Page 97 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 97
IMBiBMIIMiillPWjUiWa'J JJaBM
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 383 « SIMBĂTA 29 APRILIE 1972
Adiinaréa populară de fa Deva La Hunedoara
. (Urmare dire^ pag. 1) ^ ţean să felicit cu/ toată căl ţlonală, datorită caracteru
dura pe harnicii 'noştri mun lui său consecvent, înaltei
le municipiului I3eva au par citori, pe cooiperatorl, meca- sale principialităţi. Iniţiati Sdiifnli k experienţă
ticipat intens la bunele re nlzatoiH şl luf/rătorll din velor sale în salvgardarea
zultate obţinute de judeţul: I.M.A. şi I.A.S. —, sîrffuln- păcii, puse în slujba progre
nostru. Aş dori să evidenţiez, cloasa ţnoastiră intelectualita sului şl emancipării popoa
în primul rînd întreprinderea, te, legală dej popor, pe toţi relor. Recenta vizită In ţă între activele ll.l.C. din
de prefabricate din beton ca acel ce şl-auj adus contribu rile Africii constituie un mo-
re, deşi întreprindere tînără, ţia la aceast/J victorie şl să
a ocupat locul doi în între le urez noî succese în vii del de înaltă ţinută, de res
cerea socialistă pe ţară ; pe tor". ponsabilitate şl adînc uma
frontispiciul el va figura lai , Relevlnd ajpol înaltele prin nism, de grijă deosebită faţă constmcfiile siderurpice
da soarta şl viitorul popoa
loo de cinste „Ordinul Mun cipii caro^ ştiau la baza poll- relor lumii.
cii“ clasa a Il-a conferit de; tii'll extefnej a partidului şl
Consiliul de Stat al Republi statului ¿lostru, tovarăşul Aşa cum apreciază plena Timp da două zile la Hu ţarea oraşului siderurgiştilor.
cii Socialiste România“. „O- loaffhlm tdolga a subliniat i ra C.C. al P.C.R. din 18 a- nedoara 8-a desfăşurat un Inginerul Gheorghe Moldt,
gllnda activităţii judeţului: „In centrlpl politicii salo ex prllle a.c. în legătură cu schimb de experienţă între directorul general al I.C.S.H.,
nostru — a spus în continu terne, paiHlilul şl statul nos această vizită, ea ........... consti activele U.T.C. de la I.C.S.H. a făcut istoricul întreprin
are vorbitorul — învederea tru pun prlletenla statornică tuie o manifestare fără pre şl de la întreprinderea de derii de construcţii siderur
ză fapte de un înalt patrio cu popoa-rel6' ţărilor socialis cedent a politicii externe a construcţii şl montaje side gice din localitate, punctînd
tism, de dăruire, aş zice de; te şi deaiăşiDară o activitate partidului şi statului nostru rurgice din Galaţi. După un principalele obiective înălţa
la mic la mare, de la tînăr neabătută p| întru triumful de solidaritate cu ţările care fructuos schimb de păreri în
la vîrstnic — români, ma înaltelor prlţacipll ale drep au scuturat jugul colonial, cadrul comisiilor de lucru, te în cel 22 de ani de acti
ghiari, germani şl alte na tăţii şl echljt&ţll în relaţiile cu mişcările de eliberare na activele U.T.C. din cele do vitate, modul în care tinere
tul a participat la îndepli
ţionalităţi — într-o strînsă. dintre partide şl state, pen ţională, cu toate piopoarelB uă mari întreprinderi de con bunedorcnllor, preţuirea ei şl-a
comuniune în jurul partidu tru apărare! i Independenţei angajate în lupta pentru a- nirea planului de producţie, Fiori o!e preţuirii găsit cele mal Înalte aprecieri
strucţii siderurgice au vizi
lui nostru iubit, al Comitetu şl suveranltăiţll fiecărui stat. părarea şl consolidarea in tat şantierele 1, 2 şi electro, arătînd, totodată, sarcinile In onorantele distincţii. Ne a-
desfăşurare
a
tu
plină
flăm
lui său Central, în frunte cui Cu deosebim consecvenţă dependenţei, împotriva Impe căminele de tineret, şantie actualului cincinal. Formele muncii creatoare pentru Indc-
secretarul general, tovarăşul participă coniilucerea noastră rialismului, colonialismului şl şl metodele folosite de orga itr, precum transparenta clasa I pentru producţii mari In pUnirca sarcinilor de plan şl a
pe
1972.
angajamentelor
anul
Nicolae Ceauşescu, al cărui de partid, peiisonal tovarăşul neocolonlallsmulul, pentru rele furnalului nr. 9 şl ben nizaţiile U.T.C. în mobiliza P lenln'ulul de IVtal, un Icgumlcnltură. Simţim datoria — do rezultate
Roadele
depuse
de-a
muncii
sprijin l-am simţit în per Nicolae Ceauşi'scu, la găsirea progres, securitate şl pacetn zii nr. 8 de aglomerare, dis- rea tinerilor fa activitatea gZnd măreţ purtăm în lungul unul an şl-au aflat Înal le anului anterior, de deosebi
noi. Un glnd no cople-
manenţă în bătălia pentru celor maî bunlî soluţii şl căi lume“. cutînd, la faţa locului, despre de producţie au fost rela ţeşto. Prin bogăţia sa de fapte, ta apreciere In distincţiile acor ta lor apreciere, de chemările
lansate, din ţară şl din Judeţul
ascensiune în spiritul bune de refacere şl întărire a uni Minute în şir întreaga asis metodele de lucru, despre a- tate da Mlhal Schnelder, se cu Încărcătura sa de semnifica date, In cuvintele de felicitare nostru — să răspundem prin
ţii majore. Oamenii mimcU hu
lor tradiţii hunedorene. tăţii de acţluhe din mişca tenţă ovaţionează îndelung portul tinerilor la îndeplini cretar al comitetului U.T.C. nedorenl sînt făuritorii, poseso adrc.sate celor fruntaşi de către fapte de muncă, prin succese
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un
şl mal mari. Un loc, un nume
Daţl-ml voie ca, în numele' rea comunlstăi şl munclto- pentru Partidul Comunist rea ritmică a sarcinilor de din I.C.S.H., Iar Ion Mar- rii ;i beneficiarii rezultatelor bilanţ onorant pentru clasa mun transformat In renimte, un
şi din însărcinarea biroului nWscă internaţională. Român, pentru tovarăşul producţie. dale, preşedintele comitetului angajării lor forme In munca citoare hunedorcană şl ceUalţl prestigiu se cLştlgă greu. Dar
entuziastă de Înălţare a socia
oameni al muncii de pe aceste
Comitetului judeţean de par Folltica extei-nă a Româ Nicolae Ceauşescu, pentru Cel 36 de tineri din active sindicatului pe întreprinderea lismului. meleaguri. Cu Întreaga lor ca se păstrează şi mal greu I Pen
păstrarea
amplificarea
şl
tru
tid, al Comitetului executiv niei se bucură de un real scumpa noastră patrie, pen le U.T.C. ale I.C.M.S. Ga de construcţii, s-a referit la Organizaţiei Judeţene de par pacitate şl totalul devotament succe.sului să muncim mal mult,
al Consiliului popular jude- prestigiu pa ai'ena interna- tru solidaritatea internaţio laţi s-au bucurat, în cadrul colaborarea dintre organiza tid Hunedoara 1 s-a conferit faţă de măsurile politico adop mal bine. Iată la co slntem che
tate de partid pentru propăşirea
nală a tuturor celor ce mun acţiunii organizate la Hune Ordinul Muncii clasa a U-a, patriei dragi, prin abnegaţia maţi, la ce ne-om obligat cu
cesc. ţia U.T.C. şl sindicat, stăru Combinatului siderurgic Hune specifică spiritului Înaintat nl mîndria victoriei şl conştUnţa
doara, de prezenţa activă la ind asupra problemei califi doara — Ordinul Muncii clasa I, puterii şl posibilităţilor noastre
comuniştii
hune
Adunarea populară consa dezbateri a unor cadre de cării tinerilor, mal ales în întreprinderii miniere Barza, In- muncitorimii, sldemrglştl, mineri, creatoare. Hunedorenll — frun
dorenl
—
crată zilei de 1 Mal se în^ conducere de la I.C.S.H. Cor trej>rlnderll de prefabricate din constructori, encrgetlclenl, ţă taşi Intre fruntaşi pe frontul
beton
Blrcea
întreprinderii
şl
ipnncll — slnt angajaţi ferm. Cu
chele cu un frumos program nel Covallov, secretarul co meseriile considerata defici de construcţii siderurgice Hune rani cooperatori — au muncit buchetul rezultatelor de plnă a-
artistic la care şi-au dat tare (dulgher, flerar-betonlst). doara — Ordinul Muncii clasa aşa cum s-au angajat t feinn, cu cum, el cinstesc Sărbătoarea
Muncii. Buchetul U vor păşţta
concursul formaţiile Clubu mitetului de partid de la Schimbul de experienţă de a n-a. B-* conferit ConslUulul convingerea Importantei contri In glastra fertilă a angajării to
popular Judeţean »txiploma de
lui sindicatelor din Deva, Li I.C.S.H. a vorbit oaspeţilor la I.C.S.H. — care n-a fost onoare** pentm locul 8 tn În buţii a rezultaielor muncii lor tale, pe vasta cîmple a muncii,
despre tradiţiile de muncă şl
lipsit nici de ore de agrement
la prosperitatea generală ţi ou
pentru
pentru
iul,
rotunjirea
.ioni peiitry.' ceului pedagogic din Deva şl I rean, stăruind mal cu seamă cu profund caracter educativ trecerea dintre consiliile popu conştiinţa împUnlril datoriei. sporirea Iul cu alte flori ale
luptă ale tineretului hunedo-
Institutului da mine din Pe
preţuirii munell...
lare Judeţene. C.A.P. Cabra a
In prag de primă 21 de Mal,
(vizite la obiective Istorice,
troşani. Fanfara, formaţiile
reunite, întreaga sală dntă asupra anilor în oare i-a pus turistice, programe artistice fost distinsă ou Ordinul Muncii la sărbătoarea mundl, mustea N. STANCIU
fyfryiiiyietarea ooiiiimei muncitorilor de pretutindeni temelia Hunedoarei Industri tori hunedorenl) — s-a do 1
imnul
cor
într-un
imens
oferite de tinerii construc
ale — 1950-1952 —, despre
— „Internaţionala*. aportul brigadierilor la înăl vedit deosebit de util.
Locuitorii celor 13 sate ale re, pînă la încfeputul acestei i Gîndyri ţie, zi de IVfÂI
comunei Vaţa de Jos sînt luni, prin mur|că patriotică,
buni gospodari, oameni har s-au executat liţcrărl în va
nici şl Inimoşi. Hărnicia lor loare de peste 1 200 000 lei. E- Fierbinte urare pentru o ■ ţsMm eJaBolul de intu
este atestată, între altele, şi f orturile locuite irllor satelor mal M'jŢiiîni la porţi ra
mal anii ~
de eforturile pe care le depun au fost concentiiate la repa muri verzi do mesteceni. Cinstim armindenii
pentru a da o nouă înfăţişare raţii şl întreţln.Wl de dru Î Bate un obicei strămo-
lese« iubit şi cinstit de noi toţi.
localităţii în care trăiesc. Do muri, construcţii de podeţe, comportare demnâ o tricolorilor! Din str&moşl am tnv&ţat şl sii
Cinstim armindenii muncii I
la an la an satele sînt tot ameniajărl de zoiţie verzi şl numim mlnimatele ramun ne Do douăzeci şi opt de ani a- s-o numim curent, laconic, în
mesteceni, oo tmpodobcso por
deplinirea şi depăşirea sarcini
mai bine gospodărite, îşi altele. De asemenea, s-a lu ţile In zi de Intli mal — ar (lucem cinstirea noastră Întrea lor.
Astăzi, orele 10 (ora Bucu-
schimbă aspectul, făcîndu-se crat la reparaţia capitală a reştlulul), pe „Nepstadlon“, meci nu e greu 7 In icurta respective la golaverajul mindeni. armlndeoiU au gă armindenilor muncii libere, In salba de ncegaJate izblnzi
Dintotdeaun*
paşi însemnaţi spre sistema şcolii din satul Va|ţa de Sus, sa Istorie, noua echipă re 12-6 şl, respectiv, 11-2. De fost ramuri aimboUoe. Au sim descătuşate pentru totdeauna. pe care le doblndeşto patria iu
De douăzeci şl cinci do ani
tizare şl modernizare. la ainenajarea alolţlor din ca din Budapesta, arbitrul en prezentativă a României a aceea este de sperat Intr-o bolizat 'vrednicia oamenilor ; au Împletim cunună do armindeni bită in ascensiunea el pe ca
In acest an, după ce consi drul staţiunii balneoclimate glez Smlth va da gemnalul marcat salturi remarcabile : dispută vie, pa care o dorim simbolizau verdele trăirii şl al pe chip'ul Republicii noastre, re lea comunista. Judeţul Hunedoa
ra, cu bra'vU săi mineri, cu ne
continuităţii,
veiriele
Înnoirii
liul popular a aprobat planul rice, precum şt lai curăţarea începerii meclulul-tur din 0-0 pa Wembley calificarea eît mal sportivă. Ca do fle 'Vieţii in toate prlmăverile ani publică a adevărului şi dreptă înfricaţii Iul oţclarl şl furna-
ţii pentru toţi ced peste 20 de
de măsuri privind executarea şl amenajarea zcalelor verzi tre reprezentativele de fot la „Mundlalul* aln Mexic şl care dată, cînd s-a aflat în lor. milioane de fii al acestui pă- llştl, ou cel mal statornici iubi
bal ale Ungariei şl Româ
obiectivelor şl lucrărilor edi- din Incinta parcuiul staţiu jocurile din grupa do la faţa meciurilor sala chele, Da optzeci şl doi de anJ, de mtnt strămoşesc. tori al noiUul şl Inâlţlinllor —
Iul
constructorii,
Întreaga
cu
niei, contlnd pentru turneul
Tăria braţelor noastre, uria
litar-gospodăreşti, care a fost nii. final (de 4 echipe) al Cam Guadalajara, 0-0 la Cardiff slntem convinşi că şl astăzi la primul 1 Mial sărbătorit mun- şa forţă a Înţelepciunii Parti suflare, te prezintă, in zl de
cltoreşte tn România, crengUe
întocmit pe baza unei largi Realizări Importiinte s-au echipa reprezentativă a de mesteceni, armindenii, sim dului Comunist Român, pUda armindeni, angajat cu străluci
consultări a cetăţenilor, s-a înregistrat şl în citea ce pri pionatului Europei. României se va mobiliza la bolizează şl la noi ziua mun muncii uriaşe, neostenite pe ca re, in deplinătatea uriaşă a pu
trecut la înfăptuirea lui în veşte contr&uţla în bani şl în Echipa ţării noastre se a- Meciul Ungaria — joc în aşa fel îndt să-şl con cii, ziua unirii şi a legămlntu- re ne-o dă zl de zi cel mal brav terilor sale, dezlănţuite plenar
pentru cinstirea şi lauda mun
lui unanim al tuturor celor ce
bărbat al ţării, pe care-1 numim
practică. Valoarea acţiunilor muncă, din totalul de 12 534 flă In faţa unul meci greu, solideze prestigiul cucerit au făcut din muncă un prilej cu atlta veneraţie conducătorul cii.
da o Importanţă deosebită
stabilite a se realiza prin zile muncă cu braţtele şl ate România deja, să albă o comportare de Înaltă onoare, de-a lungul nostru Iubit Nicolae Ceauşescu, ...Rostim vorbă aleasă, Înăl
muncă patriotică, în anul lajele efectuîndu-'se peste pentru confirmarea evoluţi demnă, deplin sportivă, prin şl do-a latul globului pămintesc. au poleit în fir do aur mitul ţăm cuget curat ramurilor dc
înfrăţiţi tn glnduri şl in 1-
muncii, făclndu-l zl de zl o a-
1972, se ridică la aproape 6 000 zile. ei sale ascendente din ulti care să-şl creeze necesarul dealuri, angajaţi ferm şl decisiv leasă sărbătoare. mesteceni prinse in porţile bu
curiei, fericirii şl bunăstârll, a-
2 000 000 lei. Paralel cu cele amintite, în mii ani. Greu şl dificil din şl apoi calificarea In aceas calificării In etapia superioa In lupta pentru triumful drep Nu există zl, ceas de zi şt costor armindeni al anilor noş
mal multa motive: se va
a
ră
competiţiei,
conflr-
Sub îndrumarea şl cu spri luna martie a acestui an, în tă fază a Campionatului tăţii şi cinstei pe pămlnt, toţi noapte, in care din fabrici sau tri, prin care slăvim" munca,
cei ce asudă In mtmcă Işl În
jinul comitetului comunal de satul Ocişor s-au tnceput lu confrunta cu un partener de Europei — nivel la care fot mlnd ceea ce a afirmat pî zecesc puterile in această ,.zl, uzine, şantiere, ori combinate, tradlţl.a, prezentul şl viitorul ei
din cele mal Îndepărtate sate
partid, s-au organizat acţiuni crările de electrificare. Ijo- certă valoare, cu un pres balul nostru nu a mal fost nă acum: tehnicitate, va aduetnd prinosul şl omagiul lor sau pimcte forestiere să nu as strălucind in caratele comunis .
tigiu Internaţional recunos
mului I
de amploare pentru o mai cultorll satului au participat niciodată reprezentat. în loare Individuală şi de an fierbinte Muncii — uria-ş şl ne cultăm veşti dragi despre cinsti
secat izvor do bucurii şl trăiri
rea CC se face muncii, cinstire
bună gospodărire şi continuă la săpatul gropilor, transpor cut, o echipă reprezentati suşi acest fapt constituie o samblu, pregătirea fizică şl adevărate. pe care no-am obişnuit do-acum GH, I. NEGREA
înfrumuseţare a tuturor sate tul sttlpllor, precum şl la al vă a unei ţări vecina şl performanţă 1 Să nu uităm moral-pslhologică, voinţa de
prietene în faţa căreia na
lor comunei noastre. Salariaţii te lucrări. că în acest an n-au ajuns a Ieşi victorioşi şl dorinţa
ţionala noastră n-a reuşit.
întreprinderilor şl instituţii Realizările obţinute yor fl In precedentele 10 întllnlrl, aici reprezentative mal bi da a nu-şl decepţiona sute
le de mll de suporteri, ca
lor, comisia de femei, orga întregite prin noi acţiuni or ne cotate decît a noastră In Concurs muzica! de interpretare Instrumentală pentru elevi
nizaţia de tineret, precum şl ganizate în cinstea zilei de să se Impună. De aseme anii trecuţi: Spania, Ceho re astăzi sînt alături da cel
In prima dooadă a timll iu
cetăţenii celor 13 sate au răs 1 Mal, ele reflectînd dorinţa nea, dificultăţi se nasc şl slovacia, Portugalia, Franţa, 11 jucători români in dispu ti« a.«. 1« Sne«ava- va avea mătoarole secţii: 1, instrumen de secţia la care participă, va
te de coarde (vioară, violă.
puns ru dăruire şl entuziasm locuitorilor de a-şl face sa din Indisponibilităţile antre Bulgaria, Suedia, R.D.G. ete. ta lor pentru întîletatea loe oooenrsul muzical de In- Violoncel, harpă); 2. plan; 3. prezenta In concurs dquă pie
se muzicalo, cu sau fără a-
la îndeplinirea obiectivelor tele tot mal frumoase, de a norului Angelo Niculeacu Vom vedea la televizor un sportivă. Cu mari speran teri>r«tar« instrumentală „Cl- instrumente de suflat (flaut, companlamont (o ple.să la a-
chemării la întrecere lansată da noi valenţe mîndrlel lor de a alinia formaţia cea mal med disputat, echilibrat. E- ţe, în contextul convingerii prian Porumbesou*, dotat cu obol, clarinet, fagot, trompetă, legere din creaţia coippozilo-
Mardo premiu „Lira do Atir“,
corn). Se pot Înscrie la con
de judeţul Hunedoara către de buni. şi harnici gospodari, valoroasă a ţării noastre ; chlllbrul valoric al partici că nici de data aceasta nu manlfestaro ce-şl propune să curs pionieri şi elevi din şco rllor români, clasici sau con
toate consiliile populare ju hotărîrea de a ocupa un loc lipsesc Dobrln şl Dumltra- pantelor 3a această dublă ne vor decepţiona, să u- devină tradiţională şi la care lile generale, do muzică, mem temporani, o piesă din reper
stnt In'vitaţl să participe con
bri al cercurilor de Ia casele
deţene din ţară, deputaţii si- cit mai bun în întrecerea ce che, iar alţi jucători nu sînt confruntare Ungaria — răm un fierbinte salut tri curenţi, ele'Vl din Întreaga pionierilor, copil din instituţi toriul universal, clasic sau
tuîndu-se în fruntea cetăţe se desfăşoară pentru gospo în 'forma lor cea mal bună. România este evident: re colorilor şl un călduros ţară. ile preşcolare caro au ajuns contemporan). Concurenţii vor
SUCCES, demn de presti
organizează
se
Concursul
nilor, mobilizîndu-1, prin e- dărirea şi înfrumuseţarea lo La Budapesta, echipa zultatele cu care s-au califi pentru două categorii de vlrstă la nn bun nivel biteipretatlv avea pregătită ş( o a treia pie
să, la alegere, care va fl pre
la linul din Instrumentele pre
xemplul lor, prin hărnicia şl calităţilor rurale. noastră va avea un meci cat sînt sensibil apropiate giul lor sportiv I — copil plnă Ia 10 ani şl co văzute In regulament.
interesul manifestat, la mun REMU3 MiCLEAN foarte dificil I Dar care — dto 0 puncte in grupele N. S. pil intre 10 şl 18 ani — cu ur- Flecare Interpret, Indiferent zentată In concurs in cazul
in oare Juriul o va cerc.
ca gospodărească. Ca urma primarul comunei Vaţa de Jos
La Casa judeţeană a corpului dldactls consecinţele nerespectării lor
şi de flecare dată găsesc o
„justificare" pentru faptele să-
vîrşite.
Fiecare acţiune să răspundă tia : Motocicllstul Novăceanu
Dar lată unul dintre aceş
Nicolae din Deva, str. Dr. P.
Groza, nr. 4, conducea motoci
cleta 46-HD-4122 după ce
scopului insiructîf-educativ Fără permis nu consumase „doar vin de ca
să" şl mai înapoi II însoţea
se conduce un prieten Sicoie Petru din
Chemată să-şi aducă con tru a veni în Intîmpinarea Deva, Dacia, nr. 4, cu moto
tribuţia la activitatea de per dorinţei cadrelor didactice Autovehiculele I.C.F. De reta HD-4-342.
fecţionare pedagogică şi şti din judeţul Hunedoara de a va, lotul Birtln, în timpul Vinul II băuseră împreună
inţifică, la educarea socialis li se oferi noi posibilităţi de nopţii sînt parcate la sediul şi fie el „de casă“ sau nu
tă a cadrelor didactice din informare şi documentare, de lotului. Se pare însă că nu i-a pus în situaţia să achite
învălnmîntul de cultură ge valorificare a experienţei pe este asigurată o pază cores
nerală, profesional şi tehnic, dagogice, Consiliul de condu punzătoare şl autovehiculele o amendă contravenţională
Casa judeţeană a corpului di cere al Casei corpului ’ didac pot fl folosite de persoane iar permisele de conducere
dactic s-a angajat efectiv şi tic se va orienta spre forme chiar fără permis de condu le-au fost suspendate pe
cu folos în realizarea măsu de activitate cît mai variate timp de 2 luni. Acum „Ia un
rilor întreprinse dc către la care să poată participa un cere. Aşa s-a întîmplat tn pahar de vin" pot discuta
Inspectoratul şcolar judeţean. număr mai mare de educa noaptea de 23 aprilie 1972
Cu ajutorul comisiilor pe spe toare, învăţători şi profesori. cînd Steau Vaslle, salariat al faptele săvîrşite şl consecin
cialităţi organizăm întîlniri Pentru aceasta vom organi întreprinderii, s-a iircat la ţele nesocotinţei.
ale oamenilor de la catedră za, mai mult ca pînă acum, volanul unui tractor şl a ple-
cu cadre din învăţămîntul su activităţi la nivelul unor o- .cat fără nici o aprobare spre
perior, care-i informează a- raşe, comune, şcoli sau grupe Alba lulia (declaraţia lui). Atenţie la
supra unor noutăţi în dome de şcoli.
Centrul de instruire a noi lor angajaţi de la E. M. Vulcan. Şeful centrului, maistrul Instruct or Emil Simina, dă expUoaţii vi Pentru a contribui, în mai „Conducătorul" nu are per
itorilor muncitori mineri cu privi re la executarea lucrărilor de pre gătlrl şi deschideri. Foto: V, ONOIU niul specialităţii, se organi mis de conducere şl lipsa da
zează schimburi de opinii, mare măsură, la Informarea prioritate!
cadrelor didactice, prin pu îndemînare a dus la răstur
dezbateri cu un aprofundat
caracter instructiv - educativ nerea la dispoziţie a unor narea autovehiculului. Trac Regula priorităţii la o in
pe diverse teme pedagogice şi materiale bibliografice, vom torul a fost avariat iar Steau tersecţie dirijată prin indi
spori în acest an numărul
Sfaturi penlru păritiţi ŞCOlariiilli Pentru de specialitate (probleme de de cărţi şi publicaţii din bi Vaslle accidentat grav şl In catoare obligă pe toţi cei ca
docimologle, orientare şcolară
blioteca Instituţiei. Se va ternat în spital. Fapta s-a re pătrund într-o arteră cu
Miopia este la şcolari o In cazul în care nu este proteinele, miopia avansea înfrumuseţarea şl profesională, munca profe^ continua elaborarea buletine petrecut în jurul orei 2 noap prioritate să dea întîletate de
boală destul dc r.ăspîndită corectată la timp de oche ză mal repede. Se recoman sorilor dirlglnţl, probleme ale lor de informare şl docu tea pe un drum drept şl fără trecere vehiculelor care vin
şi se manifestă prin nepu lari potriviţi, miopia pro dă în acest scop o alimen oraşului turismului şcolar, dezbateri • mentare, îmbogăţindu-le con din stînga sau din dreapta
tinţa distingerii obiectelor gresează continuu. Prin pur taţie completă sub raport despre naţiunea socialistă, ţinutul prin publicarea unor circulaţie, indiferent de direcţia ce o vor
contradicţiile sociale, tehno
aflate la mare depărtare. tarea acestora miopia poate caloric cit şi calitativ (pro CALAN. Cetăţenii ora scrisori metodice, care să întreprinderea amintită tre urma. Autobuz sau autotu
Din ultimele dale statistice fi oprită. Pentru aceasta es teine, grăsimi, zaharuri), şului Călan s-au hotărit logia modernă şi instruirea popularizeze experienţa înain buie să la măsuri hotărtte
din ţara noastră rezultă că te necesar să se facă un precum şi consumarea unor în această primăvară să etc.). Astfel, la solicitarea tată a unor oameni de la ca ca astfel de fapte să nu so rism, motocicletă sau bici
aproape 4 la sută din numă- control al ochiului miop. alimente bogate în vitami dea localităţii în care tră noastră. Universitatea din TL tedră. cletă, toate au aceleaşi obli
■ rul copiilor care intră pe Viaţa copilului miop se ne (fructe, spanac, morcovi) iesc un plus de frumuse mlşoara ne-a acordat im deo Cu sprijinul permanent şl mai repete. gaţii corespunzătoare drumu
băncile şcolii sînt miopi, la va schimba radical în mo şl calciu (lapte şi brînză). ţe. Dintre multele lucrări sebit ajutor prin prezenţa la sub îndrumarea atentă a or lui pe care circulă.
clasele mal mari afecţiunea mentul în care, purtînd o- co se vor întreprinde, lo unele activităţi a prof, dr. ganelor locale de partid şl de „Au băut doar Lazăr Solomon, şofer pe au
fllpd în creştere. chelarl, începe să vadă ca Trebuie să acordăm o ma calnicii au hotărît să rea Ion Cornea şl prof. dr. .Şte stat, Casa judeţeană a cor tobuzul 31-HD-243, proprie
Alte tulburări de vedere şi ceilalţi copii. re atenţie condiţiilor de me lizeze prin muncă volun- fan Munteanu, prorectori al pului didactic Işl va concen tatea Autobazei Deva, consi
prof.
dr,
a
universităţii,
au fost observate mai rar. Durerea de cap, oboseala diu. Lumina proastă, insufi tar-patriotlcă un parc la Gheorghe Tohăneanu, prof. tra eforturile pe linia per vin de casă'' deră că autovehiculul pe ca
Defectul de vedere care fa şi celelalte simptome dis cientă, favorizează apariţia intrarea tn oraşul nou. Lu dr. Nicolae Pîrvu, a lectori fecţionării şl modernizării
ce ca obiectele depărtate să par, îşi recapătă încrederea miopiei, dar şi o lumină crările au şl Început. Vi lor Ion Drăgan, Silviu Truţi învăţămîntulul. De aceea, a- re II conducea are prioritate
fie văzute mai clar decît în forţele sale, începînd să prea puternică poate obosi zitatorii vor găsi aci, în- şl Ion Panduru. Sprijinul dresăm, pe această cale, o Băuturile alcoolice sînt in pe măsura capacităţii şi aşai
chemare şl un îndemn tatur
cele apropiate se face simţit ia parte activă la viaţa co ochiul. cepfnd cu ziua de 1 Mal, primit pînă acum, aprecieri ror cadrelor didactice din ju terzise cu desăvîrţlre condu nesocotea Indicatoarele de
ia 1-2 la sută din totalul lectivităţii şcolare, învaţă Pentru prescrierea oche o zonă verde presărată le pozitive făcute de către deţ de a .sprijini acţiunile 1- cătorilor de autovehicule de „oprire la Intersecţie" sau
copiilor şcolari. Mai rar se mai bine, moralul său se larilor sau altor tratamen cu Tondouri dc flori, o cadrele didactice ne întăresc niţiate, atît prin prezenţă cît „cedează trecerea“.
face simţit astigmatismul — ridică. te adresaţi-vă numai medi oglindă de apă, pomi or convingerea că este blpe să şi prin propuneri şi sugestii orice fel, atunci cînd conduc
defectul vederii cauzat de Se indică de asemenea ca namentali. Valoarea mun dezvoltăm aceste activităţi pe care le socotim orieînd pe drumurile publice. Fapte Prin Ignorarea semnificaţi
inegalitatea curbării crista tulburările de vedere să fie cului specialist, tulburările cii patriotice depuse pen menite să contribuie la in binevenite, menite să ducă Ia le, fie contravenţionale sau ei unul astfel de indicator a
linului sau corneei. Vederea tratate şi prin măsuri ge de vedere putînd fl înlătu tru realizarea acestui parc formarea cadrelor didactice îmbogăţirea activităţii insti Infracţionare, adesea sînt ge accidentat i>e un motociclist
în acest caz nu este clară nerale, un rol important în rate dacă copilul este pre ■ se cifrează la suma de pe cu problemele noi ce se ivesc tuţiei. în timp ce ieşea în drum na
pentru că fiecărui punct al acest sens avîndu-1 alimen zentat din timp la medic şi pe linia diferitelor specia neratoare de accidente cu ur ţional dinspre localitatea Ilia.
obiectelor îi corespunde în taţia. La copiii cărora nu le dacă poartă ochelari potri ste 60 000 lei. lităţi. Prof. CORNEL CISMAS mări foarte grave. Sînt însă
ochi nu un punct, ci o linie. place carnea şi laptele, deci viţi. Pentru a răspunde unor ner directorul Casei judeţene a multe persoane care nesoco Lt. major
cesităţl de prim ordin şi pen- corpului didactic tesc regulile de circulaţie şl TRAIAN BERBECEANU