi autori­ I.a Pecs şl Zagreb, la Fes­ lucrări suplimentare sau de Gavrii şi Moroşan Rodica.
nalitatea, destinul, în con­ şi o dăltuim azi. Aş putea la un capăt la altul al ju­ zată în ansamblul culturii tivalul naţional de folclor, la calitate mult superioară fa­ ART. 2. — Se restituie per­
sonanţă cu destinul ţării în spune că depinde şl de voi deţului. Răspunsul se ma­ româneşti contemporane. Bucureşti, Timişoara, la ţă de cele prevăzute în pro­ soanelor prevăzute în artico­
care ne-am născut şi am cum va arăta orînduirea terializează, zilnic, în cu­ Dar, poate, cel mai spec­ Cluj şi Reşiţa artiştii ama­ iecte şi devize, ceea ce a dus lul 1, din rezerva bugetară a
crescut, în al cărui pămînt comunistă în care veţi răţenia şcolilor şi a curţi­ taculos reviriment s-a petre­ tori hunedoreni au dus de consiliilor populare ale muni­
străbun am sădit şi am sim­ munci şi veţi trăi. De a- lor, în rondourile florilor, cut şi se petrece sub ochii fiecare dată cu ei frumuse­ în mod nejustificat la un cipiului Bucureşti, respectiv
consum sporit de materiale
ţit cum răsar şi se înalţă ceea vă chem, dragi prie­ în materialul didactic con­ noştri în domeniul activită­ ţea folclorului nostru, pică­ Suceava, sumele constituite
viguroase visurile, vrerile, teni tineri, de a urma nea­ fecţionat cu fantezie şl ma­ ţii culturale şl artistice de tură din sufletul oamenilor şi forţă de muncă, la mari drept avans şi ratele achita­
năzuinţele noastre! Cîţi bătut politica generală a turitate de copil, în atribu­ masă. Nu spunem o noutate care trăiesc şi muncesc pe a- depăşiri de cosţuri suportate te pînă la data prezentului
dintre cei co-şi definesc Partidului Comunist Român, tul de gospodar pe care l-a cînd afirmăm că, pînă şi în ceste străvechi plaiuri româ­ nelegal de organizaţiile de decret în contul creditului a-
vîrsta drept adolescenţă şi de a învăţa şi a vă pregăti primit fiecare elev. In mu­ cea mai îndepărtată aşezare, poziţiile de artă plastică cu neşti. Se cuvine să amintim construcţii din fondurile sta­ cordat pentru construirea lo­
tinereţe nu s-au simţit îm­ pentru a putea fi partici­ nicipiile Deva şi Hunedoara, oamenii aceştia minunaţi pe lucrări inspirate din viaţa şi şi de această dată corurile tului. cuinţelor.
prospătaţi de aerul tonic al panţi cît mai activi la edi­ pionierii—gospodari s-au a- care-i numim generic „ar­ munca colectivelor în care-şi de la Hunedoara, Orăştie şi Pentru înlăturarea efecte­ Din aceeaşi sursă bugetară
certitudinilor, cu care s-au ficarea societăţii de azi şi firmat şi dincolo de porţile tişti amatori" se adună la desfăşoară activitatea. O a- Ghelar, echipele de dansuri lor actelor juridice privind se vor rambursa, către insti­
de la Combinatul siderurgic
şcolilor. „Să ne îngrijim şi
obişnuit, pentru că au cres- de mîine“. de zonele verzi din jurul căminul cultural — cîntă şi devărată pleiadă de creatori din Hunedoara şi clubul din atribuirea terenului, acorda­ tuţiile în drept, creditele a-
rea creditelor, proiectarea şi
populari, din rîndul cărora
şcolii", s-a auzit chemarea, joacă, pentru ei şi pentru se­ s-au impus ceramistul Vă- Deva, ale pădurenilor din construirea acestor locuinţe, cordate de către acestea în
iar răspunsul l-au dat toţi menii lor, îşi etalează cu lean Borza din Obîrşa, lu­ Muncelu Mare şi Dăbîca, „ce­ încheiate cu încălcarea pre­ vederea construirii locuinţe­
lor.
elevii din cele două muni­ pasiune şi dăruire talentele crătorul în lemn Aurel Pe- tele“ de dubaşi din Almaş-Să- vederilor legale, precum şl
cipii. S-au prezentat la con­ cu care sînt înzestraţi. Mun­ trişor din Ocişor şi construc­ lişte, Godineşti şi Tătărăşti... pentru recuperarea pagubelor ART. 3. — Imobilele pre-
siliile populare municipale citorii şi ţăranii au devenit Marile manifestări artisti­ provocate avutului obştesc. văzuţe în arţicolul 1 se vor
şi au cerut: „Vrem să pre­ nu numai beneficiarii bunu­ torul de cimpoaie Covan Cos- ce ale acestui an — „Festi­ elibera de către locatari în
luăm noi zonele verzi din rilor artistice, ci şi făurito­ ma din Muncelu Mare făuresc valul căluşarilor". Ştafeta Consiliul de Stat al Repu­ termen de 15 zile do la data
jurul şcolilor. O să ne do­ rii şi purtătorii cei mai auto­ adevărate nestemate artisti­ blicii Socialiste România prezentului decret. In acelaşi
vedim buni gospodari !". Şi rizaţi ai acesţora. Oamenii ce, ducînd mai departe te­ folclorică „Căutătorii de co­ d e c r e t e a z ă : timp, consiliile populare ale
de sub mîinile lor au răsă­ care în faţa cuptoarelor în zaurul de frumos al poporu­ mori“, „Luna teatrului să­ ART. 1. — Se trec în pro­ municipiului Bucureşti, res­
rit, de atunci, policrome care fierbe oţelul se luptă cu lui nostru. In aceşti ani, au tesc", întrecerea brigăzilor pectiv Suceava, vor repartiza
cut cu ele!' Cîţi dintre cei Vibrantă, înălţătoare che­ scuare şi zone verzi. focul, . constructorii de pe ..crescut prozatori şi poeţi lo­ artistice de agitaţie, concursul prietate de stat şl în admi­ acestora spaţiul locativ nece­
ce-şi numără anii de cînd mare, adresată de secreta­ Dar poate chemarea cu şantierele socialismului, mi­ cali cum sînt Radu Ciobanu, cultural-artistic ,,Buchete hu- nistrarea directă a consiliilor
sar, ■ potrivit normelor^ legale
ţara e liberă, stăpînă pe rul general al partidului ti­ cea mai adîncă semnificaţie nerii, lucrătorii ogoarelor au Neculai Chirică, Eugen Evu, nedorene" — au demonstrat populare ale municipiului în vigoare.
destinele ei, n-au mărturi­ neretului ţării ! Şi care din­ de nobleţe şi umanism este fost nu o dată făuritori ai Traian Filimon, “VlctOr " NTpiT”” încă o dată inepuizabilele
sit sau, chiar dacă n-au fă­ tre cei ce au bucuria de a cea pornită din municipiul creaţiei arţistice şi mesageri Traian Morar, din lucrările resurse ale unei culturi ca-
cut-o, n-au simţit cum au fi şi a se numi tineri n-ar Petroşani : „In fiecare zi din ai cîntecului şi jocului pe cărora răzbate pulsul cloco­ Preşedintele Consiliului de Stat,
crescut şi s-au împlinit o- aduce generoase răspunsuri viaţa de pionier, o faptă scenele marilor întreceri na­ titor al contemporaneităţii. re-şi trage seva din însăşi
dată cu ţara. Sînt certitu­ faptice ? ! demnă de un viitor comu­ viaţa poporului. NICOLAE CEAUŞESCU
dini ce n-au nevoie de cu­ Intîlnim mereu, pe vas­ nist !", devenită deviză pen­
vinte. tul şantier al muncii şi edu­ tru toţi pionierii din judeţ.
Să fii azi tînăr miner, tî- caţiei, zeci de mii de tineri Cîte fapte ale răspunderii şi
năr siderurgist, tînăr cerce- hunedoreni. I-am întîlnit în responsabilităţii etice nu
lător, tînăr cooperator, tînăr iarna şi primăvara acestui s-au înscris sub această e-
profesor, tînăr muncitor pe an în brigăzi de tineret, pe ducativă deviză. Sînt, poate, (Urmare din pag. 1] că s-a făcut o amplă mobi­
oricare din şantierele pa­ care şi le-au constituit anu­ mărturiile cele mai limpezi lizare de forţe, în climatul
triei, înseamnă să fii părtaş me spre a-şi arăta prezenţa ale maturităţii celor mici favorabil de muncă generat
la ampla edificare a socie­ matură şl responsabilă în care se vor de pe acum păr­ să amintim doar cîteva e- de aplicarea acordului glo­
tăţii tale socialiste. Accen­ muncă, prezenţă pe care taşi, cu întreaga putere şi xemple —, se pot mîndri bal, pentru ca îndemnurile
tul cade pe nobleţea profe­ şi-au dorit-o mai fructuoa­ dragoste, la înălţarea con­ cu succesele dobîndite în adresate de secretarul ge­
siunii, vîrsta o secondează cu să, mai plină de roade în strucţiei ce va defini chi­ sporirea recoltelor şi conso­ neral al partidului, tovară­
tot ce are ea mai de preţ: acest an al semicentenaru­ pul de mîine al ţării. lidarea puterii economice u
energie, entuziasm, dăruire, lui organizaţiei lor revolu­ .Şi, dacă, de la vîrsta pur­ cooperativelor agricole res­ şul Nicolae Ceauşescu, în
cuvîntarea rostită la Con­
gingăşie, bărbăţie, generozi­ ţionare. I-am întîlnit pe tătorilor cravatelor de pur­ pective. gresul al doilea al U.N.C.A.P.
tate. şantierele de hidroameliora­ pură se naşte idealul pen­ In competiţia cu timpul,
Atributele timpului ? Poa­ ţii de la Ilia, Geoagiu, Brad, tru locul şi destinul omu­ în această primăvară, ţăranii să fie transpuse în fapte. I' -y, "
le. Pentru că s-au zidit Vaţa de Jos, pe cele de i- lui de mîine, atunci, voi, ti­ cooperatori şi mecanizatorii Grăitoare în această privin­ i
rigaţii de la Burjuc, Pricaz,
trainic în matca dăltuită cu le-am ascultat ritmul mun­ neri care v-aţi găsit vocaţia au cîşti'gat un avans sub­ ţă sînt şi strădaniile ce se
irudă, cu lupte şi jertfe de în nobilele profesii ale pre­ stanţial, reuşind ca toate depun în perioada actuală
către înaintaşi. „Voi. dragi cii şi al veseliei pe dealu­ zentului socialist, cum să lucrările agricole să fie e- Ia întreţinerea culturilor, e-
prieteni tineri,' — se adresa rile unde peste ani se vor nu daţi întreaga voastră fectuate în perioadele opti­
tovarăşul Nicolae Ceaiişescu înălţa brazii sădiţi de ei. măsură de putere, entu­ me şl la un nivel agroteh­ tapă care marchează un mo­
generaţiei de azi a ţării la I-am aflaţ lucrînd cu înflă­ ziasm, bărbăţie, gingăşie, nic superior — garanţie si­ ment hotărîtor în împlini­
sărbătoarea semicentenarului cărarea vîrstei pe şantierul generozitate, împlinirii idea­ gură a obţinerii unor pro­ rea aspiraţiilor lucrătorilor
lului prin care vă veţi de­
Uniunii Tinerelului Comu­ de construire a primului fini ca făurari ai celei mai ducţii sporite la hectar. de pe ogoare — de a face
Este greu de prefigurat ci­
nist — sîntoţi, împreună cu telcscaun ce-i va plimba umane opere ! ne se va situa pe primele ca pămîntul să rodească din ’■'V A*'. Í-: ,
toţi oamenii muncii, făuri­ spre înălţimile munţilor Pa- ViOREL JIANU locuri ale întrecerii, însă a plin, munca să fie cît mai
tori activi ai societăţii celei rîng, în viitorul parc din secretar al Comitetului devenit o certitudine faptul spornică.
mai înaintate şi umane din Deva care le va purta nu­ judeţean ol U.T.C. Asemenea unit.'iţi comerciale moderne iniilnim astăzi £n tot mai multe sate alo judeţului.

w- m

(Urmare din pag. 1) în ultimii zece ani, volu­
mul de mărfuri cumpărate de
de continuare, în ritmuri populaţie a crescut de peste la serbarea cîmpenească şi şi excursii, îmbinate cu jocuri Mai" la tenis de cîmp ; rolc lor libere, în cadrul ac­ matori ; — pe plan gastrono­
înalte, dinamice, a industria­ două ori. Concretizind, putem Unde şi cum vom petrece întrecerile sportive. sportive şi distractive — în la Haţeg — „Cupa 1 Mai" la ţiunilor do înfrumuseţare. mic — T.A.P.L. Deva şi O.J.T.
lizării socialiste a ţării, a re­ arăta că în 1971 au fost vîn- zilele de 1 şi 2 Mai ? In rîn- De la cabana Poeniţa, mai aproape toate centrele ur­ tenis de masă şi tir cu arcul: Tot la un asemenea loc de Simerienii — feroviari şi
ducerii forţei de muncă ocu­ dute hunedorenilor cu 8,1 la durile ce urmează vom încer­ bine amenajată şi mai ospi­ bane. la Brad, Hunedoara, Haţeg, agrement pregătit în primă­ alţi oameni ai muncii, sau
pate în agricultură, pe baza sută mai multe mărfuri de­ ca să răspundem acestei în­ talieră decît anul trecut, nu La Petroşani, Brad şi Hu­ Orăştie, Lonea, Petroşani şi vara aceasta, la locul numit musafirii lor — sînt aşteptaţi
introducerii pe scară tot mai cît în anul anterior. S-au în­ trebări ce şi-o pune, în aju­ vor lipsi taraful lui Tudorică nedoara — meciuri de bas­ Paroşeni — ,,Cupa 1 Mai“ la Brazi, pot căuta plăcerea pe­ la campingul Strei şi la lociil
nul acestei mari sărbători,
largă a mecanizării. registrat sporuri mari în des­ fiecare om al muncii. Munteanu, solişti şi dansa­ chet între echipele şcolare si volei ; la Deva şi Orăştie — trecerii la iarbă verde mine­ de agrement Bălăcuta.
Simultan cu înfăptuirea a- facerea articolelor casnice de tori binecunoscuţi. studenţeşti din aceste locali­ demonstraţii de judo, mode- rii din Vulcan. Cei din Uri­ Pentru haţegani, coopera­
cestor deziderate, in muni­ folosinţă îndelungată — mo­ Tinerii Hunedoarei, ale că­ In pădurea Slivuţ, se aş­ tăţi. La Deva, Hunedoara, lism şi rachetomodelism. cani se vor aduna, ca în fie­ tiva de consum din oraş şi-a
cipii, oraşe, in viitoarele cen­ bilă, televizoare, frigidere, a- ror merite sînt incontestabile teaptă o evoluţie agreabilă a care an, la petrecere la locul deplasat „retortele" de între­
tre urbane, la comune se ri­ ragazuri, maşini de spălat, în obţinerea locului întîi do formaţiilor casei de cultură numit Sterminos. Minerii Pe- ţinere a bunei dispoziţii în
dică noi unităţi economice, aspiratoare etc. către C.S.H. şi locul al Il-lea şi cooperativei „Retezatul". trilei, cei de la Lonea şi Jieţ pădurea Haţegului, la popa­
se creează noi locuri de mun­ Am rămîne datori faţă de de către I.C.S.H., în întrece­ In ambele zile, clubul oferă sînt aşteptaţi în parcurile lo­ sul Zimbrul.
că. In acelaşi ritm viguros tabloul pe care încercăm să-l rea cu celelalte unităţi eco­ jocuri distractive, iar expo­ calităţilor Petrila şi Lonea, Minerii Bradului vor ciocni
se construiesc case noi pen­ creionăm aici dacă n-am a- nomice din ţară, vor petrece ziţia muzeală cu caracter et­ cu surprize plăcute. paharul bucuriei pentru mun­
clipe plăcute participînd în
tru oameni, edificii social- minti despre locuinţele pri­ ziua de Intîi Mai la un spec­ nografic va oferi /clipe de li­ Cabanele din această minu­ ca împlinită în parcul de pe
culturale, sporeşte şi se di­ mite spre folosinţă de mii de tacol ce va avea loc pe sce­ nişte şi meditaţie. nată parte a judeţului îi aş­ malul Crişului Alb. la clubul
versifică volumul de mărfuri hunedoreni. Cele 18 884 de a- na casei de cultură. A doua Căminele culturale oferă şi teaptă pe turişti pregătite cu din Gurabarza sau la cămi­
i'îndute populaţiei, se extin­ partamente puse la dispoziţia zi, alături de ceilalţi siderur- ele programe adecvate în a- cele mai necesare spre a sus­ nul cultural din Ţebea. îna­
de reţeaua alimentaţiei cu cetăţenilor judeţului in cin­ gişti şi constructori, vor lua ceste zile de 1 şi 2 Mai. La Brad, Haţeg, Simeria, Călan, Toate aceste competiţii .se ţine buna dispoziţie. inte de a intra în oraş însă,
apă potabilă, reţelele comer­ cinalul trecut, cele .8 GIG case parte la serbarea eîmpeneas- Ilia vor avea loc acţiuni de Orăştie, Petroşani, Petrila, desfăşoară în zilele de 30 a- Siderurgiştii Hunedoarei pe musafirii Bradului îi va
ciale şi prestatoare de ser­ proprietate personală construi­ că de la Chizid, la spectaco­ club şi o seară literară „Ti­ Lonea, Aninoasa, Lupeni, Pa­ prilie — 2 Mai 1972. şi-au aranjat cu dragoste şi primi cabana „Cerbul" de la
vicii, ale transportului in te cu sprijinul statului, precum lele de muzică populară şi u- neri poeţi şi scriitori“. La roşeni şi Uricani — jocuri do Un program cu adevărat migală de artizani locul de Podele.
comun — adevăruri care ex­ şi zecile de mii de case noi şoară ce vor fi oferite _ de Geoagiu, Baia de Criş etc., do fotbal, mini-fotbal şi fotbal bogat, la care trebuie să a- agrement de la pădurea Chi­ Cîteva „amănunte" pentru
primă în cel mai înalt grad ridicate în satele hunedorene către cluburile „Siderurgistul" asemenea. feminin (4 echipe), cu o par­ dăugăm competiţiile oficiale, zid. Aici îşi vor da întîlnire gurmanzi. Comerţul do stat,
creşterea continuă a bună­ exprimă grija fără margini a şi „Constructorul" şi casa do E rîndul sporturilor do ticipare de masă : 45 de for­ între care fotbalul divizionar spre a petrece de Ziua mun­ cooperatist şi O.j.T.-uI au
maţii.
stării materiale a populaţiei. Partidului Comunist Român cultură. Seara, dans la casa masă şi de performanţă să La Hunedoara, Orăştie, Pe­ B şi ,C, se înscrie la loc de cii. Alimentaţia publică îi aş­ pregătit de sărbători : echi­
frunte.
ne ispitească cu deliciul dis­
teaptă cu 23 de unităţi care
Să luăm un singur exem­ pentru destinele vieţii noas­ de cultură. putei între cei mai buni. troşani,' 'Vulcan, Lupeni, Uri­ In toate zilele sărbătorilor le vor asigura o bună servire. valentul a peste un milion de
plu. In acest cincinal, muni­ tre şi, totodată, bucuria şi Minerilor "Văii Jiului Ic vor Organizatorii sînt la înălţi­ cani, Simeria şi Călan — în­ noastre — petrecerile la iar­ sticlo de bere, 160 000 de mi­
I.a Călan-Băi, în parcurile
cipiul Deva va cunoaşte o dragostea neţărmurită a oa­ ţine companie formaţiile fol­ me. Au umplut intervalul treceri la handbal, tenis de bă verde au devenit tradiţio­ de la Teliuc şi Ghelar, pen­ titei, 32 000 perechi de cîr-
năciori, din care nu lipsesc
dezvoltare impetuoasă pe toa­ menilor îndreptată spre cel clorice (dansuri, orchestre, sărbătoresc cu atîl de nu­ masă, volei şi şah. Numai la nale. tru siderurgişti, pentru mine­ citît de căutaţii „ă la Orăş­
te planurile. Se vor construi ce ne este călăuză luminoasă solişti), do fanfară şi muzică meroase manifestări sportive handbal sînt angrenate 27 de In Valea Jiului îşi etalează
puternice unităţi economice, şi părinte. uşoară ale cluburilor şi Ca­ de masă, îneît ne-ar trebui echipe fcniinine şi masculine. calităţi de gazdă bună rii din aceste localităţi tot tie" şi „â la Strei“, peste
16 000 de perechi de virşli,
T.A.P.L. Hunedoara va fi
oraşul va intra în circuitul Dincolo de învelişul cifric sei de cultură a sindifatelor un larg spaţiu pentru a Ic in­ La Hunedoara, Orăştie, Ha­ T.A.P.L. Petroşani — cu 32 gazdă primitoare: iar O.J.T. peste 30 000 de grătare. Deci,
de valori industriale. al acestor adevăruri sociale, din Petroşani. sera în ziar. ţeg, Brad, Aninoasa, Lonea şi de puncte mobile de desface­ îşi etalează calităţile la locul peste tot pregătirile s-au ter­
Alte exemple edificatoare. vedem cu ochii noştri paşii Brădcnii vor .nvea ca par­ Astăzi, do pildă, la Deva, Vulcan — competiţii indivi­ re. Pentru locuitorii Petro- de agrement de la motelul minat. Locurile de agrement,
In 1971 salariul real al hu- viguroşi şi statornici pe care teneri de plăcute clipe for­ SC va desfăşura faza jude­ duale şi pe echipe la popice, şaniului, Livezeniului şi Is- Cinciş. stadioanele, casele de cultu­
nedorenilor a crescut intr-o îi facem noi toţi, cei peste maţiile casei de cultură. Sea­ ţeană a ..Crosului tineretu­ care nu început încă din 24 croniului — maial la Tidipan. Locuitorii Devei sînt invi­ ră şi căminele culturale îşi
proporţie mai mare decît me­ 20 de milioane de fii ai a- ra lui Intîi Mai va oferi ti­ lui" — rare va j-euni la start riprilie şi se vor încheia în Minerii din I.upeni se adună taţi la locurile de agrement aşteaptă oaspeţii.
dia pe ţară Ce urmări are ceslui pămînt strămoşesc, pe nerilor participarea la un co­ aproape 500 de final işti ai e- 2 Mai. pentru petrecere la puţul 5. do la pădurea Bejan şi pe ION CIOCLEI
această dinamică a creşterii treptele bunăstării şi civili­ lorat carnaval, urmînd ca a tapelor precedente. In 1 şi 2 La Brad — ..Cupa 1 Mai" Locul şi l-au pregătit toată Dealul Paiului. Gazde — pe NICOLAE STANCIU
veniturilor populaţiei 7 zaţiei ! doua zi să ia parte cu toţii Mai sint organizate drumeţii Ia şah : la Deva — „Cupa 1 primăvara prin muncă în o- plan artistic: formaţii de a- MINEL BODEA