Page 42 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 42

infwwHwwiwaiiijigjaaiBwwsw^^
                                                                                                                                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 369 O JOI 13 APRILIE 1972





                                                                                                             Cofclâ preţuire politicii externe active

                                   Pe şantierele de consfrucţii ;


             ; DEZBATERI FINALE ÎN                                                                           promovate de partidul şi statul nostru

             INVÀTÀMINTUL DE PARTID


                                                                                                                                         Am  urmărit  cu  multă  a-
               Programul  partidului  nostru   tie.  La  pregătire  au  partici­  vitate  şi  îndeosebi  pentru   I  ieatirinarea      tenţie întregul itinerar trans­  fie  corespunzînd  unor  ten­  Cu inima şi gîndul sîntem
                                                                                                                                                                   dinţe  şi  necesităţi  obiective
             pentru  îmbunătăţirea  activi­  pat  directorul  general  al  în­  constructori.                                          mis  prin  presă,  radio  şi  te­  ale  raporturilor  dintre  sta­
             tăţii  ideologice,  ridicarea  ni­  treprinderii,  secretarul  comi­  Activitatea   constructorilor                       leviziune.  rodnicul  dialog   te.                           alături de conducătorul
             velului  general  al  cunoaşterii   tetului  de  partid  şi  alte  ca­  pentru  înfăptuirea  obiective­                   realizat  de  delegaţia  noas­  Concretizată  într-o  multi­
             şi  educaţia  socialistă  a  ma­  dre  de  conducere  din  între­  lor  planului  cincinal  1971-   ! unor principii                                  tudine  de  acţiuni  şi  iniţia­      partidului şi statului .
                                                                                                                                       tră  condusă  de  tovarăşul
             selor.  pentru  aşezarea  relaţi­  prindere.  Directorul  general,   1975  trebuie  îndreptată  cu                        Nicolae  Ceauşescu  în  cele   tive,  într-o  activitate  labo­
             ilor  din  societatea  noastră  pe   tovarăşul ing. Gheorghe Moldt,   precădere  spre  creşterea  efi­                    opt  ţări  africane.  Am  re­  rioasă  şi  variată,  concepţia
             baza  principiilor  eticii  şi  e-   a  prezentat  propagandiştilor   cienţei  investiţiilor,  ca  rod  al                flectat,  nu  atît  la  spectacu­  partidului şi guvernului nos­  Personal,  văzînd  manifes­  subliniat  de  nenumărate  ori
             chităţii  socialiste  capătă,  pe   pe  larg  sarcinile  economice   activităţii  constructorilor,  a                     loasa  ospitalitate  —  deşi  şi   tru  în  relaţiile  interstatale   tările  de  prietenie  cu  care  a   ziarele  din  ţările  vizitate  —
             zi  ce  trece,  amploare  şi  noi   ce  le  revin  constructorilor  în   proiectanţilor  şi  beneficiari­  I trainice     aceasta  îşi  are  explicaţiile   este  într-o  măsură  tot  mai   fost  înconjurată  delegaţia   că   tovarăşul   N i c o l a e
             dimensiuni   în   cuprinderea   acest  an,  precum  şi  un  bilanţ   lor,  a  tuturor  factorilor  ce                     ei  —  cît  mai  ales  la  izvorul   însemnată  cunoscută  şi  a-   noastră  în  fiecare  oraş  şi  e-   Ceauşescu   este   o   ma­
             maselor,  strîns  legat  de  ce­  al  realizărilor  anului  care  s-a   participă  la  realizarea  lor.  In               care  generează  astfel  de  le­  preciată.  Aici  îşi  are  izvo­  tapă  a  călătoriei,  am  simţit
             rinţele  complexe  ale  activită­  încheiat,  însoţit  de  concluzii   cadrul  acestei  teme  de  dez­  I Am văzut in vizii i i   gături  între  popoarele  lu­  rul  prietenia  şi  căldura  cu   o  adîncă  emoţie  şi  un  sen­  re   personalitate   interna­
             ţii  de  educare  partinică,  revo­  şi  soluţii  în  legătură  cu  ac­  batere,  reducerea  duratei  de   j varăşului Nicolae Ccaiişcs, u   mii.  Or,  în  această  privinţă   care  sînt  primiţi  solii  po­  timent  de  stimă,  prietenie   ţională.   „...Fiind   profund
             luţionară   a   membrilor  de   tivitatea  viitoare  a  întreprin­  execuţie  cu  toate  implicaţi­  in cele opt ţări de pe con­  România  socialistă  oferă  un   porului  român  pe  toate  me­  şi  solidaritate  faţă  de  cetă­  român, el este, în mod esen­
             partid,  a  celorlalţi  oameni  ai   derii,  iar  tov.  Cornel  Covaliov   ile  sale  pozitive  şi  negative   tinentul african o vizită de   model  de  înaltă  responsabi­  ridianele  lumii,  secretarul      ţial,  internaţionalist"  —  se
             muncii.  Programul  pune  în   a  dat  indicaţiile  metodice  ne­  trebuie  să  se  bucure  de  cea   lucru, care are însă o sem-   litate  pentru  progresul  so­  general  al  partidului  nostru,   ţenii  ţărilor  vizitate,  care   arăta,  despre  preşedintele
             faţa  tuturor  organizaţiilor  de   cesare.  Periodic,  la  cabinetul   mai  mare  atenţie  în  convor­                   cial  în  lume,  aduce  o  con­  preşedintele  Consiliului  de   luptă  pentru  construirea  li­  .statului nostru, în cotidianul
             partid,  de  masă  şi  obşteşti  o-   de  ştiinţe  sociale  din  unitate   birile  finale.  Pentru  a  ilus­  ^ nificaţie deosebită. Cu­  tribuţie  voloroasă  şi  necon­  Stat,  t o v a r ă ş u l   Nicolae   nei  societăţi  noi  şi  care  gă­  egiptean  de  limbră  franceză
             biective  clare,  pentru  o  pe­  se  organizează  activităţi  me­  tra  importanţa  hotărîtoare  a   noaştem şi sintem mîndri   testată la încetăţenirea şi  Ceauşescu, aşa se explică  sesc  în  România  un  exem­  „Journal D’Egypte“.
             rioadă  de  timp  îndelungată.   nite  să  clarifice  şi  să  adîn-                          de prestigiul de care se                                                               plu  demn  de  urmat  şi  un   Noi,  colectivul  O.C.L.  a-
             In  acest  context,  organizarea   cească  problemele  ce  urmea­  acestui  obiectiv  să  apelăm  la   bucură România pe plan                                                       sprijin  acordat  în  spiritul   limentara  din  Hunedoara  —
                                                                         graiul  laconic  dar  edificator
             şi  desfăşurarea  învăţămîntu-   ză  să  fie  puse  în  dezbatere   al  cifrelor  :  la  nivelul  econo­  extern. Această vizită a ri­                                              umanismului,  al  internaţio­  ca  şi  toate  colectivele  de
             lui  de  partid  capătă  o  deo­  în cadrul convorbirilor finale.                            dicat şi mai mult prestigiul   lnoercăm  un  sentiment  de                             nalismului proletar.         muncă  din  întreaga  ţară  —
             sebită importanţă.              Ca  o  expresie  a  creşterii   miei  naţionale,  o  zi  de  în-   ţării noastre, al politicii                                                        In  întreprinderi,  fabrici  şi   sîntem  conştienţi  că  prin
                                                                         tîrziere  a  investiţiilor  se  ci­
              Invăţămîntul  de  partid  pe   răspunderii  organelor  şi  or­  frează  la  peste  100  milioane   ^ sale externe în lumea con­                                                    uzine,  unde  a  poposit,  tova­  munca  pe  care  o  depunem
            şantierele  de  construcţii  a   ganizaţiilor  de  partid  faţă  de   lei  pierderi  şi,  fireşte,  fieca­  temporană.       profundă mîndrle patriotică                             răşul  Nicolae  Ceauşescu  s-a   zi  de  zi  pentru  traducerea
            fost  organizat  în  acest  an,  în   învăţămîntul  de  partid  este   re zi cîştigată aduce în vistie­  Pentru noi toţi cei 140 de                                                  purtat  ca  la  noi  acasă  :  a   în  viaţă  a  obiectivelor  Con­
            lumina  indicaţiilor  conduce­  şi  faptul  că  la  convorbirile   ria  statului,  a  poporului  pe­  \ comunişti, pentru oamenii                                                    vorbit  cu  muncitorii,  le-a   gresului  al  X-lea  al  P.C.R.
            rii  partidului,  pe  organizaţii   finale  au  fost  repartizaţi,  să   ste  100  de  milioane  lei  veni­  muncii din şantierul e-   dezvoltarea  relaţiilor  dintre   însemnatele  schimburi  eco­  strîns  prieteneşte  mîna,  s-a   ne  facem  o  datorie  patrioti­
            de  bază.  ceea  ce-i  conferă  o   pregătească  şi  să  conducă   turi.                      lectrotehnic al I.C.S. Hune­  state.                     nomice  şi  cultural-ştiinţifice   oprit  în  faţa  maşinilor  şl   că  şi  internaţionalistă,  ne
            mai  reală  apropiere  de  pro­  dezbaterile,  membri  ai  orga­                              doara, această vizită a în­   In  politica  externă,  parti­  dintre  România  socialistă  şi   uneltelor  mînuite  do  ei,  le-a   aducem  contribuţia  la  pro­
                                                                            Constructorii
                                                                                          hunedoreni
            cesul  de  producţie,  o  mai  am­  nelor  de  partid  respective,   vor  înţelege,  în  acest  con­  semnat afirmarea încă o   dul  şi guvernul nostru plea­  multe  state  ale  lumii,  aşa   ascultat  cu  atenţie  preocu­  păşirea  idealurilor  de  pace
             plă  posibilitate  de  cunoaşte­  activişti  de  partid  şi  alte  ca­                       dată a principiilor după     că  de  la  cerinţa  imperioasă   se  explică  entuziasta  primi­  pările   pe   care   le   au   şi  prietenie  cu  toate  popoa­
            re  a  problemelor  concrete  ale   dre cu munci de răspundere.  text,  cît  de  actuală  e.ste  sar­  care se călăuzesc partidul   a  epocii  contemporane  că   re  făcută  delegaţiei  noastre   pentru  diversificarea  pro­  rele lumii.
                                                                         cina  trasată  de  plenara  Co­
            activităţii  cotidiene,  de  îm­  Organele  şi  organizaţiile  de   mitetului  judeţean  de  partid   şi statid nostru in relaţiile   nici  o  ţară,  indiferent  de   pe continentul african.  ducţiei,  pentru  adoptarea  u-
            pletire  a  acestora  cu  învăţă­  partid  din  întreprinderile  şi   din  30  martie  1972  de  a  rea­  l cu toate statele: respectul   mărimea  ei,  nu  se  poate   Reflectînd  asupra  recen­  nor  tehnici  noi  în  produce­  ION BOZDOG
            tura teoretică.                din  şantierele  de  construcţii   liza  pînă  la  finele  semestru­  reciproc, suveranitatea na­  dezvolta  în  mod  izolat,  fi­  tei  vizite  în  Africa,  la  mo­  rea  bunurilor.  Aceasta  de­  drectorul O.C.L. alimentaro
              Ne  aflăm  la  încheierea  ci­  au  datoria  de  a  asigura  ca  în   lui  I  al  acestui  an  cel  puţin   ţională, întrajutorarea fă-   ind  determinată  în  propriul   dul  strălucit  în  care  dele­  monstrează — aşa cum au  Hunedoara
            clului  de  expuneri  şi  dezba­  cele  două  dezbateri  finale   55  la  sută  din  planul  de  in­  ţ ră obligaţii politice, recu­  ei  interes  să  întreţină  re­  gaţia română condusă de to­
            teri  în  cursurile  de  pe  şan­  programate  la  toate  cursurile   vestiţii.  Dezbaterile  finale  din   noaşterea dreptului sacru   laţii  de  colaborare  şi  co­  varăşul  Nicolae  Ceauşescu
            tierele  de  construcţii,  prevă­  să  se  abordeze  în  primul  rînd   învăţămîntul  de  partid  al   . al fiecărui popor de a-şi   operare  cu  alte  state.  Suc­  şi-a  încheiat  mandatul  în­
            zute  în  programele  stabilite   problemele  specifice  fiecărui   constructorilor   trebuie   să   ) hotărî de sine stătător pro-   cesul  politicii  noastre  exter­  credinţat  de  popor  în  aceas­
            iniţial.  In  această  perioadă,   curs,  izvorîte  din  bogatul   pună  asemenea  probleme  în   ^ pria soartă.           ne,  relaţiile  cu  statele  lu­  tă  călătorie,  încerc,  alături   Stimă şi respect reciproc
            îndeosebi  între  15-30  aprilie,   conţinut  reliefat  la  consfătui­  prim  plan.  Strîns  legat  de   s  M-am  bucurat,  ne-a  emo-   mii  au  la  bază  respectarea   de  toţi  cetăţenii  ţării,  un
            au loc convorbirile finale.    rea pe ţară a   cadrelor de   cerinţele  de  darea  în  func­  ■■  ţionat  primirea  deosebită   şi  promovarea  cu  fermitate   sentiment  de  profundă  mîn-   Partidul  şi  statul  nostru   ducătorul  partidului  şi  sta­
              Organizaţiile  de  partid  au   conducere din   industrie şi                             ]  care  i  s-a  făcut  conducă-                            drie  patriotică,  de  adeziune   militează   cu   consecvenţă   tului  nostru  s-a  bucurat  de
             desfăşurat  o  muncă  intensă   construcţii, din   lucrările ple­  ţiune  înainte  de  termen  a  ca­  i  toridui  iubit  al  poporului   a  normelor  şi  principiilor   deplină  la  politica  lucidă  şi   pentru  ca  relaţiile  dintre   o  călduroasă  primire.  Po­
            pentru  pregătirea  temeinică   narei  C.C.  al  P.C.R.  din  3-5   pacităţilor  proiectate  trebuie   ,  român,  tovarăşuhn  Nicolae   unanim  recunoscute;  res­  realistă  promovată  de  Par­  partide  şi  guverne,  dintre   poarele  Africii  văzînd  în
            a  dezbaterilor  finale,  pentru   noiembrie 1971.           să  se  afle  problemele  speci­                              pectarea  independenţei  şi   tidul  Comunist  Român,  de   ţări  şi  popoare  să  se  baze­
             a  Ie  asigura  un  bogat  conţi­  In procesul   dinamic de  fice  fiecărui  şantier  ca  •  gos­  \  Ceauşescu,  tovarăşei  Elena   suveranităţii  naţionale,  ega­  statul  nostru  socialist.  Noi,   ze  pe  încredere,  stimă  şi   persoana tovarăşului Nicolae
             nut  -şi  un  spor  de  eficienţă.   construire  a  societăţii  socia­  podărirea  materialelor,  redu­  i   Ceauşescu,   delegaţiei   de   litatea  în  drepturi  a  tuturor   cei  care  ne  bucurăm  de   respect   reciproc.   Grija   Ceauşescu  —  aşa  cum  s-an
            Este  meritorie  strădania  or­  liste  multilateral  dezvoltate,   cerea  preţului  de  cost,  redu­  /  partid  şi  de  stat  a  ţării   popoarelor,  neamestecul  în   roadele  acestei  politici,  a-   pentru  promovarea  unei  po­  exprimat  în  cuvîntul  lor
                                                                                                                                       treburile  interne  ale  altui
                                                                         cerea  ponderii  lucrărilor  de
                                                                                                                                                                                                                              conducătorii  statelor  vizita­
             ganizaţiilor  de  partid  din  în­  constructorilor  le  revin  sar­                      j  noastre  pe  meridianele  A-                             vem  datoria  să  facem  totul
            treprinderile  de  construcţii,  a   cini  deosebite.  Sînt  cunoscu­  construcţii-montaj,   introdu­  ^  fricii.  Considerăm  această   stat şi avantajul reciproc.  pentru  a  spori  zi  de  zi  con­  litici  care  să  înlesnească  o   te  —  un  mare  conducător
             comitetelor  municipale  şi  o-   te  eforturile  întregului  popor   cerea  de  tehnologii  moderne,   I  căldură  ca  un  înalt  mesaj   Contribuţia  ţării  noastre   tribuţia  noastră  la  prospe­  mai  bună  înţelegere  şi  cu­  politic  şi  de  stat,  un  luptă­
            ră.şeneşti  de  a  orienta  dezba­  pentru  a  asigura  o  rată  înal­  avantajoase,   aprovizionarea   I  prietenesc  adresat  Româ-   la  cristalizarea  şi  instaura­  ritatea  şi  progresul  Româ­  noaştere  reciprocă,  o  cola­  tor hotărit şi neînfricat pen­
                                                                         tehnico-materială  ritmică,  în­
                                                                                                                                       rea  acestor  norme  funda­
            terile  finale  înspre  probleme   tă  a  acumulărilor,  de  a  asi­  tărirea  disciplinei  şl  a  răs­  ) niei socialiste.  mentale  care  trebuie  să   niei  socialiste,  la  creşterea   borare  multilaterală  cu  toa­  tru libertatea şi independen­
             majore  ale  activităţii  econo­  gura  o  eficienţă  sporită  a  in­  punderii   şantierelor,   pre­  \  Pentru  a  veni  în  întîmpi-   prezideze  în  relaţiile  inter­  prestigiului  pe  care  şi  l-a   te  popoarele  lumii  îşi  gă­  ţa popoarelor, pentru trium­
             mice,  ale  vieţii  de  partid,  e-   vestiţiilor.  Actualul  cincinal   cum  şi  alte  probleme  care   narea  politicii  partidului  şi   naţionale,  poziţia  ei  fermă   dobîndit  pe  toate  meridia­  seşte  o  nouă  şi  strălucită   ful  cauzei  păcii,  democraţi­
             ticii  şi  moralei  comuniste.   prevede  sarcini  sporite  în  do­  pot  constitui  un  bogat  mate­  \ statului,  comuniştii,  colecti­  şi  consecventă  în  această   nele lumii.  confirmare  şi  în  vizita  făcu­  ei  şi  înţelegerii  între  po­
             Este  demn  de  subliniat  mo­  meniul  investiţiilor,  la  un  ni­  rial  de  viaţă  în  cadrul  dez­  \ vul  nostru  de  muncă  s-a                                               tă   de   tovarăşul   Nicolae   poare,  ca  in  lume  să  dom­
             dul  în  care  au  fost  pregătite   vel  calitativ  ridicat  faţă  de   baterilor finale.  1  angajat  ca  toate  lucrările   direcţie,  sistemul  crescînd   Prof. MARIA CREJU    Ceauşescu  în  cele  opt  ţări   nească  forţa  legii  şi  nu  le­
                                                                                                                                       de  legături  pe  care-1  culti­
             dezbaterile  finale  la  I.  C.  S.   cincinalul   precedent.   Deci,                     \                               vă  în  exterior  îi  conferă   vicepreşedinte al Comitetului   din Africa.            gea  forţei,  ca  fiecare  popor  \
                                                                                                        '  aferente  părţii  electrice  de
             Hunedoara. Propagandiştii din   sarcini  sporite  atît  în  ce  pri­  PETRE ŢiRĂU         \ la  furnalid  9  de  la  C.S.H.   politicii  externe  a  României   de cultură şi educaţie socia­  Am  constatat,  cu  îndrep­  să  fie  liber  şi  să-şi  poată
             construcţii  au  fost  instruiţi   veşte  amploarea  lor  cit  şi  in­                       şi  de  la  I.M.  Aiud  să  fie                          listă al judeţului Hunedoara  tăţită  mîndric  patriotică,  că   făuri  soarta  corespunzător
             în  vederea  convorbirilor  fina­  dicii  calitativi  superiori  pen­  directorul Cabinetului judeţean   \  executate   în   timp   re­  socialiste caracterul ştiinţi-             în  toate  ţările  vizitate  con-  năzuinţelor  şi  aspiraţiilor
             le  încă  în  cursul  lunii  mar­  tru  toate  sectoarele  de  acti-  de partid           \   cord.  Totodată,  preocupa-,                                                                                       sale,  să  fie  stăpîn  la  el  a-
                                                                                                       s   rea  noastră  de  căpetenie                                                                                        casă.
                                                                                                                                                                                                                                Ţăranii  cooperatori  şi  me­
                                                                                                       \ l  este  de  a  transpune  in  via-   Susţinem prin fapte politica partidului nostru                                 canizatorii   din   unitatea
                                                                              Acţiuni pentru            '  ţă  sarcinile  ce  decurg  din                                                                                     noastră  —  miniiri  de  pres­
                     Oontoryrî sigure ale.                                  profesorii diriginţl       \ Rezoluţia   Conferinţei   pe     Presa,  radioul  şi  televizi­  încă  231  de  meşteşugari  ca­  lei  la  încasările  de  la  popu­  tigiul  de  care  se  bucură  azi
                                                                                                          ţară  a  cadrelor  de  condu­
                                                                                                       \
                                                                                                                                                                    re  lucrează  în  cele  28  de
                                                                                                                                                                                                laţie,  cu  118  000  lei  la  li­
                                                                                                                                                                                                                              ţara  noastră  în  întreaga  lu­
                                                                                                                       întreprinderi,
                                                                                                                 din
                                                                                                          cere
                                                                                                                                                                                                                              me.  că  poporul  român  esle
                                                                                                                                        cu  aspectele  vizitei  tovară­
                                                                             HUNEDOARA.  In  cadrul    \ centrale  industriale  şi  de   unea  ne-au  ţinut  la  curent   secţii  ale  cooperativei  ..Re­  vrările  pentru  fondul  piefei   un  popor  iubit,  stimat  şi  a-
                                                                                                                                        şului  Nicolae  Ceauşescu  pe
                                                                                                                                                                    tezatul“.  Nu  pot  să  nu  sub­
                                                                                                                                                                                                şi  cU  155  000  lei  la  desfa­
                      mm nou ofileotiv:                                    acţiunilor   întreprinse   de   \ construcţii,   din   cuvinta-   itinerarul  miilor  de  kilo­  liniez  aici  amănuntul  că   cerea  cu  amănuntul.  Vrem   preciat  ca  prieten  de  năde.j-
                                                                           Casa  .judeţeană  a  corpului
                                                                                                        \ rea
                                                                                                                tovarăşului
                                                                                                                            Nicolae
                                                                                                                                                                    noi  toţi  —  conducerea  coo­
                                                                                                                                                                                                ca  în  trimestrele  viitoare  să
                                                                                                                                        metri  parcurşi  in  cele  opt
                                                                                                                                                                                                                              de  al  popoarelor  de  pe  toa­
                                                                           didactic,  la  Liceul  nr.  1  din
                                                                           Hunedoara,  în  faţa  unui   ^  Ceauşescu,  rostită  cu  acest   state  ale  continentului  afri­  perativei  şi  întreaga  masă   facem  şi  mai  mult.  Şi  in  a-   te  continentele  —  dau  o
                                                                                                                                                                    de  meşteşugari  —  ne  unim
                                                                                                                                                                                                                              înaltă  apreciere  rezultatelor
                                                                                                                                        can.
                                                                                                                                                                                                ceastă  hotărire  am  dori  să
                                                                                                        ^ prilej.
                  barajul Jalea de Peşti“                                  însemnat  număr  de  profe-      Ca  muncitor  cu  o  vechi­   Prezenţa  celui  mai  iubit   in  ceea  ce  avem  mai  bun  şi   se  vadă  dragostea,  stima  şi   vizitei  făcute  de  solii  ţării
                                                                           sori-diriginţi,  lectorul  uni­
                                                                                                                                                                                                respectul  nostru  pentru  ace­
                                                                                                                                                                                                                              noastre  în  Africa.  România
                                                                           versitar  Ion  Drăgan  de  la
                                                                                                                                                                    util  în  noi  pentru  n  da  via­
                                                                                                          me  de  peste  două  decenii
                                                                           Universitatea  din  Timişoa­   la  I.C.S.  Hunedoara  doresc   fiu  al  poporului  nostru  in   ţă  sarcinilor  trasate  de  par­  la  care  şi-a  dedicat  puterea   şi-a  cîştigat  noi  prieteni.  pe
                                                                                                                                        continentul  Africii,  unde  se
                 (Urmare din pag. 1)       într-o  zi  lucrătoare,  multe   ra  a  făcut  o  cuprinzătoa­                               afirmă  viguros  aspiraţiile  de   tidul  în  fruntea  căruia  .se   sa  de  muncă  şi  intregul  de­  continentul  african  şi  noi
                                           excavatoare  staţionau,  patru   re  expunere  despre  „Siste­  ca  întreprinderea  noastră   libertate,   independenţă   şi   află  omul  care  prin  persoa­  votament  faţă  de  popor,   vom  munci  cu  toate  forţele
             canalului  colector  din  siste­  autobasculante  de  mare  capa­  mul   muncii   diriginţilor".   să-şi  afirme  şi  în  acest  an   progres  ale  popoarelor,  reli­  na  şi  înaltul  său  prestigiu   cauzei  ridicării  prestigiului   pentru  înfăptuirea  neabătu­
             mul  de  canalizare.  Avem  pla­  citate  se  aflau  pe  serpentine   Multiplele  probleme  pri­  \  tradiţia  de  hărnicie  şi  res-   efează locul important pe ca­  ne-a  reprezentat  in  conti­  României  pe  toate  meridia­  tă  a  politicii  interne  şi  ex­
             nificat  pentru  acest  an  efec­  cu  problemele  personale  ale   vind  activitatea  diriginţilor   \  ponsabilitate  în  materiali-   re  România  îl  ocupă  pretu­  nentul  cald  al  luptei  pentru   nele  lumii,  eminentul  fiu  al   terne  a  partidului  şi  statu­
             tuarea  a  2,5  km  de  canal,  dar   şoferilor,  la  staţia  de  epurare   infăţişate  de  către  confe­                  tindeni.                    prosperitate  şi  emancipare   acestui  popor  —  NICOLAE   lui  nostru,  pentru  ridicarea
             angajamentul    muncitorilor   nu  .se  găsea  ţipenie  de  om   renţiar  au  venit  în  spri­  l( zarea investiţiilor.      Subliniind  adeziunea  mea   economică  şi  spirituală —to­  CEAUŞESCU.             pe  culmi  tot  mai  înalte  a
             noştri  este  de  a  efectua  3,5   etc.                      jinul  muncii  concrete  a  ce­                              deplină  la  activitatea  secre­  varăşul Nicolae Ceauşescu.                          prestigiului  ţării  noastre  pe
             )<m.  Paralel,  căutăm  soluţii,   —  Vom  analiza  aceste  as­  lor  prezenţi.  întrebările  şl   J VALERIU MANESCU                                     Am  incheiat  primul  tri­      VIOREL lEZAN            arena internaţională.
             împreună   cu   proiectantul,   pecte  —  ne-a  asigurat  Mihai   opiniile  exprimate  de  par­  t şef de brigadă de electricieni,   tarului  general  al  partidu­  mestru  al  anului  cu  un  plus   preşedintele cooperativei meş­
                                                                                                                                        lui  şi  a  întregii  delegaţii
             pentru  racordarea  la  magis­  •Ştefăniţă,  secretarul  comite­  ticipanţii  la  dezbateri  au   ^ secretarul organizaţiei de bază   pe  care  a  condus-o,  alătur   de  91  000  lei  la  producţia   teşugăreşti „Retezatul"   AUREL CI2MAŞ   ^
             trala  cu  apă  potabilă  şi  a  al­  tului  de  partid  al  şantierului   confirmat  necesitatea  unor   ^ de la şantierul electrotehnic              marfă, cu un adaos de 29 000          Haţeg                       tehnician         i
             tor  oraşe  din  Valea  Jiului,   —  pentru  că  demnitatea  de   asemenea  expuneri  pentru   ^ al I, C. S. Hunedoara     acesteia şi sentimentele a                                                              şeful fermei seminţe din   '
             la  ora  actuală  fiind  alimen­  constructor  poate  fi  păstrată   perfecţionarea muncii.                                                                                                                         cadrul  C.A.P.  Geoagiu   ţ
             tate  doar  oraşele  Uricani  şi   doar  prin  participarea  conşti­
             Lupeni.  Am  atacat  deja  a-   incioasă  la  realizarea  obiecti­
             ceastă  problemă  pentru  că   velor.  De  fapt.  în  multe  ca­
             din  cauza  terenului  şi  a  u-   zuri.   indisciplina   a   fost
             nor  cşaionări  de  execuţie  in­  curmală  tocmai  ca  urmare  a                                                                                      Profesiunea aleasi meseria indrăgită-conditii
             suficient  fundamentate  înţîm-   măsurilor  întreprinse  de  co­
             pinăm încă unele greutăţi.    mitetul  de  partidj  ca  urma­
               .Se  lucrează  în  continuare   re  a  muncii  de  educaţie  des­
             la  injectarea  betonului  pen­  făşurată  în  rîndul  oamenilor                                                                                       aie progresului şi împlinirii idealurilor umane
             tru  crearea  voalului  de  ctan-   noştri.
             şare  în  amóntele  barajului,   Fără  îndoială,  prin  mobili­
             la  centrala  termică,  la  ni­  zarea  ctjmuniştiior,  prin  în­
             velarea  terenului  din  jurul   tărirea  responsabilităţii  faţă                                                                                       Ritmul  şi  amploarea  pro­  lor,  ca  rezultat  al  prezenţei   cii  —  o  caracteristică  a  so­
             barajului,  la  noul  hotel  turis­  de  soarta  obiectivelor  de  aici,                                                                               gresului  tehnic  contemporan,   motivaţiei,  pasiunii  în  mun­  cietăţii  socialiste.  In  acest
                                                                                                                                                                    împreună  cu  dinamica  acce­
                                                                                                                                                                                                  că  şi  al  competenţei  profe­
             tic  din  preajma  lacului  de   disciplina  de  şantier  va  fi  îm­                                                                                  lerată  pe  care  acesta  o  de­  sionale  ;  asigură  satisfacerea   context,  orientarea  şcolară  şi
             acumulare etc.                bunătăţită  la  Valea  de  Peşti.                                                                                        termină  în  lumea  meseriilor   mai  corespunzătoare  a  ne­  profesională  —  de  la  care  se
                                                                                                                                                                                                                               aşteaptă  din  ce  în  ce  mai
               Dacă  obiectivele  acestei  im­  O  atenţie  sporită  trebuie  să                                                                                    confirmă,  amplifică  şi  relie­  voilor  materiale  şi  posibilităţi   mult  —  devine  o  politică  de
             portante  lucrări  hidrotehni­  se  acorde  însă  şi  condiţiilor                                                                                      fează.  mai  mult  ca  oricînd,   mai  bogate  de  realizare  a   stat,  ce  se  cere  onorată  şi
             ce  cunosc  în  'fiecare  zi  sub­  sociale  în  care  muncesc  con­                                                                                  valoarea  şi  necesitatea  socia­  personalităţii, influenţînd ast­  sprijinită  efectiv  de  către  toţi
             stanţiale  materializări,  demne   structorii.  Din  cauza  firelor                                                                                   lă  imperativă  a  orientării   fel  pozitiv  viaţa  de  familie:   factorii obştei socialiste.
             de  amintit  sînt  şi  măsurile   telefonice  mereu  defecte.  a                                                                                      şcolare şi profesionale.       reduce  numărul  cazurilor  de   Evident,  aceste  acţiuni  şi
             luate  de  conducerea  şantie­  punctului  alimentar  „deschis"                                                                                         Inegal  şi  diferit  conştienti­  rataţi  şi  neadaptaţi  ;  omoge­  procese  complexe  pot  deveni
             rului  pentru  extinderea  acor­  doar   cînd   vrea   gestiona­                                                                                       zată  de-a  lungul  vremii,  a-   nizează   forţele   productive,   realizabile  numai  pe  baza  u-
             dului  global  —  bineînţeles  la   ra.  a  programului  autobu­                                                                                       ceastă  problemă  este  egală   mărindu-le  capacitatea  gene­  nor  principii  şi  reguli  ştiin­
             lucrările  unde  se  pretează  a-   zelor   I.G.C.P.   nerespectat,                                                                                    ca  durată  cu  însăşi  exi.sten-   rală  şi  accelerîndu-le  ritmul   ţifice  :  rolul  principal  de  în­
             ceastă  salarizare.  .'Vstfel,  la   constructorii  de  la  baraj  şi                                                                                 ţa  societăţii  omeneşti,  iar  ca   de dezvoltare.         drumător  şi  coordonator  al
                                                                                                                                                                   valoare  socială,  dintr-o  anu­
             carieră,  în  primul  trimestru,   cei  de  la  lucrările  anexe                                                                                      mită  perspectivă,  ea  repre­                              şcolii  ;  caracterul  educativ  şi
             procentul  de  cuprindere  a  lu­  pierd  multe  minute  cu  re­                                                                                      zintă,  de  fapt,  tot  ceea  ce  în­                       continuitatea  orientării  ;  pre­
             cratorilor  în  acord  global  a   zolvarea  probleiTiolor  de  şan­                                                                                  ţelegem  prin  pregătirea  ti­                              gătirea  psihologică  şi  trans­
             fost  de  41  la  sută,  fapt  ce  a   tier şi a celor personale.   Deva. Vedere din centrul oraşului.                           Foto: N. GHENA       neretului  pentru  viaţă.  Pen­                             formarea  treptată  a  copilului
             asigurat  în  bună  măsură  spo-   Organele  competente.  Con­                                                                                        tru  realizarea  acestui  ţel,  fie­                        din  obiect  în  subiect  al  pro­
             lul  de  productivitate  de  3  la   siliul  popular  municipal  Pe­                                                                                  care  generaţie  trebuie  să  în­                           priei  sale  orientări  ;  acordul
             sută  obţinut  în  aceeaşi  peri­  troşani.  I.G.C.P.,  oficiul  poş­                                                                                 deplinească  o  misiune  bilate­                            particularităţilor  şi  valenţe­
                                                                                                                                                                                                                               lor  Individuale  cu  exigente­
                                                                                                                                                                   rală.  satisfăcîndu-i  pe  deplin
              oadă Ia nivel de şantier.     tal,  O.C.L.  etc.  sînt  datoare                       celitaîela îtisioiioţaiea pofuáylui!                                                                                       le  psihofiziologice  ale  profe­
               Considerăm  însă  că  la  Va­  să  ia  măsuri  concrete  în  ve­                                                                                    componentele :                                              siunii  ;  potrivirea  pregătirii
             lea  de  Peşti  s-ar  obţine  spo­  derea  soluţionării  probleme­                                                                                      a)  asigurarea existenţei pro­                            elevilor  cu  cerinţele  social-c-
              ruri  de  producţie  cu  mult   lor  amintite  pentru  ca  oliiec-   (Urmare din pag. 1)  xecute  lucrări  de  calitate,  sta-   gurării  seminţelor  necesare  în   prii şi a contribuţiei la tezau­            conomice;  principiul  activi­
              mai  mari  dacă  s-ar  acorda  a-   tivul  de  la  Valea  de  Peşti  să   losii,  Acs  Francisc  şi  Petru   bilindu-se  ca  tot  ei  să  facă  şi   ciinp.  Afirmaţii  optimiste  fă­  rul valorilor sociai-umane ;  zării  şi  colaborării  tuturor
              teivie  şi  întăririi  disciplinei   cunoască  noi  impulsuri  spre                       praşilele  mecanice,  întărin-   cea  şi  inginerul  Axente  Gu-   b)  activitatea  de  pregătire                      factorilor  sistemului  de  in­
              de şantier. Deşi „am căzut"   finalizare.                   Breteanu se străduiesc să e-  du-le  astfel  răspunderea  faţă   ţă, directorul S.M.A. Dobra.  şi  integrare  socială  a  gene­                      strucţie şl educaţie ş.a.
                                                                                                        de producţiile realizate.      Se  constată  însă  că,  pînă   raţiei  urmaşe,  respectiv  ceea   Orientarea  şcolară  şi  pro­  Practic,  orientarea  şcolară
                                                                                                          In  legătură  cu  felul  cum   acum,  ritmul  zilnic  de  lucru   ce  se  realizează  prin  siste­  fesională  constituie,  de  fapt,   şi  profesională  uzează de  mij­
                                                                                                                                                                                                 unul  din  principiile  funda­
                                                                                                                                                                   mul  instrucţiei  şi  educaţiei
                                                                                                                                      este  sub  nivelul  aşteptărilor.
                            Supremul orgoliu                                                            se  lucrează  la  însămi  nţatul   In  ziua  de  10  aprilie  a.c.,  în   sociale.       mentale  ale  succesiunii  gene­  loace  şl  metode  variate,  între
                                                                                                        porumbului  în  comuna  Vaţa
                                                                                                                                                                                                                               care  un  loc  important  îl  o-
                                                                                                        de  Jos,  tovarăşul  Aron  Me-   raza  de  activitate  a  S.M.A.   Modul  în  care  se  rezolvă   raţiilor,  lucru  ce  fixează  şi   cupă  şi  Informarea  profesio­
                                                                                                                                                                                                 mai  riguros  deosebita  şi  per­
                                                                                                        drea,  secretarul  comitetului   Dobra  nu  s-a  lucrat  decît  la   această  orientare  şi  integra­                  nală  a  copiilor,  părinţilor  şi
                    (Urmare din pag. 1)      pasionaţi,  harnici  şi  inven­  învăţat,  astfel,  să  lucreze   comunal  de  partid,  ne-a  făcut   C.A.P.  Zam  la  însămînţatul   re,  sub  raport  ştiinţific  şi  so­  manenta ei însemnătate.  cadrelor  didactice.  Ea  se  rea­
                                             tivi,  să-i  facă  să  guste bucu­  dÎ7i  ce  in  ce  mai  bine,  de-   cunoscut  că  zilnic  se  efectu­  porumbului.  Tot  In  ziua  a-   cial-politic,  are  efecte  de-a   Ca  şi  alte  asemenea  prin­  lizează,  curent,  prin  vizite  în
                 al  citorva  zeci  de  viitori   ria  de  a  produce  mult,  du­  veni7id fruntaşi at întrecerii,   ează  lucrarea  pe  cite  24  de   mintită,  la  C.A.P.  Veţel,  Cîm-   dreptul   grandioase   asupra   cipii  şi  legi  obiective,  care  vi­  întreprinderi  şl  Instituţii,  ore
                                                                                                                                                                                                 zează  elevarea  condiţiei  uma­
                 maeştri.                    pă  legea  frumosului. Şi pen­  „stele“  de  primă  mărime   hectare,  ceea  ce  permite  ca   puri  Surduc,  Leşnic  şl  alte­  măsurii  în  care  generaţiile   ne  în  general,  orientarea  şco­  de dirigenţie, lecturi etc.
                   Comparindu-l   pe   eroul   tru  asta  —  in  primul  rind   ale   acestei   impunătoare                           le,  nu  începuse  încă  semăna­  succesive  se  apropie  de  pa­  lară  şi  profesională  se  află
                 nostru  cu  un  artist,  n-am   —  să  le  trezească,  spiritul   constr7tcţii.        în  cel  mult  zece  zile  bune  de   tul,  nefiind  finalizate  pregă­  rametrii  maximi  ai  poten­  într-o  foarte  strînsă  depen­  ★
                                                                                                        lucru  în  cîmp  să  se  înche­
                 făcut  o  simplă  metaforă,  ci   de  întrecere,  ambiţia  nobi­  Gheorghe  A7\atoîie  este                          tirile  ce  se  impuneau.  De  a-   ţialului  lor  şi-şi  realizează   denţă  faţă  de  structura  şi  e-   In  continuare,  la  această
                 am  dat  curs,  in  formele  pe   lă,  înalta  răsp^indere  mun­  mîndru.  Mindru,  în  primul   ie  acţiunea  respectivă  pe  în­  semenea,  la  C.A.P.  Gurasa-   astfel  propriile  lor  imperati­  senţa  social-politică  a  orga­  rubrică,  ziarul  va  publica
                                                                                                        treaga suprafaţă planificată.
                                                                                                                                                                                                                                          monografice
                                                                                                                                                                                                                               prezentări
                                                                                                                                                                                                                                                       ale
                 care  ea  insăşi  ni  le  dictea­  citorească,  sentimentul  că   rind,  de  ei.  El  nu  cunoaş­  Probleme  deosebite  Ia  se­  da  şi  Burjuc  de  abia  după-   ve şi misiuni.  nizării societăţii.        diverselor  meserii  şi  profe-
                 ză,  tinei  realităţi.  Ca  un  ve­  opera  mîinilor  şi  a  minţii   te  beţia  „originalităţii“,  cu   mănat  nu  se  ridică  —  ne  re­  amiază  au  intrat  semănăto-   Se  ştie,  de  pildă,  că  supe­  De mare actualitate pen­  ■siuni, specifice judeţului nos­
                 ritabil  scriitor-artist,  el  işi   lor  este  închinată  unuia   orice   preţ,   nu   cunoaşte   lata  ing.  Valentin  Cruceru,   rile  în  lucru,  realizările  fi­  rioritatea sistemului de orien­  tru dezvoltarea societă­  tru,  prin  care  sperăm  că
                 disecă  părinteşte  „eroii",  le   dintre  cele  mai  mari  şi  mai   orgoliul  7inicităţii.  Orgo­  directorul  S.M.A.  Ilia.  Avem   ind destul de anemice.  tare  şcolară  şi  profesională   ţii noastre, în lumina am­  vom  veni  în  întîmpinarea  ti­
                                                                         liul  lui  —  dacă  are  vreÎinul
                                                                                                                                                                   influenţează  pozitiv  principa­
                 prinde cusururile, le îndreap­  însemnate  edificii  industri­  —  e  să  7iu  fie  unic.  Sau,   de  însămînţat  1  243  hectare.   Aşadar,  peste  tot  există  op­  lii  factori  ai  progresului  pro­  plului pro,gram educaţio­  nerilor  ajunşi  la  pragul  ale­
                 tă,  ii  conduce  ferm  spre  o   ale,  podoabă  de  preţ  pe   mai  exact,  să-i  facă  „unici"   Cu  mijloacele  de  care  dispu­  timism,  se  dau  asigurări.  E-   ducţiei  şi  civilizaţiei  sociale  ;   nal al partidului, instruirea   gerii drumului în viaţă.
                  soluţie,  ll  luminează  o  per­  harta  civilizaţiei  noastre  so­                   nem  putem  să  terminan  lu­  scnţial  este  însă  ca  acestea   susţine  creşterea  progresului   şi pregătirea generaţiei tine­
                 spectivă. Acolo 7:rea să-i du­  cialiste.               pe  foţi  —  pentru  victoria   crarea  în  7-8  zile.  Este  im­  să fie transpuse în fapte, mă­  tehnic  şi  a  productivităţii,   re se referă şi la justa orien­  ALEXANDRU STANESCU
                                                                                                                                                                                                    tare şcolară şi profesională,
                  că pe toţi. Să-i facă meşteri  Băieţii crescuţi de el au  7narii constnicţîi!...      portant însă ca în C.A.P. să se   surile  stabilite  să  fie  exem­  prin  formarea  mai  rapidă  şi   care să răspundă cit mai   cercetător ştiinţific la Institu­
                                                                                                        acorde maximă atenţie asi-    plar materializate.          mai economică a specialişti-                                  tul de cercetări psihopedago-
              u.                                                                                                                                                                                   bine diviziunii sociale a mun-        gice Cluj
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47