Page 101 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 101
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 384 ® DUMINICĂ 30 APRILIE I972
«^WTi.rooiK!; ■agaaawwBgagga
ônfirînfâ' 'WàfÎolall momerst important !n dezvoltarea ' societăţii socialiste, româiieşti
ANA IA ilflCA
Prinfr-o muncă pofêflca sfăniâfoare şb compefen^ă
Forţo şi diiiamismy!
Conferinţa Naţională va
liÊiiïiTiiiiif u
economiei româneşti reprezenta fără „îndoială
f sUn momentim por ţa nţ
(Urmare din pag. 1) mat de înaltă dăruire în comunale. Conferinţei pe ţară
muncă şi de responsabilitate a cadrelor de conducere din Í, 'K
cestea momente de legitimă civică. întreprinderi, centrale indus ^rpentru perfecţionarea în Mobilizaţi în permanenţă lectivului nostru, care sînt mestru s-au extras peste pre
mîndrle şi satisfacţie. Pentru Dinamismul, forţa şl vigoa triale şi de construcţili. Con de către organele şl organi amplificate în aceste zile — vederi 6 272 tone cărbune. .Şi
apreciază
tovarăşul
Miluţă
activitatea laborioasă şi plină rea economiei noastre socia gresul al Il-lea al ţărănlrpll zaţiile de partid, minerii din Rugină, secretarul comitetu sectorul I a obţinut rezultate
de abnegaţie desfăşurată în liste reprezintă materializarea cooperatiste, recentei plena UricanI au obţinut în 1971 valoroase, care au determi
primul an al cincinalului or activităţii neobosite, creatoa re a Consiliului Naţional al continuare a activităţii succese de seamă, care au lui de partid — sînt încunu nat suplimentarea cu 1100
narea eforturilor muncitori
tone de cărbune a prevede
ganizaţia judeţeană de par re, de o inestimabilă profun Frontului Unităţii Socialiste situat colectivul de aici prin
tid a fost distinsă de către zime ştiinţifică desfăşurată şi ale sesiunii Marii Adunări tre fruntaşele întrecerii so lor, tehnicienilor şi ingineri rilor pe sector.
conducerea partidului şl sta de Partidul Comunist Român, Naţionale. ’ partidului şi statului nos- cialiste din Valea Jiului. Lu lor, orientate spre înfăptuirea Poate ar trebui să vorbesc
Congresului
al
prevederilor
tului cu „Ordinul Muncii" cla de conducerea sa încercată Am obţinut succese remar nă de lună, activitatea pro la concret despre anumite
sa a Il-a şl a ocupat locul II în frunte cu tovarăşul Nicolae cabile In noua etapă în care ductivă a cunoscut substan X-lea al partidului. In cen metode de muncă din subte
pe ţară In întrecerea dintre Ceauşescu, pentru stabilirea am intrat : economia cunoaş ţiale perfecţionări ale proce trul atenţiei noastre stă în ran, despre anumite perfec
organizaţiile de partid din căilor şi soluţiilor cele mai te ritmuri de dezvoltare din tru„penfru îmbunătăţirea sului de extracţie, polarlzînd permanenţă politica înţeleap ţionări aduse procesului de
Industrie, Investiţli-construc- adecvate de transpunere în tre cele mal înalte din lume, 1 abnegaţia, dăruirea şi com tă a partidului, care ne o- extracţie, despre organizarea
ţii, transporturi şl circulaţia viaţă a programului de înăl creind condiţiile pentru ridi J petenţa în muncă a fiecărui rlentează cu clarviziune spre producţiei şi aprovizionarea
ţare a României pe culmile
mărfurilor. Pentru rezultate înalte de civilizaţie şl pro carea continuă a nivelului de conducer!iî;acîîvitătiî salariat. direcţiile hotărîtoare de ac cu materiale în condiţiile pe
le deosebite obţinute în rea trai al poporului ; învăţămîn- Munca politică permanentă ţiune. Aceste direcţii, popu care programul redus de 6
lizarea planului şl a angaja gres, pentru îmbogăţirea te tul, ştiinţa, cultura au fost şi competentă desfăşurată în larizate prin multiple forme ore în subteran le impune.
zaurului practicii construcţiei
mentelor, C.S. Hunedoara 1 noii societăţi. Este, desigur, mai organic legate de cerin êçonomïce, a orgâiiizării fiecare sector, la flecare loc politlco-educatlve, au devenit Realităţile de la mina Uri-
8-a decernat ,,Ordinul Mun foarte greu să sintetizezi în ţele vieţii, ale realităţilor de muncă, a determinat pentru toţi minerii noştri o cani atestă faptul de netă
cii" clasa I, I.M. Barza, I.P.B. cîteva rînduri şirul neîntre noastre .socialiste ; relaţiile creşterea gradului de conşti cauză, un scop determinant, găduit că acolo unde munca
BIrcea, I.C.S. Hunedoara rupt de măsuri elaborat de dintre oameni, comportamen inţă a muncitorilor, le-a sti o cale sigură de perfecţiona politică se desfăşoară stărui
„Ordinul Muncii“ clasa a partid pentru aplicarea hotă- tul lor au tot mai mult la societăţii, a întregii opère ; mulat preocupările şl intere re a activităţii, de obţinere tor şi competent, pe arii largi
bază principiile eticii şl echi
a unor rezultate din ce în
Il-a, iar pentru rezultatele rîrilor Conferinţei Naţionale tăţii socialiste şi comuniste ; / ' ; sul pentru realizarea sarci pentru modelarea conştiinţei
obţinute în legumicultura şl ale Congresului al X-lea România a cîştlgat noi prie nilor de producţie, pentru a ce mal bune. oamenilor, acolo unde se ac
— Legat de ceea ce spunea
C.A.P. Dobra 1 s-a conferit al P.C.R., implicaţiile novatoa teni pe meridianele lumii. i3e f idi fiiiH^Biciliilit da calitate şi eficienţă între tovarăşul secretar — comple ţionează cu hotărîre şi con
„Ordinul Muncii" clasa I. re, dinamizatoare care le-au Toate acestea le datorăm po gii lor actl’vltăţl. Semnificativ vingere, rezultatele bune nu
Au mai fost declarata frun avut şl le au acestea în via liticii înţelepte a partidului, în această direcţie este sporul tează discuţia inginerul Ni întlrzle. Acest adevăr înde
taşe sau evidenţiate pe ra ţa economică, politică şl so unităţii de granit de voinţă de 2 300 tone de cărbune ob colae Nlcoricl, directorul ex lung verificat de practică ca
mură I.E.C. Deva, Trustul de cială. In această perioadă a şi acţiune a partidului, gu tocîalilţi^liBMfiţl^^ a.l ţinut peste prevederile pri ploatării — aş vrea să sub pătă noi dimensiuni acum,
construcţii, I.C.F. Deva, E.M. fost Instltuţlonalizat In toate vernului şl poporului. mului trimestru din acest an, liniez prin cîteva date mo cînd minerii de la UricanI,
Lupeni, I.I.L. Orăştie. De a- domeniile principiul muncii Organizaţia judeţeană de il semnificative sînt rezultate dul în care întregul nostru alături de toate colectivele
liplilpillli
semenea, In întrecerea între şl conducerii colective, s-a partid, muncitorii, ţăranii şl BÍ¿2v‘^taté'l___,,, ............................................... ;sli le deosebite pe care minerii colectiv răspunde faptic, la de muncă, întîmplnă cu fapte
din UricanI le înscriu zl de
consiliile populare judeţul adincit democraţia muncito intelectualii de pe aceste me zi pe graficele de întrecere nivelul unei înalte conştiin de prestigiu Conferinţa Na
ţe, sarcinilor mereu sporite
nostru a ocupat locul V. rească şi cooperatistă, a cu leaguri subscriu cu totala lor ^iiPiiiisSîr.:4iÄ ■ ■■ ' " Ji — ca preambul firesc al do ce stau în faţa exploatării. ţională a partidului — re
■Rezultatele obţinute anul noscut un continuu proces adeziune Ia întreaga politică Vi' 'f'(Din'cuvîfttul ' tóyarofuíúi NICOLAE -i rinţei unanime cu care toa La sectorul II, prlntr-o bună marcabil prilej de analiză a
trecut, măsurile de pregătire de perfecţionare, de aliniere internă şl externă a Partidu èif ' CEAUŞESCU In plenara ’Comitetului -4 te colectivele de muncă din organizare a muncii, prin a- rezultatelor obţinute, de pre
luate au permis ca activita la cerinţele construcţiei în lui Comunist Român şi poar judeţ întîmplnă ziua de 1 plicarea metodelor noi de figurare a celor viitoare.
tea pentru realizarea sarcini ritmuri înalte a noii socie tă în Inimi recunoştinţă fier , ''p^entrai ol P.C.R. din 18 aprilie Mai, Conferinţa Naţională a extracţie, în condiţiile pro
lor economice pe 1972 să în tăţi şi ale revoluţiei tehnlco- binte faţă de ajutorul per tv/i partidului. gramului de lucru de 6 ore DUMITRU GHEONEA
ceapă In condiţii, In general, ştiinţiflce contemporane, or manent pe care l-a primit — Rezultatele bune ale co în subteran, în primul tri-
bune. Angajaţi cu întreaga ganizarea, conducerea şi pla judeţul nostru în emancipa ILIE COJOCARU
lor fiinţă în eforturile între nificarea economiei naţionale rea sa viguroasă pe coordo
gului popor pentru înfăptui şl a vieţii sociale, au fost pu natele civilizaţiei socialiste,
rea măreţului program al e- se pe baza eticii şl echităţii faţă de activitatea neobosită
dlflcării societăţii socialiste socialiste relaţiile dintre oa a conducerii partidului, a to In expunerea sa la plenara de elevi şl studenţi. In şcoli proceselor tehnologice com asigurarea progresului rapid nară a Comitetului Central,
rnultllateral dezvoltate, oame meni. Prin programul de e- varăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetului Central al parti şi facultăţi a devenit fami plexe, a organizării produc al economiei româneşti". secretarul general al partidu
nii muncii din judeţul nos ducaţle socialistă partidul, se pusă în slujba înfloririi pa dului din 3-5 noiembrie 1971 liară şi a primit o mare va ţiei şl a muncii, a tehnolo Incercînd să ne integrăm lui nostru le cerea oamenilor
tru au raportat îndeplinirea cretarul său general, a pus tovarăşul Nicolae Ceauşescu rietate de forme concrete o giilor şl utilajelor moderne, organic preocupărilor majo de ştiinţă, cercetătorilor, ca
cu trei zile mai devreme a la baza întregului proces de triei şl fericirii poporului sublinia ; „La baza întregu noţiune pînă mai ieri străină a programării producţiei, re de progres, numele Insti drelor didactice, instituţiilor
planului producţiei globale formare a omului nou, con muncitor. lui proces educativ de forma şcolii — autodotarea. Cerceta sînt domenii principale spre tutului de sublngineri de la de învăţămînt superior, să se
pe primele p>atru luni. Acest structor conştient al socialis Cu prilejul marii sărbători re a omului nou trebuie să rea ştiinţifică universitară este care-şi îndreaptă atenţia cor Hunedoara apare ca parte apropie cît mai mult de pro
nou şl merituos succes con mului şl comunismului, mun a muncii, ne facem plăcuta aşezăm munca, învăţătura, îndreptată tot mai mult spre pul didactic şl studenţii in semnatară a unor contracte blemele producţiei, să şi le
stituie o continuitate a fru ca, Invăţămîntul, ştiinţa — datorie de a exprima căldu ştiinţa, ca factori primordiali aplicativ, spre rezolvarea stitutului, ele desfăşurîndu-se încheiate cu unităţile produc însuşească şi să vină în spri
moaselor tradiţii statornicite factori primordiali ai activi roase urări şi felicitări oa ai activităţii umane, ai pro jinul oamenilor muncii cu
de-a lungul anilor de a cinsti tăţii umane, ai progresului o- menilor muncii hunedoreni — gresului societăţii omeneşti". soluţii îndrăzneţe şi eficiente,
ziua de 1 Mal, celelalte săr menirli. Nepreţuite jaloane români, maghiari, germani şl Am făcut apel la aceste ma să îmbunătăţească ştiinţa
bători scumpe poporului nos călăuzitoare în opera com de alte naţionalităţi —, pen gistrale cuvinte ale secretaru conducerii, să promoveze cu
tru, marile evenimente politi plexă de făurire a societăţii tru rezultatele obţinute în în lui nostru general pentru că COeSOOMTE LMM PR06RESIMJ curaj noul în întreaga viaţă
ce cu fapte cît mai demne de socialiste constituie docu făptuirea politicii partidului, ele exprimă sintetic o expe socială.
locul pe care-1 ocupă judeţul mentele plenarelor C. C. al precum şi ferma convingere rienţă amplă, acumulată şl Toate acestea sînt temeiuri
în ansamblul economiei na P.C.R. din noiembrie 1971 şi că judeţul nostru se va pre verificată în dezvoltarea Isto care mă îndreptăţesc să-mi
ţionale, constituie expresia aprilie a.c., primei Conferin zenta la Conferinţa Naţiona rică a societăţii româneşti mMhuhtului şi ŞTIMTEI exprim convingerea că apro
angajării unanime a hunedo- ţe pe ţară a secretarilor co lă a P.C.R. cu noi victorii, cu contemporane. Pe de altă piata Conferinţă Naţională a *
renllor de a Intîmpina Con mitetelor de partid şl pre noi împliniri în toate dome parte, ele îşi găsesc cores
ferinţa Naţională într-un cli şedinţilor consiliilor populare niile construcţiei socialiste. pondenţă în fiecare măsură partidului va jalona coordo-|
nate largi întregii noastre
luată de partidul şl statul vieţi sociale, că va deschide
nostru pentru îmbunătăţirea problemelor activităţii pro pe suportul solid al pregă tive privind soluţionarea prin noi drumuri de dezvoltare
procesului instructiv-educa- învăţămîntului, culturii, cer
tlv-formatlv în şcoala româ ductive. De fapt, legarea în- tirii teoretice, al însuşirii ce cercetare a cîtorva probleme cetării, progresului rapid al
lor mai avansate cuceriri ale
văţămîntulul de producţie a-
ale
producţiei.
stringente
Cuvfiitiil dat ¥a deveni faptă nească de toate gradele, pen pare ca o necesitate actuală ştiinţei şi tehnicii mondiale. Lucrări cum sînt cele ce se ştiinţei în toate domeniile
tru dezvoltarea continuă a
de activitate. Pentru că, nu
ştiinţei şl cercetării ştiinţifi stringentă şl obiectivă, învă- Institutul nostru va pregăti efectuează pentru Institutul se poate concepe dezvoltarea
ce puse în slujba progresului ţămîntul fiind izvorul de ca astfel cadre capabile ca, la de cercetări metalurgice— bazei materiale a societăţii,
dre de specialişti care la
social. absolvire, să preia asupra lor Bucureşti, Institutul politeh formarea unei concepţii îna
sfîrşltul perioadei de studii într-un timp scurt răspunde nic—Bucureşti, pentru Com
Sîderurgişiii huoedoreni aspará îra confărauare A'vînd ca permanent obiect să se poată integra într-un rea conducerii directe a pro binatul siderurgic Hunedoara, intate despre viaţă fără cu
de referire formarea omului timp cît mai scurt în pro ceselor tehnologice, a produc precum şi altele în perspecti noaşterea cuceririlor ştiinţei.
complex, înaintat al societă blematica unităţilor produc ţiei în general, eliberînd ast Empirismul, superficialul au
ia um Ioc fruntaş îrs înfrecere ţii socialiste multilateral dez tive. Aici îşi are temeiul şl fel ingineri cu o bogată ex vă, solicită, fără îndoială, o fost demult depăşite. De a-
bună pregătire teoretică şi o
voltate, partidul nostru a dat „naşterea" Institutului de perienţă de preocupările coti bogată experienţă In produc ceea consider că locul nos
şcolii româneşti o orientare subingineri de la Hunedoara, diene în favoarea dedicării ţie, cerinţe cărora cadrele tru, al oamenilor a căror
Combinatul siderurgic Hu la locurile de muncă, adună salariaţi al rombinaliilr.i nos- nouă, punînd la baza întregu centru siderurgic cu vechi lor cercetării, perfecţionării didactice şi studenţii Hune menire este să formăm spe
nedoara 6-a situat pe primul rile de partid — toate vizea Iru să raporteze succese deo lui proces Instructiv-educa- tradiţii. Menit să dea side continue a tehnologiilor şi doarei ştiu sn le facă faţă. cialiştii de mîine, trebuie să
loc pe ţară în întrecerea so ză bunul mers al producţiei sebite in cinstea Conferinţei tiv-formativ munca. Azi se rurgiei româneşti cadre cu o procedeelor de lucru. Aceas- Răspundem astfel nu numai fie în primul rînd al luptei
cialistă desfăşurată anul tre şi, bineînţeles, educaţia co Naţionale a partidului, aşa poate afirma pe drept cuvînt temeinică pregătire profesio 1a răspunde pe deplin cerin unor necesităţi imediate ale pentru progresul rapid ai
cut între întreprinderile In munistă a salariaţilor. rum o face de mulţi ani ia ! că munca, activitatea tehnico- nală, activitatea institutului, ţelor societăţii noastre în ca producţiei, ci unui major im României pe calea societăţii
dustriale, conferindu-l-se „Or Pentru îndeplinirea exem sărbătorile dragi ale poporu productivă, a devenit un o- în ansamblu, este de necon re, aşa cum remarca la ple perativ social, aceia al parti socialiste multilateral dez
dinul Muncii" cla.sa I, Stea plară a angajamentelor lua lui nostru. biect de învâţămînt. Stau ceput fără legătura perma nara din noiembrie secreta cipării efective la efortul ge voltate.
gul roşu şl Diploma de între te în întrecerea socialistă or mărturie atelierele-şcoală, Io nentă. firească, cu marele rul general al partidului „ac neral de progres al societăţii
prindere fruntaşă pe ţară. ganizaţiile de bază din ca PETRE LUNGU turile şcolare, activitatea rod combinat hunedorean. tivitatea ştiinţifică joacă un noastre. Referindu-se la a- Conf. dr. ing. ANTON SAIMAC
prorector al Institutului
Sînt semna de cinste şl o- drul C.S, Hunedoara sînt în secretarul nică desfăşurată în producţie Cunoaşterea temeinică a rol de mare însemnătate în ceste aspecte în recenta ple- de subingineri Hunedoara
noare, sînt aprecieri dintre drumate şi ajutate de către comitetului de partid
cele mai favorabile din par comitetul de partid să dez din C.S. Hunedoara
tea partidului şl statului, per bată în adunările generale
sonal a tovarăşului Nicolae cele mai importante proble
Ceauşescu. Ele ne umplu ini me ale producţiei şi ale mun
mile de bucuria, au darul să cii de educaţie. In acest scop
ne mobilizeze mal mult în se pun analizei comuniştilor
.viitor. probleme privind ritmicitatea
In cadrul combinatului producţiei, îmbunătăţirea ca
nostru siderurgic avem o pu lităţii, reducerea cheltuieli f e r m e l a mimGă i n s u f l e t i t ă
ternică organizaţie de partid, lor, cazurile de indisciplină,
care include în rindurlle el etc.
peste 6 500 de comunişti, tot Măsurile politice şi teh-
atîtea forţe motoare în am nîico-organizatoricG, price
plul nostru proces de muncă. perea, talentul şi hăr
Am fost şl sîntem pe deplin nicia muncitorilor, mai
conştienţi că, fără o bună or ştrilor, tehnicienilor şi in-
ganizare a procesului de pro ginei'ilor noştri ne-au condu.s
ducţie, fără o muncă politică spre rezultate deoseluto în
hotărîtă şi competentă în fie întrecerea socialistă din acest
care compartiment de pro an, pe care le închinăm săr
ducţie, la fiecare loc de mun bătorii de 1 Mai, apropiatei
că, nu vom obţine rezultate Conferinţe Naţionale a parti
bune. De aceea, preocupările dului. Colectivul nostru de
noastre principale s-au axat muncă prelimină să realizeze
pe aceste direcţii. pînă mîine o depăşire a pro
Colectivului C..S. Hunedoa ducţiei globale cu 17 milioa
ra i-a revenit onoarea de a ne ici, o depăşire cu 30 mi
lansa chemarea la întrecere lioane lei a producţiei mar
socialistă către toate colecti fă şi cu 40 milioane lei a
producţiei marfă vîndută şi
vele de muncă din industria încasată.
metalurgică, în vederea reali La aceste rezultate şi-au a- Am trăit clipe emoţionante, Locul n pe ţară, obţinut in Sintetic, rezultatele obţinute lila — comună oare se ană
In
preocupărilor
contextul
Ţăranii cooperatori din coo
zării şi depăşirii sarcinilor dus deopotrivă contribuţia eu profunde semnificaţii şl re întrecerea Întreprinderilor in de Trustul de construcţii Deva perativa noastră munce.se cu intr-un proces continuu de pentru perfecţionarea şl mo
celui de-al doilea an al cin zonanţe pentru munca şl via dustriale, „Ordinul Miuicii“ în 1971 se concretizează într-o hărnicie pentru a obţine rea dezvoltare economlco-soclală dernizarea continuă a proce
furnaliştii, oţelarll, lamlna- ţa fiecăruia dintre noi. Con clasa a Il-a, Diploma de o- producţie suplimentară de pe şi culturală — face progresa
cinalului. Fiind autorii aces torii, cocsarii, muncitorii din ferirea „Ordinului Muncii“ noare de întreprindere frun- ste 3 6U0 000 lei. Consider însă lizări bune în toate dome rapide şi pe calea urbaniză sului de învăţămînt, colecti
vul de cadre didactice dc la
niile. D.atorită strădaniilor de
tei chemări la întrecere, am secţiile şl sectoarele de între clasa I şl decernarea Steagu ta.şîl pe ţară şi Steagul roşu că cel mai deosebit succes puse am reuşit să executăm rii. Aceasta se datoreşte or X-.iceul nr, 2 din Hunedoara
luat o serie de măsui'i poli ţinere şi reparaţii, în frunte lui roşu şl a Diplomei pentru de întreprindere fruntaş.l pe constă în crearea cadrului la timp şl in bune cuiidlţiuni ganelor comunale de partid şl a pus în centrul preocupări
cîştigarea locului I pe ţară în
într-un
răsplătesc
ramiirÂ
pentru scurtarea duratelor de
de stat, comuniştilor şl depu
tice şi tehnico-organizatorice cu oamenii cei mai înaintaţi industrie în Întrecerea din pri înalt grad munca susţinută, execuţie in atingerea unei lucrările de Insămînţărl la taţilor care, mobillzlnd şl în- lor sale din acest an şcolar
amenajarea şi dotarea labora
toate culturile, să plantăm In
pentru a ne onora cum se ai societăţii noastre — comu mul an al acestui cincinal plină de abnegaţie şi răspun înalte cficieiiţe In construcţii epoca optimă toate sortimen- Buflcţlnd masele de cetăţeni, toarelor şi cabinetelor şcolare
cuvine sarcinile asiuriate, niştii. Dacă ar fl să remar constituie pentru colectivul dere a colectivului de muncă — fapt pentru care colectivu lele de legume şi să facem la au reuşit să creeze un spirit cu mijloace şi materiale care
Combinatului »Iderurgio Hune
al I.M. Barza. Anul trecut,
lui nostru de muncă i-a fost
de emulaţie colectivă, fiecare
pentru a justifica încrederea căm cîteva nume, ar trebui, doara un eveniment deosebit. cînd am primit Steagul roşti decernată Diploma de unitate vreme lucrările de Inlreţinero. cetăţean luind parte activă la să permită desfăşurarea lecţii
lor la un nivel calitativ supe
Decernarea „Ordinului Mun
ce ne-a fost acordată. să-i amintim pe Nicolae Măr- dezminţit niciodată tradiţia sa de întreprindere fruntaşă pe fruntaşă In întrecerea pe ra cii“ clasa I cooperativei noas munca de gospodărire şl în rior, precum şi asigurarea
întregul nostru colectiv n-a
angajat
ramură
să-l
ne-am
In întregul combinat s-au culescu. Erou al Muncii So prestigioasă, a găsit Întotdeau păstrăm şi in acest an şi ială mură. tre, pentru rezultatele bune frumuseţare a comunei. Anga condiţiilor pentru activitatea
în
patriotică,
întrecerea
Mobilizaţi dc organizaţia de
jaţi
productivă.
declanşat simultan întreceri cialiste, Victor Petroiescu, na resurse pentnt autoperfec- că ne-am ţinut dc cuvînt. partid, răspiinzînd faptic ini obţliuilc anul trecut In pro ne-am propus să executăm lu In calitate de profesor dc
constituie
legumicolă
ducţia
între secţii, sectoare, atelie Roman Bota, loan Şerban, ţlonare, în vederea punerii la Dacă ne vom mobiliza cu ţiativei „Nici o echipă sub pentru noi o mare cinste şl crări în valoare de 1 202 800 biologie mă preocupă proble
plan", declanşată pe şantiere
dispoziţia economiei naţionale
lei. Muncind cu liămicie şi
re, locuri de muncă. Iniţiato loan Clsmaş, Ştefan Tripşa, a unei cantităţi sporite de me toţii, mal mult ca pînă acum, le noastre, constructorii t.rus- mindrie, un puternic Imbold dăruire, cetăţenii noştri au ma modernizării conţinutului
dacă vom munci cu tragere
rii au fost, evident, comu Erou al Muncii Socialiste, tal. de inimă şi matură răspunde luUii se află în aceste zile an în munca de viitor. Ne an realizat deja, prin muncă pa lecţiilor şl a mijloacelor di
gajăm să muncim şi mai bi
dactice, Ince.pînd cu acest tri
niştii. Organizaţiile de partid Florian Giurca. Şi lista ar Apropiata Conferinţă Naţio re, vom fi în măsură să ra grenaţi în ol)ţlnerea unor noi ne şi să cinstim Conferinţa triotică, lucrări în valoare de mestru participăm la un ex
şi-au întocmit planuri con putea continua mult. nală a partidului ne găseşte portăm rezultate la fel de bu succese. Dc fapt, fiecare din Naţională a piirlldulul, care peste un milion de Ici. senti periment iniţiat în colaborare
tre noi ne-am reînnoit anga
cuprinşi în efervescenţa mun
de
adinei
Animaţi
ne şl la finele acestui an. Hn-
crete în acest sens, a căror Aş vrea să mai subliniez o cii, angrenaţi Intr-o bărbă tărîrea noastră asta este. A- jamentele astfel ca fiecare o- va avea loc în curînd, depă mente patriotice, de încredere cu Televiziunea Română, pri
emisiunilor
Introducerea
vind
şind în mod substanţial pro
îndeplinire o urmăresc cu dată rolul de factor motor pe tească dispută cu clipele, lă- proplata Conferinţă Naţională biectiv aflat în construcţie şi ducţiile planificate, sporind şi neţărmurită In rartidul Comu de televiziune integrată în
nist Român şi în politica sa
ou termen dc execuţie în se
slnd să se degaje pregnant
cnnsGcvcnin şi răspundere. care îl au organele şi orga înalta con.ştiinţă, dăruirea şl a partidului, căreia îi închi mestrul I să fie predat cu 10 mai mult atniţia obştească şi Înţeleaptă, cetăţenii comunei procesul de învăţămînt.
contribuţia cooperativei la bu
Apropiata Conferinţă Naţio
De asemenea, organizaţiile de nizaţiile de partid în întrea competenţa profesională a fie năm succesele de pînă acum, zile mai devreme. na aprovizionare a popula|ici. noastre se angajează ca în nală a parliduîui ne întăreşte
cărui om al muucii din ceta
Este modestul nostru aport
sindicat şi ale U.T.C. desfă ga activitate productivă, rol tea noastră dc foc. ne va afla, sîntem siguri, cu pe care-1 dedicăm Conferinţei cinstea Conferinţei Naţionale botărirea de a depune tot e-
a partidului să reiilizeze prin
şoară o activitate susţinută în noi realiztări înscrise pe gra Naţionale a partidului. LETiriA OPREAN mnnră patriotică lucrări cdl- forlul în găsirea unor căi cît
această direcţie. Munca poli important şi complex, căruia lOAN ŞERBAN ficele întrecerii socialiste. VASILE SMEU şef de echipă litar-gospodăreşti şl de infrii- mai efieienlo pe linia legării
invăţămînUilui de viaţă.
tică de la om la om, multi ne vom strădui să-i asigu manevrant principal NICOLAE STURZA şef de echipă instalatori secretarul organizaţiei mnseţare In valoare de 1 800 000
Ici.
plele forme ale agitaţiei vi răm continuitate, să-i sporim Ia laminorul de 1300 mm şei dc echipa lotul 13. Şantierul nr. 1 al de partid de la ferma TEODOR VA5IU Prof. ROMULUS FOTESCU
zuale, gazelele de perete şi competenţa şi aria de acţiu al C.S. Hunedoara I.M. Barza T. C. Deva legumicolă a C.A.P. Dobra primarul comunei Ilia Liceul nr. 2 Hunedoara
cele satirice, discuţiile libere ne, îneît harnicul colectiv de