Page 98 - Drumul_socialismului_1972_04

iSSCiCSCE^^i^SlRroinT flSSZSîEîHCKX^m
TÏ^STXSll.« au J
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 383 ® SIMBAFA 29 APRILIE 1972 3
*j|Vftsr»yfff;.’T^>feBWijmwM4'iii^u|jLUi^MPiiuiu^.<jrwf>wy||gyŢiţ3P»gffgVVy/f.y,?TSga3Baieag^^ C '¿'J. ini mill ll|i |l|l|l■llll■lllll| HiHIi iifn

CARTEA POLiTîCĂ

iniBE iKTUPIUIItiK

Apărută în Editura politi­ decenii — senlimentul parti­
că, cartea „Cum ne compor­ cipării profunde la viaţa în­
tăm ?“, este o culegere de tregii ţări, la împlinirea dvS-
convorbiri — realizate de di­ tinelor patriei socialiste. Deşi CALAN. In scopul perfec­ te în această lună la uzine­
verşi autori — cu comunişti, tineretul de azi se deosebeş­ ţionării pregătirii cadrelor şi le „23 August" din Capitală,
veterani al mişcării munci­ te de cel de acum trei-patru al asimilării unor metode şi „1 Mai" şi „Feroemail" Plo­
toreşti, maiştri, ingineri, aca­ decenii, totuşi, el îşi caută e- tehnologii noi de lucru, co­ ieşti, U.C.M. Reşiţa. Se pre­
demicieni. artişti, sportivi etc. exemple vii de conduită mo­ lectivul secţiei turnătoria I conizează asimilarea unor
Din simpla enumerare a pro­ rală în rîndul celor care au de la U.V. Călan a perfectat mărci noi de fontă, noi reţe­
fesiilor celor care participă dus greul luptei pentru trans­ schimburi de experienţă, pe­ te de amestecuri de miezuri,
la convorbiri se observă că formarea istorică şi schimba­ riodice, cu colective de profile de mică mecanizare
această carte acoperă, prin rea destinelor ţării, în rîndul muncă similare din mai mul­ etc.
iMWMWL'gWYpan jJiMw^jgrmpm conţinutul său, o largă arie. militanţilor revoluţionari, ai te întreprinderi din ţară, cu In luna mai, o întreagă
de probleme, un univers so­ celor mai buni fii ai clasei un înalt grad do tehnicitate chipă do la turnătoria I a
ci".! de preocupări aproape muncitoare. De aici reiese şi al produselor. Un grup de U.V. Călan, .se va deplasa la
în preajma Conierlnfei najSonaie a Uniumi Scriitoriior integral. Fiecare material, scopul convorbirilor repro­ cadre tehnice de la U.V. Că­ „U.R.E.M.O.A S.“ Bucureşti.
luat individual, se subordo­ duse în carte cu veterani al lan, incluzînd pe inginerul „Feroemail" Ploieşti şi „Trac­
nează conceptului de compor­ mişcării muncitoreşti din Ştefan Pădureanu, pe maiş­ torul" Braşov pentru a învă­
CREAŢIA ARTISTICĂ SÀ REFLECTE PREGNANT EFOITURILE tare în societate, în viaţă. România, cu comunişti şi trii Dionisie Munteanu şi ţa din experienţa gazdelor,
vechi militanţi. Ancorarea ti­
Din această cauză cartea se
adresează, în primul rînd ti­ nerilor, cu tot potenţialul de loan Perţa, pe tehnicianul pentru a împrumuta ceea ce
nerilor, dar ea trebuie să in­ forţe de care dispun, în rea­ normator Dumitru Bălan, a este bun şi aplicativ în acti­
ÎNTREGULUI PQPQR PENTRU FĂURIREA MOiI SQCiEÎĂŢi tereseze în egală măsură pro­ litatea imediată a ţării şi tot­ ofGi'tuat nu de mult o vizită vitatea lor productivă. A-
ceastă colaborare între între­
de lucru la Fabrica de ra­
odată în viitorul ei, este o
fesorii, învăţătorii, educatorii
precum şi pe părinţi. Cu alte dorinţă a noastră, a tuturor, diatoare (în întregime meca­ prinderi are urmări pozitive
cuvinte, cartea „Cum ne com­ şi în primul rînd a tinerilor. nizată şi automatizată) din ca­ reciproce în muncă, în ge­
portăm", trebuie să fie un in­ Cartea „Cum ne compor­ drul „U.R.E.M.O.A.S." Bucu­ neralizarea experienţei pozi­
strument de lucru, un îndrep­ tăm ?" conţine exemple plas­ reşti. Schimburi de experi­ tive, în sporirea eficienţei e-
Aiîi vrea sâ ne regăsim Seriiforii pst âevenl tar preţios pentru toţi factorii tice în acest sens, modele de enţă similare vor fi efcctua- conomice.
oameni multilateral dezvol­
sociali care participă şi con­
taţi, cu largi disponibilităţi
lucrează la educarea tinerei
sufleteşti.
generaţii, la ridicarea con­
în opere literară edueatsrl strilrafi oamenilor muncii. rui tînăr zace un „chestio­
ştiinţei socialiste a tuturor
E cert că în sufletul fiecă­
Ml-a plăcut dintotdeauna rea creaţiei ar fl facilita­ Drumul către formarea nar" uriaş de întrebări 1 Ce
Mi-a plăcut întotdeauna că munţca lor devotată poa­ să citesc. Este firesc ca un tă. Dar aici, din păcate, lu­ personalităţii proprii pe caro este curajul, ce înseamnă dă- „
ca acasă, după orele de te Inteijesa pe scriitori. om care-şl desfăşoară acti­ crurile nu stau aşa la toţi îl parcurge fiecare tînăr din rujrea, concentrarea, care este g
muncă, să răsfoiesc dte o ■Pe Elinlnescu, Goga, Re- vitatea într-un domeniu scriitorii şi poeţii. ţara noastră nu este atît de cel mai nobil sentiment, ce Si la ioiile este nevoie
pşrte. Dia păcate multe din breanu,! Coşbuc, poporul nu tehnic să aibă pasiunea lec­ Sînt tînăr. Aş vrea să mă uşor pe cit s-ar părea. Exis­ înseamnă a fi patriot, care
cărţile scriitorilor de astăzi, I-a ultiat după atîţla zeci turii. regăsesc şl eu într-unul din tă multiple întrebări pe care sînt garanţiile realizării şi >
de proză sau de poezie, cer de ani şl nu-1 va uita nici­ îmi plac foarte mult Za- eroii acestor cărţi. Şi ca le pun adolescenţii şi de va­ multe alte întrebări la care
pentru cititori un efort prea odată. In zilele noastre a- haria Stancu, Ion Lăncrăn- mine sînt şl alţii. De aceea loarea răspunsurilor ce Ie tînărul caută un răspuns, o
mare pentru a, ii înţelese. vem Insă mulţi scriitori oa­ jan. Marin Preda, Tltus aş solicita scriitorilor să primesc, ori le află în jurul limpezire. Cartea „Cum ne anumită iliseiplină
Nu ştiu dacă scriitorii cu­ re nu i,sînt cunoscuţi şl nu-1 Popovici ca romancier şl prezinte în mai mare mă­ lor, depinde în mare măsură comportăm ?“, oferă o parte
netezirea drumului spre îm­
nosc acest lucru. Ar fi gre­ bine, (j!red că e -necesar ca scenarist de filme. Citind sură tineretul, să-i arate plinire, fără sinuozităţi ori din răspunsuri la astfel de
şit să se înţeleagă că le^ scrlltoilil să mal lase Bucu- „Ce mult te-am iubit" a lui realizările, calităţile, dar şi asperităţi, uneori, dramatice. interogaţii, şi, mai ales, ofe­ S-a scris în cadrul rubri­ adevăraţii turişti sînt datori
ră pilde vii pe care, nu ne
cerp să se coboare ia un reştlul şi să vină şi la noi Zaharia Stancu, simţi că lipsurile. Această vîrstă di­ Un lucru e sigur : fie că sînt cii „Hunedoara turistică" să-i cheme la respectarea
nivel care să ducă la me­ la TellUc şl Ghelar, tu Va­ trăieşti şl tu atmosfera cărr ficilă are nevoie de în­ muncitori, ţărani, elevi ori îndoim, tineretul patriei noas­ despre multe probleme ale disciplinei muntelui. Căci
tre socialiste le vor aplica şi
diocritate. Dar şt cel mal lea Jiului, la Barza, la Hu­ ţii, că participi direct la ac­ dreptare. Şi scriitorii, prin studenţi, tinerii de azi ai pa-, urma cu consecvenţă în turismului hunedorean. S-au şi în munte e nevoie de o
profund text poate fi scris nedoara şl Călan, să vadă ţiune. Am avut o satisfac­ scrisul lor, pot deveni edu­ triei noastre sîpt însufleţiţi făcut şi numeroase propu­ anumită disciplinare a por­
limpede, clar. cmn se' scoate cărbunele, ţie deosebită lecturînd „Şl catori străluciţi, pot contri­ de un sentiment necunoscut viaţă. neri, unele poate preten­ nirilor rele.
O problemă căreia turiş­
In multe romane se vor­ cum sei plămădeşte fonta şi a fost ora H" şi „Un caz bui la o mai rapidă matu­ celor de acum trei sau patru MARIN NEGOITA ţioase. Dar chiar dacă s-ar tii sînt datori a-i acorda
beşte puţin despre viaţa şl oţelul ,şl oum sînt oamenii de dispariţie" ale Iul Hara- rizare a tinerilor. Aş dori, pune în practică toate pro­ cea mai mare atenţie es­
preocupările noastre. Dacă lamb Zincă. Iml place şl în acelaşi timp, ca romanul punerile făcute în folosul
care mtincesc cu palmele şl*^ turismului şi al turiştilor, te ocrotirea florei. Dacă
pe^m regăsi în eroii aces­ judecă cu mintea lor trebu­ poezia. Caut ,să-l înţeleg tot de aventură să înfăţişeze totuşi mal e nevoie de ce­ azi în Retezat şi Parîng li­
tor cărţi parcă şl înţelesul mal mult peSorescu. In ge­ mai convingător munca lu­ va. Acel ceva se referă la na din rarităţile florei, de­
lor ar fl mal deplin. Mă rile astew. Numai procedînd neral, însă, imput scriitori­ crătorilor de miliţie şi secu­ comportarea turiştilor. clarată monument al natu­
gîndeşc la un ortac de-al astfel cried eu că literatura lor de astăzi „problemele" ritate. Aceasta ar duce la Speciaook ii§ e.BÍikk\ Oricite eforturi ar depu­ rii şi ocrotită prin lege,
nostru, care a lucrat la Te- noastră actuală ar avea de pe care nu le înţelegem, în educarea cetăţenilor în spi­ ne unităţile cai’e se ocupă „Floarea de colţ", este pe
1}UG, la adînclrea puţurilor. clştigat, prin opere care să special în poezie. Mă gîn- ritul unei înalte griji pen­ do organizarea turismului, cale de dispariţie, se dato-
Omul ăsta nu ţinea seama înfăţişeze.', în primul rînd, desc că flecare a trăit o ex­ tru tot ce este avut al po­ pentru a-i crea condiţii op­ reşte şi faptului că s-a co­
de timp liber, ştia doar, că oamenii contemporani. perienţă de viaţă. aduce porului, pentru o muncă §k ariişiihr amstmi time de dezvoltare, fără a- mis o fărădelege împotriva
are o datorie, să adîncească ceva şl-1 transpune artistic. cinstită, creatoare. jutorul nostru aceste efor­ ei, fiind culeasă fără dis­
puţuri, şi treaba asta o fă­ CULCBA COSMA Şl, în mod firesc, alăturînd turi nu se pot concretiza, nu cernământ de cei ce au în-
cea de dimineaţa pînă sea­ miner şei de brlgodă la veridicitatea f aptelor cu ta­ Ing. MIHAI CHETAN pot duce la scopul urmă­ tîlnit-o. Dacă sînt mulţi cel
ra. Ca el »înt mulţi. Cred E M. Telhic lentul lor, cred că înţelege­ C. S. Hunedoara Penultima duminică consa­ Voian (Gurasada), Petrişor rit. De aceea ridicăm aici ce culeg buchete întregi,
crată „Lunii teatrului sătesc" Ciorobea (Cărmăzăneşti), Au­ probleme care trebuie să cîţl sînt oare cei care o
ocrotesc, să zicem înmulţin­
a adus pe scenele căminelor relia Chiş (Mintia), Elena Ro- fie în atenţia adevăraţilor d-o prin sădire şi îngrijire
turişti : educaţia turistică,
culturale 24 de colective ar­ can (Vălişoara), Rădiţa Mla- lată cîtcva fapte care o le­ în locuri cît mai ferite ? Am
tistice care au oferit publi­ din (Plopi), Ştefan Nedelea
Publicarea tezdoz apropiat«! nerglo In polemici inutile şl fără cului un număr de 18 piese, (Luncoiu de Sus). zează. Unii presupuşi tu­ dat un exemplu, dar sînt
Conferinţe naţionale a Uniunii finalitate. aparţinînd atît teatrului cla­ rişti vin la munte spre a multe flori ocrotite şi că­
Scriitorilor dlii Republica Socia­ Pentry creşterea Critica a atrut şi trebuie să ai­ Este de menţionat faptul că prelungi cheful început în rora nu li se acordă pro­
lista România constituie un act bă un Însemnat rol în promova­ sic, cît şi celui contemporan. cei care alcătuiesc colectivele tecţia necesară. Trebuie să
4e insitâ conştiinţă artistică şi ci­ rea literaturii de valoare, In o- Ca o notă caracteristică s-a teatrale, alături de tineri, sînt oraş, conturbă liniştea şi
vică cp ilustrează necontenita e- rlentorea fenomenului literar pe evidenţiat varietatea temati­ oameni maturi, care se bucu­ odihna celor mulţi. Aceştia avem în vedere că tot ce
fervescentă şl maturizare a lite­ linia marilor idealuri şi aspiraţii trec, de obicei, nepăsători e frumos în natură este un
raturii noastre socialiste. Docu- ale omului Însetat de autoperfec- că şi de gen, rep>ertoriul ales ră de stima şi aprecierea să­ bun al tuturor, bun care,
meiitelc de partid fixează cu cla­ autorităţii criticii literare ţionarc, de cunoaştere, de noi o- îmbrăţişînd aspecte din dife­ tenilor. Un exemplu grăitor pe lingă frumuseţile ce le
ritate importanta şl nobila misi­ rlzonturi şl perspective. Ea tre­ rite medii sociale şi colecti­ în acest seSijs ni-1 oferă colec­ înlîlncsc. Alţii iau drept neîngrijit, ajunge la dispa­
une A scriitorilor de a crea o U- buie să promoveze cu hotărlre şi ţintă pentru praştii indica­ riţie.
tcf-atufă militantă, deschisă rea­ fermitate prinţiplală adevăratele vităţi -umane — de la piese tivul de teatru , al căminului
lităţilor noastre contemporane, de valori artistice, Infiorind nonvalo­ în mai multe acte, cum ar fi cultural din Blâjeni, în com­ toarele (dacă acum unele Şi' oare pentru ce mai
Înaltă calitate, capabilă să acţio­ dreptate attt aoui>ita soriitorlloT tlmenio, conţinutul social, mor.al rile, Impostura, eplgonismul şi ..Dezertorul" de Mihail Sor­ ponenţa căruia se întîlnosc nu mai sint, ele aiţ fostdo- mergem în mijlocul naturii
neze asupra conştilntăior, să e- clasici, cit şl asupra fenomenului şl gnoseologic al operelor lite­ moda teribilistă printr-o îndru­ bul (Creoagiu) şi „Ochiul ba­ borite de aceşti „vînători“ dacă distrugem tot ce ea a
moţloneze, să contribuie la for­ literar contemporan. Un merit rare. mare ştiinţifică, prin puterea ar­ patru familii de „actori" : so­
marea ifuel concepţii Înaintate de­ incontestabil şl salutar ol teze­ Consider insă necesar să spun gumentării Inteligente, prin dez­ bei" de Gh. Vasilescu (Lunco- ţii loan şi luliana Andraş, cu praştia), alţii se luptă să creat frumos pentru noi ?
spre lume şi viaţă, să aducă un lor 11 constituie, de asemenea, a- cii, uneori, criticii s-au arătat În­ bateri deschise şl sincere, prin scoată marcajele din pă- Frumuseţea turismului con­
aport tot mal eficient la Înfăp­ titudinea principială, dară şi bo- găduitori, ba chiar au încurajat confruntarea permancjită cu idea­ mînt. Tot cei certaţi cu e- stă în a şti să priveşti şi
tuirea principiilor eticii şi echi­ tărită faţă de unde neajunsuri şl au aplaudat teza absurdităţii lurile polUice şi estetice, etice,
tăţii socialiste şl comuniste, la din sfera miticii literaro, precum existenţei umane, apologia primi­ culturale şi sociale ale epocii şl ducaţia produc acea polua­ să admiri frumuseţea na­
progresul necontenit al patriei şl faţă de unde practld vetuste tivităţii, onirismul delirant, obse­ poporului căruia 11 aparţine. Nu­ re cu resturi menajere a turii ce te înconjoară. Cei
noastre socialiste. şl dăunătoare din acest sector ol sia Iraţionalismului şl alto ten­ mai concepută şi promovată In Luna feafrului sătesc pajiştei sau a malurilor ce merg ca arborii la mun­
spiritul demnităţii şl al valorii
f.3 realizarea unei asemenea 11- activităţii Utecaro. DlTlsrlsmul În­ dinţe diametral opuse concepţiei reale, răspunzînd cerinţelor socie­ te, nu fac de fapt turism,
ipraţfifi, D Însemnată contribuţie gust şi rigid, ca şl lipsa oricărei noastre despre existenţa esteticii tăţii, al înaltelor Idcalnri ale u- lacuriloi Strigătele, chiui­
trebuie şă-şi aducă şl critica li­ intervenţii orientative a criticii In şi filozofiei marxişt-lonlnlste, Înal­ manismulul socialist, critica lite­ turile sini, de asemenea, do aşa după cum cei ce nu
terară. Sinictizîjnl Intr-o formu­ viaţa literară slnt extreme deo­ tul umanism al orinduirii noastre condamnat. Ele conturbă li­ ştiu a ocroti, nu ştiu nici
lare dPo.sei>it de lapidară şi com- potrivă de periculoase şl dăună­ socialiste. La aceasta se adaugă rară poate ajută, cum spunea
prehetjsivi rolul criticii de „Con­ toare creaţiei artistice şl legării uneori practica neprincipială a Titu Maiorescii, pe „acela care iu de Sus), la piesele într-un loan şi Doina Bogar, Nicol.n'’ niştea faunei montane şi a iubi. Căci, a iubi înseam­
ştiinţă a literaturii“, tezele Con- el de Idealurile majore ale con­ itifluenţel de grup, care viciază are talentul înnăscut de a se per­ act „La vorbitor" (Lelese), lovesc în truda celor care nă a ocroti. Cine se simte
ferl)tţei naţionale a scriitorilor- temporaneităţii. Estetismul s-a obiectivitatea judecăţilor, condu- fecţiona In arta sa...“. şi Sofia Jurca, Petru şi Lau­ ore în şir urmăresc să prin­ jignit de un adevăr, atunci
scot ţn evidenţă sporul neconte­ manifestat şl el ca o modă mo­ eînd Ia un subiectivism tepdon- „O partidă cu nou născuţi" ra Poluerea.
nit calitativ al exciTczelor de cri­ lipsitoare, negUjlnd total mesajul ţips, la concluzii false, la animo­ Prof. DUMITRU SUSAN (Homorod), „Adolescentul" dă în imaginea aparatului să apere valorile munţilor
tică lilerară din ultimii ani, in- umanist al operei, fondul de sen- zităţi şl la irosirea sterilă de e- Liceul „Decebal" Deva (Streisîngeorgiu), „Hoţul per­ Este regretabil cînd mun­ foto măcar o singură capră fără să 1 se spună. Cît de
fect" (Gerteju de Sus) etc. ca unor formaţii, efortul de neagră. bine ar fl dacă fiecare con­
săptămîni şi luni nu se sol­
Beneficiind de un colectiv dează cu rezultatele sconta­ De fapt, cei ce procedea­ ducător de excursii ar amin­
omogen şi înzestrat cu reale te, şi aceasta nu din cauza ză astfel nici nu pot fi con­ ti totdeauna turiştilor obli­
gaţiile ce le au...
sideraţi turişti. Dacă ajung
calităţi artistice, instructoare­
Masă Frunossă eomportars a formatiilor liunederepe le Eugenia Prică şi Angela lor, ci în primul rînd a ace­ totuşi pe cărări de munte, GEORGE BOJANU
lora care le îndrumă. Numai
la
realizat
Torneanu
au
este cu totul întîmplător şi
aşa se explică prezenţa în
Geoagiu, cu „Dezertorul", un
spectacol de o ţinută sceni­ repertoriu a unor texte faci­
le, nereprezentative din punct
rotunda la Gosicorsul cyltural-artistfo af elevler se cuvine să-i remarcăm în de vedere temallc, care nu o- E
că elevată. Dintre interpreţi
mod deosebit pe Alexandru feră suficiente posibilităţi de
relevare a calităţilor de care
Pera, care s-a contopit cu na­
Cei peste 300 de elevi masă, pasiunea cu care ca­ Chevereşan). Alături de dispun interpreţii — Sibişelu
BR.^D. In cinstea apropia- hunedoreni, membri ai 24 drele didactice îl instruiesc rapsodul popular Drăgan tura personajului Silvestru Nou, Sîrbi. La aceasta se a-
tpi aniversări a zilei de 1 Mai, formaţii, prezenţi la faza de şl-i îndrumă pe elevi. Munteanu, aceste formaţii Trandafir, Ion Dudaş (Schwal- daugă graba cu care se lu­ Un grup dc locatari — ei, nr. 2, de unde veţi primi
ziua internaţională a came­ zonă a concursului cultu­ De aprecieri deosebite au reuşit să impună pe sce­ be). Ion Armeanu (Hermann) crează la montarea pieselor, Deva. Consiliul popular al toate lămuririle care vă in­
liilor muncii, Casa de cultură ral-artistic al elevilor din s-au bucurat membrii for­ na concursului, cu măies­ şi Vaier Berian (Lică Chita­ insuficienta preocupare pen­ municipiului vă poate da lă­ teresează.
din Brad, în colaborare cu licee, şcoli profesionale şi maţiilor folclorice, care reu­ trie desăvîrşită, întreaga ristul). muririle necesare. Petru Sasu — Orăştie. An­
comitetul orăşenesc U.T.C., a de specialitate postliceală şesc să ducă astfel mai de­ splendoare şl autenticitate Un spectacol emoţionant şi tru realizarea atmosferei im­ Gh. Ciobriş — Pricaz. A- gajaţii cărora urmează să 11
organizat o masă rotundă in- ce a avut loc la Timişoara, parte tradiţia reputaţilor a • cîntecului şi dansului convingător au prezentat şi puse de subiectul tratat prin veţi dreptate, dar lucrurile se desfacă contractul de mun -
tituiată „Tinerii faţă în faţă care a constituit în acelaşi artişti amatori hunedoreni, meleagurilor hunedorene. artiştii amatori din Costeşti, decor, costumaţie şî recufeită nu trebuie generalizate. Vom că în vederea înscrierii la
cu ei înşişi" la caic au parti­ timp şi faza pe ţară a con­ protagoniişti a numeroase O impresie lăudabilă a cu „Porumb crud" de Dan şi prezenţa sporadică pe sce­ avea în atenţie aspectul pro­ pensie pentru limită de vîr-
cipat 40 băieţi şi fete, mun­ cursului amintit, nu ne-au Tărchilă, care evocă momen­ nele căminelor culturale, pri­ blemei ridicate de dv. stâ au dreptul la concediul
citori, elevi, ingineri, medici întreceri la care au parti­ lăsat corul Liceului peda­ te din participarea ţăranilor lej de confruntare a colecti­ A. Vlăiconi — Dăbica. Ce­ de odihnă pe anul în curs.
cipat. Amintim aici forma­
din întreprinderile, instituţi- înşelat aşteptările. Ei şi-au ţia de tulnlcărese a Liceu­ gogic Deva, pregătit şi la înfăptuirea insurecţiei na­ vului artistic cu publicul. reţi lămuririle necesare de cu durata integrală. Dacă
onorat prezenţa întrunind,
ije şi şcolile oraşului. într-o confruntare de am­ lui „Avram lancu" din dirijat de prof. Ion Mun­ ţionale antifasciste. Din efervescenţa generată la consiliul popular comu­ însă acordarea concediului
teanu, şi brigada artistică
Discuţiile care au abordat ploare cu mesagerii jude­ Brad (instructor Adrian de agitaţie a Grupului şco­ Şi de această dată ne-am de „Luna teatrului sătesc", nal şi E.M. Ghelar. de odihnă nip a fost posibi­
probleme dp comportament ţelor Timiş, Alba, Arad, Bulz), grupul vocal de mu­ lar minier din Lupeni (in­ convins de faptul că în rîn­ alături de larga adeziune a T. Balint — Simeria. Art. lă înainte de desfacerea
Ip lociil de muncă şi în so­ Bihor şi Caraş-Severin a- zică populară de la Liceul structor Elena Dobra). O dul artiştilor amatori de la artiştilor amatori, trebuie re­ 10 din H.C.M. nr. 355/1967 contractului de muncă pen­
cietate, participare activă la precierile juriului şi aplau­ pedagogic Deva (instructor bună comportare în con­ sate există un mare număr ţinută ideea permanentizării prevede măsura care a fost tru pensionare, se va proce­
edificarea noii societăţii, de zele entuziastului public Ion Munteanu), taraful Gru­ curs au avut şi celelalte de talente, de oameni pasio­ şi extinderii sferei de cu­ luată faţă de dv. da* la compensarea în bani,
instruire şi educare au fost timişorean. Aceasta eviden­ pului şcolar minier Gura- formaţii care s-au remarcat naţi care-şi dedică timpul li­ prindere a mişcării teatrale Un grup de pescari — dar, în asemenea situaţii, nu­
conduse de medicul 'Victor barza (instructor Ion Bulz), printr-o frumoasă interpre­ ber misiunii nobile de împli­ în judeţ şi, concomitent cu Brad. Vom urmări probleme­ mai proporţional cu activita­
Fumwrescii şi prof. Mircea ţiază elocvent forţa artis- nire a vieţii culturale, fie că acşstea, ridicarea calitativă a le semnalate. Ar fi bine să tea depusă de angajat de la
Cleşiii, fiind urmărite cu un ■tică de care dispun şcolile formaţia de dansuri popu­ tare, fiind răsplătite cu dăr­ sînt munciţori, ţărani sau in­ spectacolelor la nivelul posi­ luaţi legătura şi cu Asocia­ începutul anului calendaris­
deosebit interes. hunediorene, angrenată în­ lare a Liceului pedagogic nicie prin aplauze de pu­ telectuali. Din şirul acestora bilităţilor de care dispunem. ţia judeţeană a vînătorilor şi tic şi pînă la data desfacerii
tr-o mişcare culturală de Deva (instructor Vasile blicul timişorean. desprindem cîteva nume: Ion pescarilor sportivi din De­ contractului de muncă.
Udrea (Căstău), Octavian A. PLOPEANU va. Vasile Lădariu — Dobra.
P. Bîra — Brad. între­ Dacă dv. v-aţl reîncadrat în
prinderea are dreptul să sta­ muncă în aceeaşi unitate în
Nicoiae Grigoresco bilească astfel de măsuri termen de 90 zile de la lăsa­
rea la vatră, v-aţi menţinut
pentru salariaţii săi.
N.G. — Orăştie. Vechimea vechimea neîntreruptă în
minimă în meserie pentru muncă ţn acijniişii'iinM du lin
Talentul excepţional» completat ră şl specifică peisajelor. Intere­ episoade ale războiului. Pe front
cu o neobosită forţă de muncă, sul faţă de opera Iul Grigorescu e.xecută sute de sclilţe pe viu, promovarea în categoria ur­ vederea acordării sporului
C'U clorul nestins de viaţă şl dra­ este explicabil deoarece plnă la lăsindu-ne multiple aspecte de mătoare este de un an. prevăzut de anexa VII la
gostea puternică pentru oamenii el se practica o pictură bazată angajare a soldatului român în ilipil Aurel Puian — Băcia. Sa­ H.C.M. nr. 914/1968. Concediul
simpli slnt pilonii de bază al vas­ pe reţete şl formule. Simplitatea dramaticul război, etalîndu-1 e- iililB
tei opere picturale a iul Niçoise poporului, nobleţea lui slnt pă­ rolsmul. Aceste scliiţe se vor lariul pentru noua categorie de odihnă urmează să vi se
Grigorescu, artistul născut la 15 trunse în operele lui Grigorescu concretiza în compoziţii de mari ^llii se achită de la data emite­ acorde chiar în anul reînca­
mai 1838 in comuna Pitaru, Ju­ de un aer cald, îmbrăcat Intr-o dimensiuni ca „Atacul de la .¿A ' drării în muncă după lăsarea
deţul Argeş, dlntr-o iamUle de culoare vibrantă. Smtrdan", „Valea Rahovel“. După rii deciziei de încadrare în
ţărani săraci. Greutăţile materia­ terminarea războiului, d.ezgustat categoria respectivă. la vatră, durata lui fiind co­
le nu l-au abătut insă din hotă- de climatul care se instaurează iiiSBIi liodica Costina — Brad. respunzătoare vechimii în
rîrea de a plec» la studii in in ţară, va pleca tn anul 1881 In
străinătate, pentru a-şl desăvlrşi Rememorări Franţa pentru o perioadă mal în­ Alocaţia de stat pentru copii muncă şi proporţională cu lu­
tehnica şl talentul. Pentru aceas­ delungată. Anii 1881-1887 slnt ani nu se plăteşte salariaţilor an­ nile cuprinse în intervalul
ta, Grigorescu obţine comanda de da bogată activitate artlstlcâ, în­ gajaţi cu contracte de mun­ de la data reîncadrării pînă
executare a picturii interioare de cheiată cu expoziţia de la Paris
la mănăstirea Agapla, pe care o din 1887, care-1 va consacra ca că pe durată determinată. Ia sfîrşitul anului calendaris­
realizează Intre anii 1858-1860 şl Participare« artistului ou HO de artist de mare valoare europea­ Costachi Moldovan --- tic în curs. La o vechime în
unde calităţile iul de mare colo­ nă. După aceasta el se Întoarce
lucrări In expoziţia organizată de Ghelar. Reducerea de impo­ muncă pînă la 5 ani, durata
rist, capacitatea da individualiza­ societatea „Amicilor bele-arte" a definitiv In ţară, unde va conti­ zit pe salariu nu se acordă, concediului de odihnă este
re a chipului uman se manifes­ însemnat adevărata Iul consacra­ nua seria do peisaje, cutrelerînd
tă cu claritate. In timp ce aces­ re. In memoriile lui Al. Vlahuţă satele româneşti. retroactiv, ci numai de la de 15 zile lucrătoare anual.
ta picta ia Agapia, primeşte ves­ despre Grigorescu, acesta îl de­ Opera sa nu cuprinde prea data cînd s-au depus actele Perioada cît aţi efectuat sta-
tea unirii Ţărilor Române care multe portrete, dar cele realiza­
declanşează In suflptul său tînăr scrie ca un temperament pasio­ te slnt de Înaltă ţinută artistică. necesare cu cererea respec­ •giul militar constituie vechi­
puternice sentimente patriotice pe nal : „etnd se aşternea la lucru („Banul Năsturel Herescu"» „A- tivă. me în muncă, nu se ia însă
care le va imortaliza. Aceste de­ nu mal ştia de nimic. Nici de matorul de tablouri“, portrete de Alexandru Meşter — Brad, în considerare la calculul o-
osteneală, nici de foame, nici de
sene îl vor folosi mal tîrzlu cînd, frig“, precum şl un neobosit că­ evrei). Fizionomia, gingăşia, în­ Contractul de vînzare-cum- bligaţiilor asumate prin
la Paris, va picta tablouri Infâ- lător al satelor româneşti, Imor- cordarea şi suferinţa personaje­
tisînd „Unirea“ sau compoziţia talizînd aspecte de viaţă în „Ţă­ lor lui dovedesc o putere de a- părare a imobilului intravi­ contractul de şcolarizare de a
dîncă analiză psihologică, o mare
plină ds dlriărnism iniitulfltâ rancă din Muscel“, „Ţăran de la ştiinţă a tuturor nuanţelor de lan îl puteţi încheia ia No­ lucra la unitatea respectivă
„Horă“. , , munte“, Rucăreancă“, „Vatra do tariatul de stat. Daca doriţi termenul stabilit prin con­
întors în ţară, în anul 1889, la Rucăr", „Bilei la Sinaia“ ele. expresie umană.
Grigorescu participă cu 28 lu­ In 21 iulie 1907 se stinge din să vă construiţi un aparta­ tract, după terminarea for­
crări la Expoziţia artiştilor în via­ Chemat în ţară, după alte că­ viaţă, dar rămîne pentru genera­ ment proprietate personală mei do instruire.
tă, 1370, primind Medalia de nur. lătorii, de către doctorul Carol ţiile viitoare „un rapsod al pă-
Operele sale încep să stîrnească Davilla, la izbucnirea războiului mîiUulul românesc“, aşa cum l-a în bloc, vă puteţi adresa O- I. VASILIE
un interes tot mai puternic, pro- pentru independenţă de la 1877. numit Alexandru Vlahuţă. ficiului pentru construirea V. AVRAM
dueînd acea revelaţie mult aş­ Grigorescu va participa alături de Nlcolae Grigorescu: „Printre dealuri şl muscele". ' de locuinţe proprietate per­
teptată în evoluţia artei roma­ Szăthmari, Henţla, G. D. Mirea de Ia Direcţia pentru probleme
neşti, ce aducea lumina nccosa- şi Trenk la cele mal însemnate I. ŞEU sonală din Deva, str. Victori­ de muncă şi ocrotiri sociale