Page 100 - Drumul_socialismului_1972_04

TRAiASCÀ 1 MAI - ZIUA SOLIDARITÂŢII

INTERNATIONALE A CELOR CE MUNCESC!

Proletari din toate fărfle, uniil-vă!
INTII MÂ!

Cu braţele-ncărcate de flori şi de lumină
Venim la sărbătoarea întregului norod,
Din toate, cea mai mare, mai caldă, mai senină
Şi mai îmbelşugată in cîntece şi rod.

E ziua înfrăţirii prin muncă, e avîntul
Ce nu cunoaşte graniţi, nici munţi, nici ocean.
Năvalnici soli ai păcii inviorăm pămintul
In freamătul de luptă mai plin din an in an.
In miinile vînjoase purtînd ciocane, seceri
Venim de pretutindeni, ca neînvinsul val.
Purtăm un singur suflet de muncă şi întreceri
Şi nu cunoaştem stăvili in marşul triumfal.
De n-ar fi munca noastră, îndemnul ce ne poartă
Intrecere-n lumină şi freamăt şi avint,
Pămintul s-ar preface intr-o planetă moartă.
Ar rătăci prin haos - un plutitor mormînt. J
Dar viaţa cîntă-n valuri de holde ca o mare, i
Intîiul Mai domneşte pe-ntregul nostru glob, I
S-aprinde pe stindarde o singură chemare : ţ
- „Supuşi să nu mai fie, să nu mai fie robi I". ^
ANUL XXIV. Nr. 5 384 DUMINICA 30 APRILIE 1972 4 PAGINI -30 BANI \ VICTOR EFTIMIU \
___ ^ ___________________ __ ________________ ___________________

Forţa şi dinamismul economiei Prinos sărbătorii

româneşti - rezuitanta Darul siderurgiştilor cins'
cinstea zilei de 1 Mai şi a Con-
ferlnţei Naţionale a partidului, ei
hunedoreni /faportcazil Îndeplinirea tnainle ,de
termen a planului pe 4 Uiutţl şjj,
realizarea unei producţii :suţ]li- “
HUNEDOARA. Siderurgiştiî^Ru-
«yeu.
poiiticii c!reatoa>ra partiduiui nedorenl se prezintă la ziuaprezintă la ziua Hărnicia minerilor din gdinfli-
mcntare de 8 500 tone mimjyep,
jidSnht-
{¿-P
ternaţiouală a muncitorilor de '-x^rlle bazinului Poiana Ruşfc^\
pretutindeni, cu un frumos bu­
>r condus.e de Nicolao
brigăzilor condus.c
chet de realizări. Acestea se con­ exponenţi de prestigiu îji /rihdul
cretizează In depăşirea substan­ maii',^ Constantini',
onstantinlTrifan/fordachX
ţială a producţiei globale, marfă Setnteic
Sctnteip 5i Totli; ftadislau/ karciaif,
şi marfă vlndută şi încasată, in extras/cea maj/,mitre .«iandtótc !tic
realizarea ă 21 milioane lei ecor jmi^r^u peste /pld^t. / / X
/ nomii, A j
lOACHIM MOGA Continuînd şirul, •, realizăra^'
din anul trecut, caM- i^ail, situat
membru al C.C. al P.C.R.,*^ pentjţii a . doua oară ;eonşeÎmiv Ti30^apá^^^ímenie ¡
pe primul-loc pe ţară
prim-secretar al Comitetului judeţean partid, rea socialistă, harnioîi.li:ihur plan
tori din Cctţitca.. dc 'foâ^ iţ
preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean nedoarci au dat;-p«Ştfc{pi[eveq^ţi
rile planului- lO SOO; ton'et;a,e oţeC^J
7 500 tone-i’ de fontă, Ipcstţ B DEV’A. Colectivul Trustului/ de Rectificarea şi rccondiţionarea rotoarelor de la motoaicle blectrlcc presupune pricepere şi
tone de laminate-fiiiitc—’pliiie, 8^ constnteţii Deţfa face din / nou conştiinciozitate. Aceste calităţi le întruneşte cu priso.slnţă mî>rnim de
tone cocs. Slnt rt succieSe fce j dovada conştimciozităţil şl i reparaţii electrice al Combinatului siderurgic Hunedoara. Iată-1 In timpul lucrului.
.............. ■ res-
Cei 2,2 milioane de membri tăţii socialiste multilateral serele de la Sîntandrei, noi onoare siderurgiştilor- huneSoret^- ponsabiUtăţll Im, muncă,' Deţl eţină-
pe care ic detlică zilei de 1 Mâii-
ai Partidului Comunist Ho^' dezvoltate — ţara noastră a secţii la -I.A.S. „Avicola" Min­ Conferinţei Naţionale a partidu­
mân, întregul nostru popor obţinut în primul an al ac­ tia, s-au construit mii de a- lui. teflclarlior
au luat la cunoştinţă în aces­ tualului cincinal noi şi re­ partamente. Acelaşi impetuos din judeţ plnă\ în ajunul marii
sărbători un număr' /le 516 apjvr-
te zile, cu un uriaş interes, marcabile victorii în construc­ efort constructiv va cunoaş­ Pulsul milioanelor «»taniente. dintre caro' aproape 130
de convocarea Conferinţei ţia economică şi socială. Pro­ te şi actualul cincinal. Vor de kilowa.ţi d^'-apartamento au' fost date în ile bunăstării
Naţionale a partidului — fo­ ducţia globală industrială a- fi date în funcţiune un nou folosinţă -peste prevederile pri­
melor patrii Tuni din acest an.
rum de excepţională însem­ crescut faţă de 1970 cu 11;5 furnal de 1 000 mc şi ban­ DEVA. înalta conştiinţă, dărui-'
nătate în viaţa politică a la sută, realizîndu-se produ­ da de aglomerare nr. 3 de rea şi competenţa In muncă a
cnergeticienllor din Judeţul nos­
României socialiste. „Confe­ se peste plan 'în valoape de la C.S. Hunedoara, mina Li- tru se manifestă plenar. In cin­ Munco^ obiei^ de LÎtevelei'iipărite^ la- Zo<£ de siderurgiştilor, minerilor, e- ste 67,5 la sută din populaţia
rinţa Naţională va reprezen­ 7,3 miliarde lei. producţia a- vezeni, se vor construi un stea zilei de 1 Mal, aceştia au ■ cbjst^ in paginile ziarelor, nergeticienilar, constructori-, judeţului ttăieşte şi munceş­
ta fără îndoială — sublinia gricolă a sporit cu ^este 18 nou laminor de sîrmă, o fa­ furnizat sistemului energetic na­ ¡[1 învăţa mîril undele, şi ■ imaginile transmi- lor, ţăranilor cooperatori, in­ te în oraş?! Dar viaţa are
ţional mal mult de 41 milioane
tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sută, volumul investiţiilor brică de ciment şi una de'Vţir kWh. peste prevederi, onorindu-şi zi de '¿i^de radio şis^ele- telectualilor de pe aceste mult mai'multe faţete şi va­
în cuvîntul la plenara C.C. cu 10,8 la suflă, iăr venitul şi ipsos, o fabrică de che­ , cu prisosinţă angajamentele luate PiiZiune au qdns în sufletele meleaguri. Cu toată măreţia lenţe superioare, a căror sub­
ai P.C.R. din .18 .aprilie a.c. —„ naţional m 12,5 jfa şută. Re- restea şi două fabrici de' în întîmpinarea marii sărbători. 'r/mi şc,oala Tţcimâneaşcă^iopiiteliv- '/noastre ■ grăitoare 'acte de înmănuncheată, florile^ gran­ stanţă ni se dezvăluie cu o
Un merit ' deosebit revine presti­
un moment important pentru z^lrate Bune, după cum mătase şi textile neţesute, giosului colectiv ăi -întreprinderii ţf^iânâ munca, actjvitpea ' tehiii- muncă şi efoism cotidian — diosului buchet poartă în ele rară forţă de autenticita'je.
cb-apU^ivâ («• devenlb-.im obiect
perfecţionarea în continuare a4am-e^tV’e^( nta plenară a noi complexe zootehnice, cir­ electroccntraie ,Deva, 'oare a fur­ d'a''’luvaî&mlnt-,, in'cel mal strict prinos încărcat de semnifica­ şi profundele transformări so­ Trei municipii, nouă oraşe,
a activităţii partidului şi.^ta- CÎonî'^emluiy Ce ntral, au fost ca 18 000 de apartamente şl nizat ţării peste sarcinile' de plan înţejcs ,v,al cuylntulul. In cele 249 ţii înscrise cu majuscule -pe ciale, petrecute în viaţa hu- şapte viitoare centre urba­
circa 35 milioane kWh.^ '
do' ateiiere.-şc'oală din judeţ, ele-
tului nostru, pentru îmbun5^'~ ■ •obţiiiuţgj;în^d£zvoltarea pro­ ,vlî şcolilor' generale, liceelor şi chipul îndrăgit al sărbătorii nedorenilor. Sint prefaceri ne ! Acestea sint dimensiuni­
tăţirea conducerii activităţii ducţiei indnstr al_e şi în pri­ numeroase- alte obiective so- Hărnicie ,,^ şcolilor profesionale deprind tal- muncii. In adincul fiinţei _ şi înfăptuite prin grija şi înţe- ,
economice, a organizării so­ mul trimestru al~acestuL,_an. cial-culturale:-. neţjB! a IG profile de meserii spe­ conştiinţei noastre, Intîiul le) urbanistice prezente şi de
cifice judeţului. Expoziţiile şco­
cietăţii, a întregii opere de La marile rializări obţinu'r: .. Comuniştii, oamenii munţii în adînciir! lare’; deschise pînă acum .sint un Mai a sosit mai de mult. Fie­ lepciunea Partidului \Comu- perspectivă ale judeţului Hu­
edificare a societăţii socialis­ te pe ansam )lul economiei’ ■'1 hunedoreni au trăit zilele a- Atestat al temeiniciei cu care ele- nist Român, care a ridicat nedoara. „Exodul“ ţăranilor
GHELAR. Minerii de la Ghelar
te multilateral dezvoltate“. naţionale s-a aliniat.-pîena'f şi vizează cu hotărire locul de \UI îşi însuşesc acest nou obiect care succes nou dobindit în traiul oamenilor la cote ne- spre oraşe este concretizarea
muncă a purtat în el, cu lim­
de . Invăţămînt — munca.
Propunîndu-şi ca ordine de economia jud^cultii^Hunedoa frunte în întrecerea dintre colec­ pezimi de cristal, tradiţii de maiîntîlnite în istorie. Cita­
zi: „Cu privire la înfăptui­ ra. Anul^.f^reíiÓt'.'mdustria hu- (Continuare in pag. a 2-a) tivele minereşti ale judeţului. In abnegaţie muncitorească. Ne în fapt a politicii partidului
rea hotărîrilor Conferinţei nedor^aiiă-'â^de păşit planul la Noi unităţi de place să pripim cu bucurie rea chiar şi numai a unei
Naţionale şi ale Congresului-'produ^îâr £lă cu 374 mi- drumul străbătxit, să - he o- singure cifre ar fi de ajuns GH. I. NEGREA
al X-lca al P.C.R. şi la mă^ c nile la export prestaţii şi deservire dihnim o clipă ochii asupra pentru a ne forma o imagi­ MARIN NEGOITA
şurile dc perfecţionare.—-in milioane lei ti' i%¡ tabloului nou al României ne elocventă despre mutaţi­
continuare a conducerii şi obţinîpjiu-se beneficii a populaţiei socialiste, să-i scrutăm vii­
planificării activităţii econo­ 'e'ntare ”'în valoare de torul comunist. ile din viaţa oamenilor : pe- (Continuare în pag. a 3-a)
mico-sociale, la dezvoltarea 102 milioane Planul la
democraţiei socialiste", apro­ investiţii a fost 'îndeplinit şi In primele paţru limi ale anu- Parte importantă din tru­
piata Conferinţă Naţională a depăşit, punînc u-^ în func^' .'¡I Uil, au luat filnţă/ln judeţ nu- pul ţării — fertilă în împli­
I merotuse unităţi dé prestaţii şi
partidului va face bilanţuCnxri’ —^vne toate obi îcti'Vcle prev^ deservire pentru populaţie. ,Amin- niri materiale şi spirituale
nei perioade de mare semni- ZUte^, In ,_agricultura\^ la po tim . dintre acestea atellerttl de ÎMPLINIRILE HĂRNICIEI
ficaţie, va dezbate importan­ ib.-: :grîu, sfécIâL/iW - zahăr. mcoahică finăl din Pţtrlla, 'atelie­ — judeţul Hunedoara prinde
ceasornicărieşi/atelierul
rul
de
te probleme ale dezvoltării c^tfefi ,:^:a'^j'Dpt(ţiţiut re'coltele ■ de reparaţii/ i^adlo/ şî/ televl- grandiosul său buchet de în­
calitative a economiei naţio­ ^Te^hirai-c.mari ¡.'din-- , s-au zonare din Urieahi, / atelierul , făptuiri în cununa multicolo­ Angajaţi plenar în mă­ ■pentru a-şi putea agonisi
nale, ale construcţiei socialis­ realizat pîna iji-~^e^^nt.'> f/ ' de tlmplărlc, mobilă şi/binale din ră a sărbătorii muncii. Sînt reaţa bătălie ce se desfăşoa­ ' cele necesare traiului de pe
Vulcan, atelierul 'de crUitorip' pen­
mului în patria noastră. Ceea DezvoTţirea ilîdeţului nos­ tru bărbaţi şi secţia/ dc .'produ­ ră pentru a înfăptui exem­ o zi pe alta, ci îl întîlnim
ce reţine în mod deosebit a- tru', faptul că eL' Qcupă un ’ w!J V : cere 1 a prefabrîcatelo't' din'beton , flori alese, care vorbesc de­ plar obiectivele puse în faţa mînuind cu iscusinţă trac­
tenţia este faptul că acest /ioc de frunte j în ansămbluL Haţc^ şi alt^. spre dimensiunile hărniciei economiei ■ naţionale de torul, supraveghind func­
înait forum a fost convocat economiei naţimiaje joglin- Congresul al X-lea al par­ ţionarea complexelor insta­
şi va dezbate probleme vitale deşte grija dec|sebită, perma­ tidului, lucrătorii ogoarelor laţii de irigat, dozînd cu
pentru mersul înainte al S' nentă a partidului şi statillili'' hunedorene — ţărani coo­ pricepere substanţele chi­
cietăţii româneşti în condiţi­ socialist pentru valorificarea v: peratori, mecanizatori şi mice administrate pentru
ile în care economia noa«ră superioară a bogăţiilor nştu- PAGINA A II-A muncitori din fermele a- stimularea culturilor sau
se află într-un impetuos/ a- rale, a tradiţiilor şi experien- ■ gricole de stat — înscriu gospodărind cu chibzuinţă
vînt. ţei muncitoreşti, penlxu în­ în cartea de aur a întrece­ avuţii de milioane de lei,
Intr-adevăr. în perioada ca- florirea multilaterală ^a\tutu- Conferinţa Naţională a partidului rii fapte meritorii. Graţie aceasta este o realitate in­
----- ------------------- iiorirea iiiuuuctiei cud .a \ i
re a trecut^ de la CojTfeimua^^-. j.qj, judeţelor patriei,/ a lieca politicii de industrializare contestabilă care reliefează
Naţională şi Congresul jb^alităţi înj panie. In 'pe- socialistă a ţării promova­ concludent profundele schim­
lea al P.C.R., poporul nostru, riüadî^j/-scurââj--d.e/ la Confe­ 1pment1inportant^în dezvoltarea tă cu consecvenţă de par­ bări petrecute în condiţiile
condus cu fermitate şi clar rinţa Năţionaîaymţp'artidulâi tid. baza tebnico-materială de muncă pe ogoare, în via­
viziune de către partid, a ob­ f^\n W67 hart^/eeonpmică 3 ţa sătenilor. Cooperatorii
ţinut succese de înait presti­ .irdeţiilu] s-a îiiîbog'âţit'-cuio-’ şocietăţii socialiste româneşti a unităţilor agricole s-a în­ din Dobra — unitate ale c5-
giu în producţia materială, în ie/o rnare importan- tărit an de an, extinderea rei realizări sînt unanim
n
viaţa socială şi spirituală, în liiîcüve ,im sîr t Centrala termo- mecanizării şi chimizarea recunoscute, ea fiind distin-
ţă c
afirmarea sa pe plan interna­ elect -icâ M intiLlW£35e32840 ZI—un succes, o constituind factori esenţiali ,să recent cu „Ordinul Mun­
ţional. Cincinalul 1966-1970 a în realizarea unei agricul­
turi intensive, de mare rah'v. cii", clasa I”- pentru produc-
fost apreciat, prin marile sale miRbful •’iiijlmiiig._jde nouă contribuţie hunedoreană
realizări calitative, drept cea ni,.-i^dluL_iiE„_8_de dament. -Jia 'de iegyme — cei din
mai rodnică etapă de dezvol­ .>’TÎoiiiaj''9ţelărie -elec- Dacă azi pe omul de la Geoagiu/Rapoltu Mare, Bo-
J2^,.-'Hunedoara. Atelierul de redactori al sectorului 4 sculăiic 'de li iă ^edificarea multilateraiă „talpa ţării' nu îl mai ve­ bîlha, Lă^şnic, Simeria —
tare şi înflorire a României
. , , . ^...^'iu.inlrşit'îm.-p'^duhţie Intre- .Orăştic. Tînărul frezor Nicolae Costescu execută uuinal iuN.\rI\ dem trudind lingă coarnele N. TIRCOB
cialiste. Trecînd la mf'>P2SE®^_^.-'^uid6rea^^^^^^el^bricate din de, bună ,calitate, motiv pentru care a fost evidenţiat in ¡Intr^.. NNp a patriei i ' plugului şi irriplorînd' dăr­
cerea socialistă pe primul trimestru al acestui an. '
sarcinilor )r noii etape <îe,..dez^/],....^t0Tr^BîpS5ă]^ Paro- Foto: ,V. ONOIJP, ^ ' nicia factorilor naturali (Continuare in pag. a 3-a)
voltare — la edificarea* l~-| r'rt i
I--1
E ţara iar sub flamuri. Se esbijtpyilctf ipttjpe, '-earrie- - SeÉta de lucru a Consiliului ştiinţific profesoral
luminează sufletul şi zarea ‘ţ plBiuril<^''Junedorene
de purpuriii şi tricolorul ' ■Ţra--epuţ>in seuvîţit'’ţl-n r
lor. In prospeţimea acestui if^îîijd nfărejie hauneii I
mai, înflorit sub cea de-a _-jŢ.v-'EăspIataNa'u,,'cules-c în a! Institutului de mine din Petroşani
doua arcadă a cincinalului, pp4éyrt,a'cestei'>s4rbâtcpi cii__
poporul îşi trăieşte bucuria • tidului: a definit aceşti 5 stea .,De vorbă ^u'.ebnştjin- iStyâlucirèa'^a.ràlnelbr, jşî mje- /
şi mîndria biruinţelor. E ' ani cincinalul calităţii. Să ţa“' în fiecare zi |j:le"înce- VdaRilpr, cu purpuri^
momentul sărbătoresc din muncii—paşnice;—cinstite şi— ■ facem din calitate impera­ put de săptămină./Ce-şi do­ pélélcr şi aurtul diplpmelbri . Ieri,. la,. Petroşahi, a avut Tovarăşul prof. dr. îng. zări ale ştiinţei şi tehnicii din
miezul primăverii, cînd bă-//-- demn&^dar pai^lniciodató/ tivul muncii noastre. Aşa reau din acest--sfat? Să di-o cfe.'’'^au trecut-,printie fruii---'^- loc şedinţa de lucru ia Con­ Aron Popa, rectorul institu­
• celor ce mun'-
tăile inimilor celor ce mup^, ''-relansat la E.M. Teliuc; namizeze procesul de „pro-''' tăşii ''ţării. Sînt rpadé ce fao rt- siliului ştiiiiţific I profesoral - tului, a prezentat informarea ramurile respective. Pe aceas­
tă linie, rezultatele sînt me­
iţesc, din îryr/
cose se înfrăţesc, m^'^iàs^'4/tit oi^^yâ'ensă. niţiativa\,Nici un vagonet ducţie şi o dată -cu 'él' să ca\ zileje 4c&sţei sărbătprl | din cadrul Institutului! dc mi­ privind’ activitatea consiliului ritorii, consiliul profesoral şi
tarii în fruntarii isufleţltriD climatul poli­ de minereu rebutat", la ca- mocieleze trăsăturii/ '' carac­ să tie îriGâ,yfcate., dej frumu- ne din Îocalilatei eveniment profesoral de la alegerea sa biroul său au manifestat o
[tarii de -ţară,
pe întreg pămintul. Si-|n tic genero âm pă- I re s-aii- aliniat- şi\ minerii tere. E • ó formă’ ■careija mi­ seţe, Xe c^imjsm\de încre- _ important $1 [Vieţii universi­ pînă în' prezent, relevînd răspundere sporită, exercitîn-
astă zi, poporul român am - sit în anu 4l cin- ,-Ghelarului. 'Iar roadele ei nerii Lonei Ţ-aţj'lzlş „Diri- dere, cm’p'.f.tiitÎTOasă, opti-1' 1 tare din: judeţul nbstni, prilej principalele domenii, laturi şi du-şi cu competenţă rolul ac­
ce sub arcul de triumfi 4L ¿iÁalului. ^ la carta I /curg spre bucuria inimilor. genţie muncitprea'sc'ă" pen­ mistă şi / încrezşteaiie e în-1 de profimdă analiză a mun-. aspecte ale' activităţii univer­ tiv de îndrumare şi coordo­
___________
ra'
împlinirilor frumuseţile-eîş- levehiriCno. Şefinită- la /.'Numai cînd toţi vom pune tru,că acolo','îri’ âdîncuri, săşi atmosfera şi}b [b^re eL cii desfăşurate în ultimii ani,, sitare în -legătură indisolubi­ nare a întregii activităţi in-
tigate în tumultul muncii. Congresul al X-lea, papydul'.' deopotrivă umărul, cînd nu sub sfatul prietenesc' al desfăşoară cel de-ăi 28-lea în cadrţTÎ ice^i iprestigioase lă -cu 'sarcinile ce le are in­
Nicicind, roadele n-au fost a adăugat pagini de ,.tefo- vom mai îngădui rămîneri maistrului-clirigipte se şle— ,^Jnţîi ma'i liber./ -/ j instituţij dp învăţamint supe­ stitutul pe linia formării ca- structiv-educative. Institutul
atît de pline, nicicind ini­ nanţă istorică, din .care''fie-- în urmă, vom putea spune fuiesc noi pOptrete’ 'Cle 'mî- ' / /iar biTcuria,- cule^^ i din rior diii ţara noastră; "d'relor de ingineri şi subingi- nostru — sublinia rectorul
mile n-au tresăltat aşa sub^ care am desprins^ cum tre­ că ne-am făcut datoria, se ■.... ■ ■■ /Tr-””’’’ l.Vul prirpăvăraticj al" âţestor La şedinţă au partidipat to­ neri, pentru industria minie­ institutului — se prezintă
imboldul atîtor frumusefi- buie şl curm^a''fi fiziono­ auzea îndemnul între mine­ La Mintia; „ la, .Orăşţâe,Wla zile pline, să fie pfa^^i nă­ varăşii David ] Lazăr, secretar ră şi siderurgică din judeţ şi acum cu rezultate mai fru­
materiale şi spirituale, c ş- mia făuraijitor societăţii so­ rii din Apuseni. Şi foarte izvoarele Jiului ori Âti ini­ zuinţă jijentru miţricp şi îm- al Comitetului judeţean Hu­ din ţară. In - mod deosebit a moase ca oricînd, datorită
tigate cu tezaurul minţii, al cialiste nyiltilateral dezvol­ curînd, \ în toate’ sectoarele ma Munţilor Poian^^Rusdéi ¡-jplinlrile! de mîirla, j ca bu­ nedoara al P'.C.R., Clement fost relevată activitatea di- sprijinului permanent obţi­
palmelor şi-ai dragostei ie tate. Şi poate tocmai grija întreprinderii miniere Bar­ au prins să se traseze_j;\ chetul de realizări ¡ pe care Negruţ, primrsecretar al Co­ dactico-ştiinţifică, preocupa­ nut din partea comitetelor de
solii Hunedoarei lîţ- vor în­
partid judeţean şi municipal,
za, ’ oamenii şi-au început
ţară. p.rr- aceasta-de-a-aşeza omul pe lucrul sub lozinca : „Nici o într-o formă saU' ~alţm//=^ i făţişa, în miezul •yeril, Con­ mitetului municipal Petroşani rea corpului profesoral de la a conducerii Ministerului Mi­
La fiecare sărbătoare am piedestalul demnităţii şi o- contururile omului 'dé mîl^ ' ferinţei i-Naţipnale; a parti­ al P.C.R., prof. dr. docent Io­ Petroşani şi Hunedoara pen­ nelor, Petrolului şi Geologiei,
împletit cununi din flcHle_ noarel a dat întrecerii pen- echipă sub plan !". ne. Şi sub 'impulsiil acestei dului sk aibă 'măreţia şi sif Tripşa, director general al tru a pregăti ingineri şi sub- a Ministerului Educaţiei şi
muncii, dar parcă nicioa,p^_ ;jTTon?i3tRl10î}JŞî‘blţie, mai Chemarea conştiinţei a primeniri interíparé/- oame—' frumuseţea/ acestui jiritinerit -Direcţiei de învăţămînt teh- ingineri cu temeinice cunoş­ Invăţămîntului. Din ceie pe­
corolele lor n-au fost ainic şi mai frurno's,. entu- răzbătut de-a lungul şi de-a nii Hunedparei au prjhs să colţ d^ţară şi a p^nienilor ni'c' şi ‘ economic din cadrul tinţe profesionale, capabili să ste ioo cadre didactice, 22
de încărcate cu polenur'îm- ,asmul~pe' care—l-a'' cunos­ latul acestor străbune pla­ cunpască mai adine.^Valprile lui. Ministerului Educaţiei şi In- se integreze în vastul pro­
plinirilor. Pentru fiecare cut. iuri hunedorene. Muncitorii muncii demne, harnice, cin--- văţâmîntului, alte cadre uni­ gram de dezvoltare multila­ posedă titlul de doctor, sînt
mare sărbătoare a ţarii I Secretarul general al par- Călanului s-au sfătuit să stite. Sub această primenire r ' LUCIA LICIU versitare şi de 'conducere din terală a economiei naţionale
^mÊtoÊmÊÊiÈÊÊÊm ÜÊÊâÊÈm. ■ ............... ............. municipiul Petroşani. pe baza celor mal noi reali­ (Continuare în pag. a 4^a)