Page 42 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 42
infwwHwwiwaiiijigjaaiBwwsw^^
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 369 O JOI 13 APRILIE 1972
Cofclâ preţuire politicii externe active
Pe şantierele de consfrucţii ;
; DEZBATERI FINALE ÎN promovate de partidul şi statul nostru
INVÀTÀMINTUL DE PARTID
Am urmărit cu multă a-
Programul partidului nostru tie. La pregătire au partici vitate şi îndeosebi pentru I ieatirinarea tenţie întregul itinerar trans fie corespunzînd unor ten Cu inima şi gîndul sîntem
dinţe şi necesităţi obiective
pentru îmbunătăţirea activi pat directorul general al în constructori. mis prin presă, radio şi te ale raporturilor dintre sta
tăţii ideologice, ridicarea ni treprinderii, secretarul comi Activitatea constructorilor leviziune. rodnicul dialog te. alături de conducătorul
velului general al cunoaşterii tetului de partid şi alte ca pentru înfăptuirea obiective realizat de delegaţia noas Concretizată într-o multi
şi educaţia socialistă a ma dre de conducere din între lor planului cincinal 1971- ! unor principii tudine de acţiuni şi iniţia partidului şi statului .
tră condusă de tovarăşul
selor. pentru aşezarea relaţi prindere. Directorul general, 1975 trebuie îndreptată cu Nicolae Ceauşescu în cele tive, într-o activitate labo
ilor din societatea noastră pe tovarăşul ing. Gheorghe Moldt, precădere spre creşterea efi opt ţări africane. Am re rioasă şi variată, concepţia
baza principiilor eticii şi e- a prezentat propagandiştilor cienţei investiţiilor, ca rod al flectat, nu atît la spectacu partidului şi guvernului nos Personal, văzînd manifes subliniat de nenumărate ori
chităţii socialiste capătă, pe pe larg sarcinile economice activităţii constructorilor, a loasa ospitalitate — deşi şi tru în relaţiile interstatale tările de prietenie cu care a ziarele din ţările vizitate —
zi ce trece, amploare şi noi ce le revin constructorilor în proiectanţilor şi beneficiari I trainice aceasta îşi are explicaţiile este într-o măsură tot mai fost înconjurată delegaţia că tovarăşul N i c o l a e
dimensiuni în cuprinderea acest an, precum şi un bilanţ lor, a tuturor factorilor ce ei — cît mai ales la izvorul însemnată cunoscută şi a- noastră în fiecare oraş şi e- Ceauşescu este o ma
maselor, strîns legat de ce al realizărilor anului care s-a participă la realizarea lor. In care generează astfel de le preciată. Aici îşi are izvo tapă a călătoriei, am simţit
rinţele complexe ale activită încheiat, însoţit de concluzii cadrul acestei teme de dez I Am văzut in vizii i i gături între popoarele lu rul prietenia şi căldura cu o adîncă emoţie şi un sen re personalitate interna
ţii de educare partinică, revo şi soluţii în legătură cu ac batere, reducerea duratei de j varăşului Nicolae Ccaiişcs, u mii. Or, în această privinţă care sînt primiţi solii po timent de stimă, prietenie ţională. „...Fiind profund
luţionară a membrilor de tivitatea viitoare a întreprin execuţie cu toate implicaţi in cele opt ţări de pe con România socialistă oferă un porului român pe toate me şi solidaritate faţă de cetă român, el este, în mod esen
partid, a celorlalţi oameni ai derii, iar tov. Cornel Covaliov ile sale pozitive şi negative tinentul african o vizită de model de înaltă responsabi ridianele lumii, secretarul ţial, internaţionalist" — se
muncii. Programul pune în a dat indicaţiile metodice ne trebuie să se bucure de cea lucru, care are însă o sem- litate pentru progresul so general al partidului nostru, ţenii ţărilor vizitate, care arăta, despre preşedintele
faţa tuturor organizaţiilor de cesare. Periodic, la cabinetul mai mare atenţie în convor cial în lume, aduce o con preşedintele Consiliului de luptă pentru construirea li .statului nostru, în cotidianul
partid, de masă şi obşteşti o- de ştiinţe sociale din unitate birile finale. Pentru a ilus ^ nificaţie deosebită. Cu tribuţie voloroasă şi necon Stat, t o v a r ă ş u l Nicolae nei societăţi noi şi care gă egiptean de limbră franceză
biective clare, pentru o pe se organizează activităţi me tra importanţa hotărîtoare a noaştem şi sintem mîndri testată la încetăţenirea şi Ceauşescu, aşa se explică sesc în România un exem „Journal D’Egypte“.
rioadă de timp îndelungată. nite să clarifice şi să adîn- de prestigiul de care se plu demn de urmat şi un Noi, colectivul O.C.L. a-
In acest context, organizarea cească problemele ce urmea acestui obiectiv să apelăm la bucură România pe plan sprijin acordat în spiritul limentara din Hunedoara —
graiul laconic dar edificator
şi desfăşurarea învăţămîntu- ză să fie puse în dezbatere al cifrelor : la nivelul econo extern. Această vizită a ri umanismului, al internaţio ca şi toate colectivele de
lui de partid capătă o deo în cadrul convorbirilor finale. dicat şi mai mult prestigiul lnoercăm un sentiment de nalismului proletar. muncă din întreaga ţară —
sebită importanţă. Ca o expresie a creşterii miei naţionale, o zi de în- ţării noastre, al politicii In întreprinderi, fabrici şi sîntem conştienţi că prin
tîrziere a investiţiilor se ci
Invăţămîntul de partid pe răspunderii organelor şi or frează la peste 100 milioane ^ sale externe în lumea con uzine, unde a poposit, tova munca pe care o depunem
şantierele de construcţii a ganizaţiilor de partid faţă de lei pierderi şi, fireşte, fieca temporană. profundă mîndrle patriotică răşul Nicolae Ceauşescu s-a zi de zi pentru traducerea
fost organizat în acest an, în învăţămîntul de partid este re zi cîştigată aduce în vistie Pentru noi toţi cei 140 de purtat ca la noi acasă : a în viaţă a obiectivelor Con
lumina indicaţiilor conduce şi faptul că la convorbirile ria statului, a poporului pe \ comunişti, pentru oamenii vorbit cu muncitorii, le-a gresului al X-lea al P.C.R.
rii partidului, pe organizaţii finale au fost repartizaţi, să ste 100 de milioane lei veni muncii din şantierul e- dezvoltarea relaţiilor dintre însemnatele schimburi eco strîns prieteneşte mîna, s-a ne facem o datorie patrioti
de bază. ceea ce-i conferă o pregătească şi să conducă turi. lectrotehnic al I.C.S. Hune state. nomice şi cultural-ştiinţifice oprit în faţa maşinilor şl că şi internaţionalistă, ne
mai reală apropiere de pro dezbaterile, membri ai orga doara, această vizită a în In politica externă, parti dintre România socialistă şi uneltelor mînuite do ei, le-a aducem contribuţia la pro
Constructorii
hunedoreni
cesul de producţie, o mai am nelor de partid respective, vor înţelege, în acest con semnat afirmarea încă o dul şi guvernul nostru plea multe state ale lumii, aşa ascultat cu atenţie preocu păşirea idealurilor de pace
plă posibilitate de cunoaşte activişti de partid şi alte ca dată a principiilor după că de la cerinţa imperioasă se explică entuziasta primi pările pe care le au şi prietenie cu toate popoa
re a problemelor concrete ale dre cu munci de răspundere. text, cît de actuală e.ste sar care se călăuzesc partidul a epocii contemporane că re făcută delegaţiei noastre pentru diversificarea pro rele lumii.
cina trasată de plenara Co
activităţii cotidiene, de îm Organele şi organizaţiile de mitetului judeţean de partid şi statid nostru in relaţiile nici o ţară, indiferent de pe continentul african. ducţiei, pentru adoptarea u-
pletire a acestora cu învăţă partid din întreprinderile şi din 30 martie 1972 de a rea l cu toate statele: respectul mărimea ei, nu se poate Reflectînd asupra recen nor tehnici noi în produce ION BOZDOG
tura teoretică. din şantierele de construcţii liza pînă la finele semestru reciproc, suveranitatea na dezvolta în mod izolat, fi tei vizite în Africa, la mo rea bunurilor. Aceasta de drectorul O.C.L. alimentaro
Ne aflăm la încheierea ci au datoria de a asigura ca în lui I al acestui an cel puţin ţională, întrajutorarea fă- ind determinată în propriul dul strălucit în care dele monstrează — aşa cum au Hunedoara
clului de expuneri şi dezba cele două dezbateri finale 55 la sută din planul de in ţ ră obligaţii politice, recu ei interes să întreţină re gaţia română condusă de to
teri în cursurile de pe şan programate la toate cursurile vestiţii. Dezbaterile finale din noaşterea dreptului sacru laţii de colaborare şi co varăşul Nicolae Ceauşescu
tierele de construcţii, prevă să se abordeze în primul rînd învăţămîntul de partid al . al fiecărui popor de a-şi operare cu alte state. Suc şi-a încheiat mandatul în
zute în programele stabilite problemele specifice fiecărui constructorilor trebuie să ) hotărî de sine stătător pro- cesul politicii noastre exter credinţat de popor în aceas
iniţial. In această perioadă, curs, izvorîte din bogatul pună asemenea probleme în ^ pria soartă. ne, relaţiile cu statele lu tă călătorie, încerc, alături Stimă şi respect reciproc
îndeosebi între 15-30 aprilie, conţinut reliefat la consfătui prim plan. Strîns legat de s M-am bucurat, ne-a emo- mii au la bază respectarea de toţi cetăţenii ţării, un
au loc convorbirile finale. rea pe ţară a cadrelor de cerinţele de darea în func ■■ ţionat primirea deosebită şi promovarea cu fermitate sentiment de profundă mîn- Partidul şi statul nostru ducătorul partidului şi sta
Organizaţiile de partid au conducere din industrie şi ] care i s-a făcut conducă- drie patriotică, de adeziune militează cu consecvenţă tului nostru s-a bucurat de
desfăşurat o muncă intensă construcţii, din lucrările ple ţiune înainte de termen a ca i toridui iubit al poporului a normelor şi principiilor deplină la politica lucidă şi pentru ca relaţiile dintre o călduroasă primire. Po
pentru pregătirea temeinică narei C.C. al P.C.R. din 3-5 pacităţilor proiectate trebuie , român, tovarăşuhn Nicolae unanim recunoscute; res realistă promovată de Par partide şi guverne, dintre poarele Africii văzînd în
a dezbaterilor finale, pentru noiembrie 1971. să se afle problemele speci pectarea independenţei şi tidul Comunist Român, de ţări şi popoare să se baze
a Ie asigura un bogat conţi In procesul dinamic de fice fiecărui şantier ca • gos \ Ceauşescu, tovarăşei Elena suveranităţii naţionale, ega statul nostru socialist. Noi, ze pe încredere, stimă şi persoana tovarăşului Nicolae
nut -şi un spor de eficienţă. construire a societăţii socia podărirea materialelor, redu i Ceauşescu, delegaţiei de litatea în drepturi a tuturor cei care ne bucurăm de respect reciproc. Grija Ceauşescu — aşa cum s-an
Este meritorie strădania or liste multilateral dezvoltate, cerea preţului de cost, redu / partid şi de stat a ţării popoarelor, neamestecul în roadele acestei politici, a- pentru promovarea unei po exprimat în cuvîntul lor
treburile interne ale altui
cerea ponderii lucrărilor de
conducătorii statelor vizita
ganizaţiilor de partid din în constructorilor le revin sar j noastre pe meridianele A- vem datoria să facem totul
treprinderile de construcţii, a cini deosebite. Sînt cunoscu construcţii-montaj, introdu ^ fricii. Considerăm această stat şi avantajul reciproc. pentru a spori zi de zi con litici care să înlesnească o te — un mare conducător
comitetelor municipale şi o- te eforturile întregului popor cerea de tehnologii moderne, I căldură ca un înalt mesaj Contribuţia ţării noastre tribuţia noastră la prospe mai bună înţelegere şi cu politic şi de stat, un luptă
ră.şeneşti de a orienta dezba pentru a asigura o rată înal avantajoase, aprovizionarea I prietenesc adresat Româ- la cristalizarea şi instaura ritatea şi progresul Româ noaştere reciprocă, o cola tor hotărit şi neînfricat pen
tehnico-materială ritmică, în
rea acestor norme funda
terile finale înspre probleme tă a acumulărilor, de a asi tărirea disciplinei şl a răs ) niei socialiste. mentale care trebuie să niei socialiste, la creşterea borare multilaterală cu toa tru libertatea şi independen
majore ale activităţii econo gura o eficienţă sporită a in punderii şantierelor, pre \ Pentru a veni în întîmpi- prezideze în relaţiile inter prestigiului pe care şi l-a te popoarele lumii îşi gă ţa popoarelor, pentru trium
mice, ale vieţii de partid, e- vestiţiilor. Actualul cincinal cum şi alte probleme care narea politicii partidului şi naţionale, poziţia ei fermă dobîndit pe toate meridia seşte o nouă şi strălucită ful cauzei păcii, democraţi
ticii şi moralei comuniste. prevede sarcini sporite în do pot constitui un bogat mate \ statului, comuniştii, colecti şi consecventă în această nele lumii. confirmare şi în vizita făcu ei şi înţelegerii între po
Este demn de subliniat mo meniul investiţiilor, la un ni rial de viaţă în cadrul dez \ vul nostru de muncă s-a tă de tovarăşul Nicolae poare, ca in lume să dom
dul în care au fost pregătite vel calitativ ridicat faţă de baterilor finale. 1 angajat ca toate lucrările direcţie, sistemul crescînd Prof. MARIA CREJU Ceauşescu în cele opt ţări nească forţa legii şi nu le
de legături pe care-1 culti
dezbaterile finale la I. C. S. cincinalul precedent. Deci, \ vă în exterior îi conferă vicepreşedinte al Comitetului din Africa. gea forţei, ca fiecare popor \
' aferente părţii electrice de
Hunedoara. Propagandiştii din sarcini sporite atît în ce pri PETRE ŢiRĂU \ la furnalid 9 de la C.S.H. politicii externe a României de cultură şi educaţie socia Am constatat, cu îndrep să fie liber şi să-şi poată
construcţii au fost instruiţi veşte amploarea lor cit şi in şi de la I.M. Aiud să fie listă al judeţului Hunedoara tăţită mîndric patriotică, că făuri soarta corespunzător
în vederea convorbirilor fina dicii calitativi superiori pen directorul Cabinetului judeţean \ executate în timp re socialiste caracterul ştiinţi- în toate ţările vizitate con- năzuinţelor şi aspiraţiilor
le încă în cursul lunii mar tru toate sectoarele de acti- de partid \ cord. Totodată, preocupa-, sale, să fie stăpîn la el a-
s rea noastră de căpetenie casă.
Ţăranii cooperatori şi me
\ l este de a transpune in via- Susţinem prin fapte politica partidului nostru canizatorii din unitatea
Acţiuni pentru ' ţă sarcinile ce decurg din noastră — miniiri de pres
Oontoryrî sigure ale. profesorii diriginţl \ Rezoluţia Conferinţei pe Presa, radioul şi televizi încă 231 de meşteşugari ca lei la încasările de la popu tigiul de care se bucură azi
ţară a cadrelor de condu
\
re lucrează în cele 28 de
laţie, cu 118 000 lei la li
ţara noastră în întreaga lu
întreprinderi,
din
cere
me. că poporul român esle
cu aspectele vizitei tovară
HUNEDOARA. In cadrul \ centrale industriale şi de unea ne-au ţinut la curent secţii ale cooperativei ..Re vrările pentru fondul piefei un popor iubit, stimat şi a-
şului Nicolae Ceauşescu pe
tezatul“. Nu pot să nu sub
şi cU 155 000 lei la desfa
mm nou ofileotiv: acţiunilor întreprinse de \ construcţii, din cuvinta- itinerarul miilor de kilo liniez aici amănuntul că cerea cu amănuntul. Vrem preciat ca prieten de năde.j-
Casa .judeţeană a corpului
\ rea
tovarăşului
Nicolae
noi toţi — conducerea coo
ca în trimestrele viitoare să
metri parcurşi in cele opt
de al popoarelor de pe toa
didactic, la Liceul nr. 1 din
Hunedoara, în faţa unui ^ Ceauşescu, rostită cu acest state ale continentului afri perativei şi întreaga masă facem şi mai mult. Şi in a- te continentele — dau o
de meşteşugari — ne unim
înaltă apreciere rezultatelor
can.
ceastă hotărire am dori să
^ prilej.
barajul Jalea de Peşti“ însemnat număr de profe- Ca muncitor cu o vechi Prezenţa celui mai iubit in ceea ce avem mai bun şi se vadă dragostea, stima şi vizitei făcute de solii ţării
sori-diriginţi, lectorul uni
respectul nostru pentru ace
noastre în Africa. România
versitar Ion Drăgan de la
util în noi pentru n da via
me de peste două decenii
Universitatea din Timişoa la I.C.S. Hunedoara doresc fiu al poporului nostru in ţă sarcinilor trasate de par la care şi-a dedicat puterea şi-a cîştigat noi prieteni. pe
continentul Africii, unde se
(Urmare din pag. 1) într-o zi lucrătoare, multe ra a făcut o cuprinzătoa afirmă viguros aspiraţiile de tidul în fruntea căruia .se sa de muncă şi intregul de continentul african şi noi
excavatoare staţionau, patru re expunere despre „Siste ca întreprinderea noastră libertate, independenţă şi află omul care prin persoa votament faţă de popor, vom munci cu toate forţele
canalului colector din siste autobasculante de mare capa mul muncii diriginţilor". să-şi afirme şi în acest an progres ale popoarelor, reli na şi înaltul său prestigiu cauzei ridicării prestigiului pentru înfăptuirea neabătu
mul de canalizare. Avem pla citate se aflau pe serpentine Multiplele probleme pri \ tradiţia de hărnicie şi res- efează locul important pe ca ne-a reprezentat in conti României pe toate meridia tă a politicii interne şi ex
nificat pentru acest an efec cu problemele personale ale vind activitatea diriginţilor \ ponsabilitate în materiali- re România îl ocupă pretu nentul cald al luptei pentru nele lumii, eminentul fiu al terne a partidului şi statu
tuarea a 2,5 km de canal, dar şoferilor, la staţia de epurare infăţişate de către confe tindeni. prosperitate şi emancipare acestui popor — NICOLAE lui nostru, pentru ridicarea
angajamentul muncitorilor nu .se găsea ţipenie de om renţiar au venit în spri l( zarea investiţiilor. Subliniind adeziunea mea economică şi spirituală —to CEAUŞESCU. pe culmi tot mai înalte a
noştri este de a efectua 3,5 etc. jinul muncii concrete a ce deplină la activitatea secre varăşul Nicolae Ceauşescu. prestigiului ţării noastre pe
)<m. Paralel, căutăm soluţii, — Vom analiza aceste as lor prezenţi. întrebările şl J VALERIU MANESCU Am incheiat primul tri VIOREL lEZAN arena internaţională.
împreună cu proiectantul, pecte — ne-a asigurat Mihai opiniile exprimate de par t şef de brigadă de electricieni, tarului general al partidu mestru al anului cu un plus preşedintele cooperativei meş
lui şi a întregii delegaţii
pentru racordarea la magis •Ştefăniţă, secretarul comite ticipanţii la dezbateri au ^ secretarul organizaţiei de bază pe care a condus-o, alătur de 91 000 lei la producţia teşugăreşti „Retezatul" AUREL CI2MAŞ ^
trala cu apă potabilă şi a al tului de partid al şantierului confirmat necesitatea unor ^ de la şantierul electrotehnic marfă, cu un adaos de 29 000 Haţeg tehnician i
tor oraşe din Valea Jiului, — pentru că demnitatea de asemenea expuneri pentru ^ al I, C. S. Hunedoara acesteia şi sentimentele a şeful fermei seminţe din '
la ora actuală fiind alimen constructor poate fi păstrată perfecţionarea muncii. cadrul C.A.P. Geoagiu ţ
tate doar oraşele Uricani şi doar prin participarea conşti
Lupeni. Am atacat deja a- incioasă la realizarea obiecti
ceastă problemă pentru că velor. De fapt. în multe ca
din cauza terenului şi a u- zuri. indisciplina a fost
nor cşaionări de execuţie in curmală tocmai ca urmare a Profesiunea aleasi meseria indrăgită-conditii
suficient fundamentate înţîm- măsurilor întreprinse de co
pinăm încă unele greutăţi. mitetul de partidj ca urma
.Se lucrează în continuare re a muncii de educaţie des
la injectarea betonului pen făşurată în rîndul oamenilor aie progresului şi împlinirii idealurilor umane
tru crearea voalului de ctan- noştri.
şare în amóntele barajului, Fără îndoială, prin mobili
la centrala termică, la ni zarea ctjmuniştiior, prin în
velarea terenului din jurul tărirea responsabilităţii faţă Ritmul şi amploarea pro lor, ca rezultat al prezenţei cii — o caracteristică a so
barajului, la noul hotel turis de soarta obiectivelor de aici, gresului tehnic contemporan, motivaţiei, pasiunii în mun cietăţii socialiste. In acest
împreună cu dinamica acce
că şi al competenţei profe
tic din preajma lacului de disciplina de şantier va fi îm lerată pe care acesta o de sionale ; asigură satisfacerea context, orientarea şcolară şi
acumulare etc. bunătăţită la Valea de Peşti. termină în lumea meseriilor mai corespunzătoare a ne profesională — de la care se
aşteaptă din ce în ce mai
Dacă obiectivele acestei im O atenţie sporită trebuie să confirmă, amplifică şi relie voilor materiale şi posibilităţi mult — devine o politică de
portante lucrări hidrotehni se acorde însă şi condiţiilor fează. mai mult ca oricînd, mai bogate de realizare a stat, ce se cere onorată şi
ce cunosc în 'fiecare zi sub sociale în care muncesc con valoarea şi necesitatea socia personalităţii, influenţînd ast sprijinită efectiv de către toţi
stanţiale materializări, demne structorii. Din cauza firelor lă imperativă a orientării fel pozitiv viaţa de familie: factorii obştei socialiste.
de amintit sînt şi măsurile telefonice mereu defecte. a şcolare şi profesionale. reduce numărul cazurilor de Evident, aceste acţiuni şi
luate de conducerea şantie punctului alimentar „deschis" Inegal şi diferit conştienti rataţi şi neadaptaţi ; omoge procese complexe pot deveni
rului pentru extinderea acor doar cînd vrea gestiona zată de-a lungul vremii, a- nizează forţele productive, realizabile numai pe baza u-
dului global — bineînţeles la ra. a programului autobu ceastă problemă este egală mărindu-le capacitatea gene nor principii şi reguli ştiin
lucrările unde se pretează a- zelor I.G.C.P. nerespectat, ca durată cu însăşi exi.sten- rală şi accelerîndu-le ritmul ţifice : rolul principal de în
ceastă salarizare. .'Vstfel, la constructorii de la baraj şi ţa societăţii omeneşti, iar ca de dezvoltare. drumător şi coordonator al
valoare socială, dintr-o anu
carieră, în primul trimestru, cei de la lucrările anexe mită perspectivă, ea repre şcolii ; caracterul educativ şi
procentul de cuprindere a lu pierd multe minute cu re zintă, de fapt, tot ceea ce în continuitatea orientării ; pre
cratorilor în acord global a zolvarea probleiTiolor de şan ţelegem prin pregătirea ti gătirea psihologică şi trans
fost de 41 la sută, fapt ce a tier şi a celor personale. Deva. Vedere din centrul oraşului. Foto: N. GHENA neretului pentru viaţă. Pen formarea treptată a copilului
asigurat în bună măsură spo- Organele competente. Con tru realizarea acestui ţel, fie din obiect în subiect al pro
lul de productivitate de 3 la siliul popular municipal Pe care generaţie trebuie să în priei sale orientări ; acordul
sută obţinut în aceeaşi peri troşani. I.G.C.P., oficiul poş deplinească o misiune bilate particularităţilor şi valenţe
lor Individuale cu exigente
rală. satisfăcîndu-i pe deplin
oadă Ia nivel de şantier. tal, O.C.L. etc. sînt datoare celitaîela îtisioiioţaiea pofuáylui! le psihofiziologice ale profe
Considerăm însă că la Va să ia măsuri concrete în ve componentele : siunii ; potrivirea pregătirii
lea de Peşti s-ar obţine spo derea soluţionării probleme a) asigurarea existenţei pro elevilor cu cerinţele social-c-
ruri de producţie cu mult lor amintite pentru ca oliiec- (Urmare din pag. 1) xecute lucrări de calitate, sta- gurării seminţelor necesare în prii şi a contribuţiei la tezau conomice; principiul activi
mai mari dacă s-ar acorda a- tivul de la Valea de Peşti să losii, Acs Francisc şi Petru bilindu-se ca tot ei să facă şi ciinp. Afirmaţii optimiste fă rul valorilor sociai-umane ; zării şi colaborării tuturor
teivie şi întăririi disciplinei cunoască noi impulsuri spre praşilele mecanice, întărin- cea şi inginerul Axente Gu- b) activitatea de pregătire factorilor sistemului de in
de şantier. Deşi „am căzut" finalizare. Breteanu se străduiesc să e- du-le astfel răspunderea faţă ţă, directorul S.M.A. Dobra. şi integrare socială a gene strucţie şl educaţie ş.a.
de producţiile realizate. Se constată însă că, pînă raţiei urmaşe, respectiv ceea Orientarea şcolară şi pro Practic, orientarea şcolară
In legătură cu felul cum acum, ritmul zilnic de lucru ce se realizează prin siste fesională constituie, de fapt, şi profesională uzează de mij
unul din principiile funda
mul instrucţiei şi educaţiei
este sub nivelul aşteptărilor.
Supremul orgoliu se lucrează la însămi nţatul In ziua de 10 aprilie a.c., în sociale. mentale ale succesiunii gene loace şl metode variate, între
porumbului în comuna Vaţa
care un loc important îl o-
de Jos, tovarăşul Aron Me- raza de activitate a S.M.A. Modul în care se rezolvă raţiilor, lucru ce fixează şi cupă şi Informarea profesio
mai riguros deosebita şi per
drea, secretarul comitetului Dobra nu s-a lucrat decît la această orientare şi integra nală a copiilor, părinţilor şi
(Urmare din pag. 1) pasionaţi, harnici şi inven învăţat, astfel, să lucreze comunal de partid, ne-a făcut C.A.P. Zam la însămînţatul re, sub raport ştiinţific şi so manenta ei însemnătate. cadrelor didactice. Ea se rea
tivi, să-i facă să guste bucu dÎ7i ce in ce mai bine, de- cunoscut că zilnic se efectu porumbului. Tot In ziua a- cial-politic, are efecte de-a Ca şi alte asemenea prin lizează, curent, prin vizite în
al citorva zeci de viitori ria de a produce mult, du veni7id fruntaşi at întrecerii, ează lucrarea pe cite 24 de mintită, la C.A.P. Veţel, Cîm- dreptul grandioase asupra cipii şi legi obiective, care vi întreprinderi şl Instituţii, ore
zează elevarea condiţiei uma
maeştri. pă legea frumosului. Şi pen „stele“ de primă mărime hectare, ceea ce permite ca puri Surduc, Leşnic şl alte măsurii în care generaţiile ne în general, orientarea şco de dirigenţie, lecturi etc.
Comparindu-l pe eroul tru asta — in primul rind ale acestei impunătoare le, nu începuse încă semăna succesive se apropie de pa lară şi profesională se află
nostru cu un artist, n-am — să le trezească, spiritul constr7tcţii. în cel mult zece zile bune de tul, nefiind finalizate pregă rametrii maximi ai poten într-o foarte strînsă depen ★
lucru în cîmp să se înche
făcut o simplă metaforă, ci de întrecere, ambiţia nobi Gheorghe A7\atoîie este tirile ce se impuneau. De a- ţialului lor şi-şi realizează denţă faţă de structura şi e- In continuare, la această
am dat curs, in formele pe lă, înalta răsp^indere mun mîndru. Mindru, în primul ie acţiunea respectivă pe în semenea, la C.A.P. Gurasa- astfel propriile lor imperati senţa social-politică a orga rubrică, ziarul va publica
treaga suprafaţă planificată.
monografice
prezentări
ale
care ea insăşi ni le dictea citorească, sentimentul că rind, de ei. El nu cunoaş Probleme deosebite Ia se da şi Burjuc de abia după- ve şi misiuni. nizării societăţii. diverselor meserii şi profe-
ză, tinei realităţi. Ca un ve opera mîinilor şi a minţii te beţia „originalităţii“, cu mănat nu se ridică — ne re amiază au intrat semănăto- Se ştie, de pildă, că supe De mare actualitate pen ■siuni, specifice judeţului nos
ritabil scriitor-artist, el işi lor este închinată unuia orice preţ, nu cunoaşte lata ing. Valentin Cruceru, rile în lucru, realizările fi rioritatea sistemului de orien tru dezvoltarea societă tru, prin care sperăm că
disecă părinteşte „eroii", le dintre cele mai mari şi mai orgoliul 7inicităţii. Orgo directorul S.M.A. Ilia. Avem ind destul de anemice. tare şcolară şi profesională ţii noastre, în lumina am vom veni în întîmpinarea ti
liul lui — dacă are vreÎinul
influenţează pozitiv principa
prinde cusururile, le îndreap însemnate edificii industri — e să 7iu fie unic. Sau, de însămînţat 1 243 hectare. Aşadar, peste tot există op lii factori ai progresului pro plului pro,gram educaţio nerilor ajunşi la pragul ale
tă, ii conduce ferm spre o ale, podoabă de preţ pe mai exact, să-i facă „unici" Cu mijloacele de care dispu timism, se dau asigurări. E- ducţiei şi civilizaţiei sociale ; nal al partidului, instruirea gerii drumului în viaţă.
soluţie, ll luminează o per harta civilizaţiei noastre so nem putem să terminan lu scnţial este însă ca acestea susţine creşterea progresului şi pregătirea generaţiei tine
spectivă. Acolo 7:rea să-i du cialiste. pe foţi — pentru victoria crarea în 7-8 zile. Este im să fie transpuse în fapte, mă tehnic şi a productivităţii, re se referă şi la justa orien ALEXANDRU STANESCU
tare şcolară şi profesională,
că pe toţi. Să-i facă meşteri Băieţii crescuţi de el au 7narii constnicţîi!... portant însă ca în C.A.P. să se surile stabilite să fie exem prin formarea mai rapidă şi care să răspundă cit mai cercetător ştiinţific la Institu
acorde maximă atenţie asi- plar materializate. mai economică a specialişti- tul de cercetări psihopedago-
u. bine diviziunii sociale a mun- gice Cluj