Page 41 - Drumul_socialismului_1972_04

Proletari din toate tarile, uniti-vă! Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu

a primit pe participanţii la

şedinţa Consiliului Militar al

hrţelor Armate Unite ale

statelor participante la

Tratatul de la Varşovia

In cursul zilei de miercuri, Miniştri, Emil Bodnaraş,
12 aprilie 1972, tovarăşul membru al Comitetului Exe­
Nicoiae Ceauşescu, secretar cutiv, al Prezidiului Perma­
general al Partidului Comu­ nent al C.C. al P.C.R., vice­
nist Român, preşedintele preşedinte al Consiliului de
Consiliului de Stat, a primit Stat, general de armată Ion
pe participanţii' la şedinţa or­ loniţă, membru supleant al
dinară a Consiliului militar Comitetului Executiv al C.C.
al Forţelor Armate Unite ale al P.C.R., ministrul Forţelor
statelor participante la Tra­ Armate.
tatul de la Varşovia, care Au fost, de asemenea, pre­
şi-a desfăşurat lucrările la zenţi general - colonel Ion
Bucureşti, sub conducerea co­ Gheorghe, prim-adjunct al
ANUL XXIV. Nr. 5 369 JOI 13 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI mandantului suprem al For­ ministrului Forţelor Armate
ţelor Armate Unite, mareşa­ şi şef al Marelui Stat Ma­
lul Uniunii Sovietice I. I. jor, general-colonel Marin
lakubovski. Nicolescu, adjunct al minis­
La primire au partici­ trului Forţelor Armate, ge­
CONTURURI SIGURE ALE UNUI NOU CONSILIUL DE STAT AL pat tovarăşii Ion Gheorghe neral - locotenent Ion Dincâ,
şef de secţie la C.C. al P.C.R.
Maurer, membru al Comite­
Intîlnirea s-a desfăşurat în-
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA tului Executiv, al Prezidiului tr-o atmosferă caldă, tovâră-
Permanent al C.C. al P.C.R.,
preşedintele Consiliului de şească.
OBIECTIV; BARAJUL „VALEA DE PEŞTI“ D E C R E T Cu privire la şedinţa Consiliului

□ Barajul — ia 15 metri de cola finală la staţia de tratare, la cea conizăm majorarea acestei ci­ pentru convocarea Marii Adunări Naţionale Militar al Forţelor armate unite ale
de coagulat, la lucrările care fre.
revin sistematizării pe verti­ — Aş vrea să adaug încă In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie,
□ Valoroase soluţii tehnice în carieră Consiiiul de Stat ai Republicii Socialiste România
cală, am reuşit ca în primul un element — completează statelor participante la
trimestru să îndeplinim pla­ discuţia inginerul şef al şan­ d e c r e t e a z ă :
□ Disciplina pe şantier mai lasă încă de dorit nul de construcţii-montaj în tierului. Zoltan Szekely. In ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Na­
proporţie de 120 la sută, ce­ carieră am renunţat la e.x- ţională în a opta sesiune a celei de-a şasea legislaturi, in Tratatul de la Varşovia
□ Organele locale să sprijine mai mult ea ce a dus la acoperirea a ploatarea blocurilor de pia­ ziua de 20 aprilie 1972, ora 10 dimineaţa.
activitatea constructorilor 22 la sută din planul anual. tră cu ajutorul forezelor, de­ In zilele de 11-12 aprilie probleme curente care pre­
Ţinînd cont de greutăţile a- venite impracticabile din Preşedintele Consiliului de Stat, 1972, în oraşul Bucureşti, sub zintă interes reciproc, îndrep­
cauza lipsei pieselor de tate spre perfecţionarea coo­
Inscriindu-se printre obiec­ preşedinţia Comandantului
tivele de mare importanţă în schimb. Am adoptat puşca- NICOLAE CEAUŞESCU suprem al Forţelor Armate perării armatelor statelor
economia judeţului, barajul rea masivă prin care deşi se Unite, mareşal al Uniunii participante la Tratatul de
de la Valea de Peşti se află naşte o cantitate mare de Sovietice I.I. lakubovski, s-a la Varşovia.
în drum spre cota finală. U- blocuri masive, iniţial de lu­ desfăşurat şedinţa ordinară a Lucrările Consiliului mili­
nicat în judeţ şi în ţară — IN V E S T I Ţ II LE crat, duce totuşi, prin repuş- Consiliului militar al Forţe­ tar s-au desfăşurat într-o at­
prin caracterul specific al carea acestora, la obţinerea : VREMEA • lor Armate Unite ale state­ mosferă de lucru, tovărăşeas­
unei producţivităţi sporiţe.
construcţiei în care se înglo­ X.... .. > /... lor participante la Tratatul că şi deplină înţelegere re­
Pînă la cota finală a ba­
bează peste 1 milion de tone în tinfip optim, fa parametrii proiectaţi rajului mai sînt de executat ^ X 4 de la Varşovia. ciprocă a tuturor participan­
de piatră — obiectivul este PENTRU 24 ORE La şedinţă au fost analizate ţilor.
destinat formării lacului de doar 15 metri de umplutură.
acumulare ce va alimenta cu La fiècarë constructor Ritmul actual de lucru pre­ Vreme uşor instabilă, cu ce­
figurează
atingerea
„cotei"
apă potabilă întreaga Vale a rul temporar noros. Vor cădea
Jiului. Totodată, el va servi înainte de termenul stabilit. ploi slabe şl averse de ploaie, Baia de Criş se pregăteşte să
împreună cu lacul de acu­ re le executăm la Valea de vute în perioada de iarnă, Ce se întîmplă însă cu cele­ însoţite local de descărcări e-
lectrlcc. Vlnt potrivit din sud-
lalte obiective ?
mulare ca regulărizator al Peşti, fără îndoială, barajul cînd ţimpul friguros îmgreu- vest. Temperatura minimă os­
debitului Jiului de vest, fapt deţine cea mai însemnată na realizarea unor pro­ — După cum este ştiut — cilează intre 4 şi 7 grade, iar comemoreze centenarul Avram lancu
cea maximă intre 20 şi 24
ce va asigura constant nece­ pondere. De fapt, el repre­ ductivităţi sporite, conside­ continuă directorul şantieru­ grade.
sarul de apă industrială pen­ zintă cheia prin care celelal­ răm că procentele amintite lui — la staţia de epurare a
tru întreprinderile bazinului te obiective din jurul său — sint satisfăcătoare şi că ele apei de la Valea de Peşti o PENTRU URMĂTOARELE In comuna Baia de Criş se nută de mobilizare a cetăţe­
carbonifer. şi pe care tot noi le constru­ reprezintă un bun avans do- linie tehnologică a fost pre­ fac în prezent ample pregă­ nilor la executarea unor im­
Cum s-a desfăşurat munca im — vor intra la timp în bîndit. De fapt, preconizăm dată beneficiarului încă din DOUA ZILE tiri In vederea comemorării portante lucrări edilitar-gos-
în primul trimestru, ce mă­ funcţiune. Dat fiind că spre pentru 30 iunie terminarea anul trecut. La cea de-a doua unui veac de la moartea lui podăreşti şi de înfrumuseţare.
Vreme instabilă, cu cer tem­
suri s-au întreprins pentru fi­ finele acestui an este prevă­ umpluturii în baraj pentru a porar noros. Vor cădea preci­ Avram lancu. Aici, marele re­ Pe baza programului întoc­
nalizarea barajului şi darea zută terminarea lucrărilor de da posibilitate partenerilor linie, cu o capacitate de pitaţii sub formă de ploaie şi voluţionar şi patriot român mit şi a unor schiţe de ame­
lui în funcţiune înainte de la Valea de Peşti, încă din ia­ noştri să execute masca din peste 700 litri pe secundă, se averse do ploaie. Vtntul va najare, elaborate de arhi­
sfîrşitul anului — iată între­ nuarie am luat măsuri con­ beton asfaltic în amóntele lucrează în prezent, aşa cum sufla potrivit din sud-vest. şi-a trăit ultimele clipe ale tecţi şi proiectanţi, se munceşte
bările pe care le-am adresat crete pentru urgentarea con­ barajului. Legat de acest ter­ se lucrează şi la efectuarea Temperatura minimă va fl cu­ zbuciumatei sale vieţi. intens la pietruirea şi asfal­
Harnic şi priceput, frezorul
inginerului Ştefan Nicolau, strucţiei barajului, pentru fi­ men, este firesc ca atenţia prinsă intre 3 şi G grade, iar Nicoiae Costescu, -din atelie­ Comitetul comunal de par­ tarea unor străzi, la monta­
directorul şantierului „Valea nalizarea unor obiective ane­ noasţră să se axeze în speci­ ILIE COJOCARU cea maximă intre 18 şl 22 gra­ rul de rcductori al F. C. O- tid şi consiliul popular, cu rea bordurilor şi pavarea tro­
Jiului Superior" — Uricani xe. Prin mai buna organizare al pe activitatea carierei de de. răştie, d.ă dovadă de inaltcie sprijinul organelor judeţene, tuarelor, construcţia şi vopsi­
calităţi ale utecistului.
al întreprinderii de lucrări a activităţii la cariera de piatră şi pe transportul aces­ (Continuare in pag. a 2-a) Foto: V. ONOIU rea gardurilor. Ample lucrări
hidrotehnice speciale P,ucu- piaţră, ca şi prin eşalonarea teia în corpul barajului. desfăşoară o activitate susţi- se fac în zona centrală a lo­
reşti. judicioasă a lucrărilor de Transportăm ' zilnic ' peste calităţii — acolo unde va fi
— Printre lucrările pe ca- planţare a magistráléi de apă. 5 000 tone de piatră, dar pre- înălţat obeliscul Iui Avram
b-am văzut lucrind ade­ rului căruia suprafaţa pin- strălucitoare ale spectacolu­ şantier. Şi s-a apucat .să-i lancu — amenajîndu-se par­
sea pe acest maestru al su­ zei — toată — trebuie să-i lui, Gheorghe Anatolie ră- înveţe tainele artei sale. cul, piaţa şi un parcaj pen­
ÎN INTERIORUL ZIARULUI : durii... Şi totuşi, revăzindu-l, spună ceva, să răspundă u- mine un meşter. Un meşter — Nu vom izbuti nicio­ tru maşini. Se execută, da
am zăbovit Ungă el multă nui rost estetic. Nu există, iscusit, e drept, de frunte, dată să lucrăm ca dumnea­ asemenea, lucrări de repara­
vreme, dornic să mă umplu într-un tablou, decît spa­ unul dintre aceia care, chiar ta ! — au oftat, la început, ţii la faţadele clădirilor care
Caldă preţuire politicii externe active promovate (nu exagerez!) de frumuse­ ţii aparent neutre. Frumo­ dacă munca le fuge în a- cîţîva dintre ei. adăpostesc instituţiile publi­
ţea spectacolului.
— Luaţi aminte la mine!
O irumpţie colorată de sul rezultă din tot. Meşterul nonimat, te obligă să stai — t-o încurajat maestrul- ce, unităţile comerciale şi de-
acesta de pe şantierul fur­
în faţa fructului mîinilor
partidul şi statul nostru flăcări, ca nişte focuri de nalului nr. 9 al Hunedoarei lor, ca în faţa frumosului. profesor. Să sudezi este deservire, la casele cetăţeni­
lor.
artificii, a ţîşnit dintr-un simplu. Să gîndeşti e ceva
cotlon al construcţiei. In Importante lucrări s-au fă­
B Viaţa de partid: Dezbateri finale în învăţămintul citeva clipe, osatura meta­ mai complicat... Dar şi să cut pentru amenajarea parcu­
gindeşti e simplu, de vreme
lică pe fondul căreia scân­ ce avem cap... rilor şi zonelor verzi, s-au
plantat sute de pomi, tran­
Şi băieţii echipei sale au
de pariid teia ploaia de flăcări şi de Supremul orgoliu învăţat să sudeze... Mai ră- dafiri şi mii de flori. Ase­
seîntei s-a transformat în­
tr-o plăsmuire de basm. Pă­ mînea să-t înveţe — după menea lucrări se fac şi la
B Cabinet de orientare şcolară şi profesională b Curier rea o Groenlanda de lu­ cum spune el — să ..bată Ţebea — acolo unde se află
mini, cu golfuri multiple, îşi gîndea munca asemenea Dar eroul nostru nu s-a secunda", adică să umple mormîntul lui Avram lancu.
desenată moale în aer. Cel unui artist. mulţumit să rămînă liii timpul ia maximum cu Geo­ întreaga localitate se pre­
care crease aceste forme Am trăit, urmărind spec­ meşter obişnuit. In bătălia metrii perfecte de lumini. A găteşte să îmbrace haină,
fantastice era el, maestrul tacolul, sentimentul că ma­ lui cu timpul, cu minutele izbutit şi aceasta. Şi. ast­ nouă, sărbătorească. Locuito­
rii comunei vor ca, pînă la
sudor... Şi asta doar în ci­
Mobilizaţi activ la înfăptuirea tuturor sarcinilor teva clipe ! estrul sudor din faţa mea şi cu secundele, el n-a vrut fel, Gheorghe Anatolie a în­ începerea manifestărilor ce
lucrează, intr-adevăr, după
să fie singur şi n-a încercat,
In citeva clipe, ochii lui „legea frumosului“, formu­ în arta transformării mate­ cetat să mai fie un .simplu vor avea loc aici cu oCazia
meşter sudor. El a devenit
Gheorghe Anatolie au citit lată de Marx, lege de o u- riei, orgoliul unicităţii, or­ un rneşter de oameni, un comemorăi-ii acestui cen­
:IÍ!ÍÍÍIrIÍiÍMm suprafaţa metalică; a re­ nică măreţie şi forţă, care goliul acela care face din pedagog la fel de strălucit tenar, să dea un plus de fru­
zolvat-o intr-un calcul min­ ne înnnobilează viaţa şi pecetea vechiului meşter museţe localităţii, să cinsteas­
tal ; a îndreptat asiipră-i munca. faur un blazon nobiliar. S-a I. PETRIMANU că aşa cum se cuvine memo­
jetul de foc. A lucrat cu si­ Pînă aici, însă, adică pî­ înconjurat de tineri con­ ria marelui revoluţionar ro­
guranţa şi scrupulul picto­ nă la marginile, atît de structori proaspăt veniţi ■ pe (Continuare în oaa. a 2-a) mân Avram lancu.
Acţiuni multiple,
0 decadă cu succese meritorii diversificate, • Toafe maşinile — folosite ia In campania agricolă de primăvară
In primele 10 zile scurse din această lună, siderurgiştii întreaga capacitate
Hunedoarei şi ai Călanului au produs peste prevederile pla­ cu puternic
nului aferent acestei perioade 612 tone fontă, 47 tone cocs Operatiwiîate şi calitate la
metalurgic, 495 tone oţel, 350 tone laminate finite pline, 0 Locul specialiştilor este pe
peste 180 tone laminate mijlocii şi uşoare. Aceste realizări caracter educativ
meritorii sînt completate de cele ale minerilor de la Teliuo tarlale, alături de cooperatori şi
şi Ghelar, ale forestierilor din cadrul Combinatului de ex­
ploatare şi industrializare a lemnului, ale lucrătorilor din In cinstea Zilei internaţio­ mecanizatori! iiisăminţarea porumbului !
întreprinderile de industrie locală, ale făuritorilor de ma­ nale a muncii. Clubul sindi­
teriale de construcţii de la Bîrcea şi ale altor colective ca­ catelor din Simeria şi-a in­ ® Optimismul să lîe însofit
re şi-au suplimentat prevederile cu 54 tone de fier în mi­ tensificat activitatea, pregă­
nereu marfă, 22 mc cherestea, 112 mc buşteni, 30 hl lapte, teşte programe bogate şi in­ de fapte Insâmînţarea porumbului aceste zile lucrătorii ogoare­ însămînţare făcînd numai
174 mc prefabricate din beton armat, la alte produse. structive. Totodată, ne-am reprezintă principala lucrare lor, .le operativitatea şi răs- discuirea pentru pregătirea
Baza bună de plecare pentru realizarea producţiei a- propus amplificarea acţiuni­ cu care sînt confruntaţi in puntt'-’i-ea ^ii care se fi;iali- patului germinativ. La C.A.P.
cesţei luni. experienţa şi preocupările întreprinderilor de a- lor cultural-artistice, punem ze-az.i acţiunea respectivă de- Ruşi. Gînţaga şi Bretea Stre-
sigurare a premiselor îndeplinirii tuturor indicatorilor teh- un accent deosebit pe mun­ pinzivid liotărîtor soarta re­ iului însămînţatul a dema­
ca politico-educativâ pentru coltei viitoare. Menţinerea rat bine şi se lucrează cu
nico-economici constituie garanţia că oamenii muncii din
mobilizarea forţelor produc­ timpului favorabil desfăşură­ spor. Pentru a supraveghea
judeţ vor înţîmpina ziua de 1 Mai cu un bilanţ rodnic, cu tive din întreprinderile sime- rii semănatului nu mai îngă­ nemijlocit calitatea lucrărilor,
fapte de adînci semnificaţii. riene 'la realizarea planului duie nici o zi de întîrziere. specialiştilor li se pretinde
de stat a sarcinilor în toate Cunoscînd că zilnic se înre­ să fie zilnic pe ogoare, ală­
domeniile de activitate. gistrează scăderea cu citeva turi de cooperatori şi meca­
Cu sprijinul cadrelor de zeci de mii de litri a canti­ nizatori, acolo unde se hotă­
tăţii de apă acumulată în
0 echipă suh plan“ „Marmura", staţia C.F.R., in­ sol pe fiecare hectar, ceea ce răşte soarta recoltei.
specialişti de la U.M.M.R.,
ii dustria laptelui şi altele, pur­ atrage după sine un nivel mai Posibilităţi de a termina
tăm dialoguri vii cu munci­ redus al producţiei, reiese ne­ gr.ilinic însămînţatul au şi
torii la locurile de produc­ cesitatea acută ca toate ma­
Deşi iniţiativa Şantierului se duce o asemenea muncă ţie, soluţionăm problemele pe şinile de semănat să fie fo­ CGoperotivelo egricole din
nr. 1 construcţii ai T.C. De­ politică incit fiecare munci­ care le ridică. Paralel, prin losite la întreaga capacitate Şoimuş şi Bejan. ne relata
va, „Nici o echipă sub plan" tor să înţeleagă că orice mi­ expuneri cum sînt „Ridicarea tovarăşul Constantin Covaci,
a fosţ lansată cu două luni nut pierdut este irecuperabil, conştiinţei socialiste — im­ şi, concomitent, să nu se ad­ secretarul Comitetului comu­
în urmă, acum, în preajma că în final acest timp în­ perativ al activităţii ideolo­ mită nici un rabat la ca­
zilei de 1 Mai, ea capătă o seamnă rămînerea în urmă a gice a partidului", „Conţinu­ litate. Cum se materializea­ nal do partid Şoimuş. Pînă
amploare deosebită. predării lucrărilor cît şi slă­ tul noii etape a progresului ză aceste deziderate ? ieri, din cele 286 hectare pla­
Dacă pe şantier nu avem birea calităţii lor. în România", prin simpozioa­ nificate, s-au însămînţat 40
vreo echipă care să înregis­ Acţionînd sub semnul tra­ Cooperativele agricole din de hectare cu porumb. Coo­
treze rămîneri în urmă faţă ducerii în viaţă a programu­ ne, informări de politică ex­ comuna Bretea Română —
de graficele de execuţie, me­ lui adoptat de plenara C.C. al ternă — în cadrul cărora am ne spunea secretarul comi­ peratorii şi mecanizatorii se
ritul revine şi echipelor din P.C.R. din noiembrie 1971, discutat şi continuăm să dis­ tetului comunal de partid, to­ preocupă cu răspundere de
lotul nr. 13 instalaţii, care privind îmbunătăţirea activi­ cutăm cu oamenii vizita tova­ varăşul Titus Marinoiu — au folosirea din plin a timpu­
obţin în fiecare zi avansuri tăţii politico-ideologice, sti­ răşului Nicoiae Ceauşescu în de însămînţat cu porumb 630 lui prielnic şi a mijloacelor
considerabile în finalizarea o- mulaţi de angajamentul pe ţările Africii —. prin con­ mecanice aflate la dispoziţie.
biectivelor. Numele instalato­ care l-am luat în cinstea săr­ hectare. Potrivit planului de
rilor Vafeile Smeu, Vasile Flo- bătorii oamenilor muncii, cursuri gen „Cine ştie, câş­ măsuri tehnico-organizatorice Cooperatorii şi mecanizato­
rea. Emil Cornescu, Ştefan sîntem hotărîţi să nu precu­ tigă“, lectorate sau cicluri de întocmit, lucrarea va fi în­ rii din comuna Rapoltu Ma­
Buchman, Victor Stanciu. Ca- peţim eforturile, să muncim etică pentru tineret. un rol cheiată în primele zile ale re au însămînţat porumbul
rol Schuller şi alţii sînt cu­ în aşa fel încît lotul nostru primordial acordăm materi­ pe mai mult do 50 de hecta­
noscute şi respectate în ca­ să fie fruntaş şi în continua­ decadei a treia a lunii apri­
drul lotului. Echipele condu­ re în cadrul şantierului şi al alizării programului educa­ lie a.c. Realizarea unei vite­ re — ne-a informat tovară­
se de ei au reuşit ca în fie­ trustului. ţional elaborat de partid. ze medii zilnice de peste 80 şul loan Filip, primarul co­
care lună să-şi depăşească ALEXANDRU HOTNOG de hectare este favorizată de munei. Tractoriştii loan Bă-
sarcinile de plan cu 16 pînă organizatorul grupei lOSIF MERGEA Ha C.A.P. Cristur, s-a insS mîiiţat porumbul pc aproape ju mátate din suprafaţa planificată.
la 35 la sută. sindicale a lotului nr. 13 directorul clubului Mecanizatorul Gheorghe Dorn ex ecută cu multă conştiinciozitate această lucrare. faptul că tot terenul s-a
In grupa noastră sindicală ol T.C.H. sindicatelor Simeria ogorît si discuit, înainte de (Continuare în pag. a 2>o)