Page 72 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 72
Proletari din toate tarile, uniji-văl
incheierea lucrărilor sesiunii
Marii Adunări Naţionale
Vineri dimineaţa, în cea Unităţii Socialiste, împreu a expus raportul comisiei la
de-a doua zi a lucrărilor se nă cu un număr mare de proiectul de lege.
siunii Marii Adunări Naţio deputaţi ai Marii Adunări După discutarea pe arti
nale, a continuat dezbate Naţionale. In continuare, cole, Marea Adunare Naţio
rea celorlalte proiecte de deputatul Dumitru Balalia, nală a adoptat, cu unele a-
legi înscrise pe ordinea de preşedintele Comisiei pentru mendamente propuse de de
zi a actualei sesiuni. consiliile populare şi admi putaţi, prin vot secret cu
Deputaţii şi invitaţii pre nistraţia de stat, a prezen bile. Legea privind cazierul
zenţi sub cupola Marii Adu tat raportul comisiilor per judiciar, care va fi publica
nări Naţionale au întîmpi- manente ale M.A.N., care au tă în Buletinul oficial.
nat cu îndelungi aplauze pe examinat acest proiect de La ultimul punct al ordinii
conducătorii partidului şi lege. de zi. Biroul Marii Adunări
statului, tovarăşii Nicolae La dezbaterea generală Naţionale a propus deputa
Ceauşescu, Ion Gheorghe au luat cuvîntul deputaţii ţilor următoarele modificări
Maurer, Emil Bodnaraş, loachim Moga, prim-secre- în componenţa unor comisii
ANUL XXIV. Nr. 5 377 SIMBATÄ 22 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Manea Mănescu, Paul Nicu- tar al Comitetului judeţean permanente ale M.A.N. i e-
loscu-Mizil, Gheorghe Pană, Hunedoara al P.C.R,, pre îiberarea din Coniisia pen
Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, şedintele Consiliului popu tru probleme de apărare a
Maxim Berghianu, Gheor lar judeţean. Elena Grigo- tovarăşului Vasile Patilincţ,
ghe Cioară, Florlan Dănăla- riu, preşedinta Comitetului fiind numit ministru, şi a-
Solemnitatea înmînării unor înalte distincţii conferite che. Constantin Drăgan, Ja- judeţean Ilfov al femeilor. legerea tovarăşului Vasile
Potop ; eliberarea din Co
nos Farekas, Dumitru Po-
Ion Alexandru, preşedinte
pescu, Leonte Răutu, Gheor le Consiliului judeţean Pra misia economico-financiară
ghe Stoica, Vasilc Vîlcu. hova al sindicatelor, şi Au a tovarăşului Dumitru Pe-
In sală, alături de depu rel Cristea, prim-secretar al trescu, ales membru al
de Consiliul de Stat pentru rezultatele obţinute în înde taţi, se aflau numeroşi in Comitetului municipal Sibiu rea tovarăşului loan Ciucu;
Consiliului de Stat, şi alege
vitaţi — conducători de in
stituţii centrale şi organi al P.C.R,, primarul munici eliberarea din Comisia pen
piului.
zaţii obşteşti, activişti de tru sănătate, muncă şl asi
partid şi de stat, personali Proiectul de lege a fost gurări sociale a tovarăşilor
plinirea pianului de stat şi a angajamentelor pe anul 1971 tăţi ale vieţii economice, discutat apoi pe articole. loan Cotoţ şi Petre lonescu,
ştiinţifice şi culturale, zia Marea Adunare Naţională numiţi ambasadori, şi alege
rişti. Erau prezenţi, de a- a adoptat prin vot secret cu rea tovarăşilor Mihai Burcă
semenea, şefi ai misiunilor bile Legea privind organi şi Dumitru Simulescu. Pro
In prezenţa conducătorilor de Stat, a dat apoi citire diplomatice acreditaţi în zarea şi funcţionarea con punerile au fost aprobate prin
trolului obştesc. Textul le
Cuvintarea tovarăşului partidului şi statului, a de Decretului Consiliului de Stat, ţara noastră. gii, al cărui proiect a fost votul deschis al deputaţilor.
prin care pentru rezultatele
putaţilor şi invitaţilor la cea
La amiază, lucrările şe
Lucrările sînt deschise de
publicat în presă şi supus
deosebite obţinute în anul
de-a VlII-a sesiune a Marii
Naţionale, tovarăşul Ştefan
Adunări Naţionale, vineri la 19.71 în îndeplinirea şi depăşi preşedintele Marii Adunări discuţiei publice, va apărea dinţei s-au încheiat. tovarăşul
Preşedintele Marii Adu
în Buletinul oficial.
rea sarcinilor de plan şi a
nări
Naţionale,
amiază, la Palatul M.A.N., a
Nicolao Ceauşescu avut loc solemnitatea înmînă angajamentelor asumate şi Voîtcc. punct de pe ordinea de zi, Ştefan Voitec, a anunţat că
Treeîndu-se la următorul
La începutul şedinţei de
reluarea lucrărilor actualei
pentru ocuparea locurilor I, II
rii unor înalte distincţii con
dimineaţă, deputatul Mihal
ferite de Consiliul de Stat al şi III în întrecerea dintre or Gere, secretar al Consiliu deputatul Ion Stănescu, mi sesiuni în şedinţă plenară,
Republicii Socialiste Româ ganizaţiile judeţene de par lui Naţional al Frontului nistru de interne, a pre va fi comunicată din timp.
stimaţi tovarăşi, Cei care au fost dis Eu aş dori ca din această în nia, pentru rezultatele obţi tid în industrie, investiţli- Unităţii Socialiste, a prezen zentat expunerea la proiec Comisiile permanente ale
tul de lege privind cazierul
Adunări
Naţionale
construcţil,
transporturi
Marii
şl
tinşi astăzi s-au evidenţiat trecere să cîştigăm cît - mai nute 'în îndeplinirea planului tat expunerea la proiectul
Aş dori ca, în numele Co de stat şi a angajamentelor circulaţia mărfurilor, s-a con de lege privind organizarea judiciar, iar deputatul Ml- îşi vor continua lucrările
mitetului Central, al Consi prin rezultate mal bune — mult — indiferent cine va pe anul 1971, în cadrul în ferit Ordinul Muncii clasa I şl funcţionarea controlului hall Ghelmegeanu, vicepre potrivit competenţei lor.
liului de Stat, al guvernului dar trebuie spus că, de ocupa locul I — ca industria trecerii dintre organizaţiile Organizaţiei de partid a ju obştesc, Iniţiat de Frontul şedinte al Comisiei juridice. (Agerpres)
— şl cred că Marea Aduna fapt, toate colectivele de oa românească, agricultura, şti judeţene de partid, consiliile deţului Suceava, pentru locul
re Naţională se va asocia şi meni ai muncii, întregul inţa să obţină succese tot mat populare, institutele de cer I; Ordinul Muncii clasa a
ea In unanimitate — să feli nostru popor a fost acela ca mari, îndeplinind astfel pro cetări ştiinţifice şi de proiec Il-a Organizaţiei de partid a
cit In modul cel mai călduros re a asigurat îndeplinirea cu gramul de dezvoltare a ţării, tare, întreprinderile din in judeţului Hunedoara, pentru
judeţele, întreprinderile şi succes a planului pe 1971, în lichidînd, cît mai repede, de dustrie, agricultură, cbnstruc- locul II ; Ordinul Muncii clasa E X P U N E R E A
institutele de cercetări şi tregul popor este acela care calajul care ne mai desparte ţii-montaj, transporturi şi a IlI-a Organizaţiei de partid
proiectări care au fost deco asigură îndeplinirea cu suc de ţările dezvoltate, asigurînd circulaţia mărfurilor. a judeţului Neamţ şi Organi
rate sau distinse astăzi pentru ces a programului elaborat ridicarea României pe noi înaltele distincţii au fost în- zaţiei de partid a judeţului la profecful de lege privind organizarea
rezultatele obţinute în activi de Congresul al X-lea al par trepte de progres şi civiliza mînate de tovarăşul NICOLAE Prahova, pentru locul III.
tatea din 197Î. tidului. ţie, de bunăstare materială CEAUŞESCU, secretar general Pentru rezultatele deosebi şi funcţionarea confrolului obştesc
Inmînarea acestor înalte Sper că judeţele şi colecti şi spirituală. Acesta trebuie al Partidului Comunist Ro te obţinute în anul 1971 în
distincţii ale Republicii So vele distinse astăzi vor înţe să fie sensul întrecerii, al în mân, preşedintele Consiliului îndeplinîrea şi depăşirea sar — prezentata de tovarăşul Hihai Gere —•
cialiste România constituie o lege că aceasta constituie tregii noastre activităţi. (A- de Stat. cinilor de plan şi a angaja
apreciere a activităţii desfă pentru ele şi o obligaţie. Cele plauze puternice). mentelor asumate şi pentru în contextul general al care îl supunem dezbaterii şi ţiilor sindicale şi de tineret,
şurate anul trecut, — an ca lalte colective şi judeţe care Urez tuturor colectivelor In sală domneşte o atmo ocuparea locurilor I, II şl III ' măsurilor Iniţiate de partidul aprobării actualei sesiuni. a comitetelor şi comisiilor fe
nostru pentru perfecţionarea
re, după cum se ştie, s-a în nu au fost distinse cu ordine distinse astăzi succese tot sferă însufleţitoare. Solemni în întrecerea dintre organiza Proiectul de lege privind meilor, a tuturor organizaţi
cheiat cu rezultate bune în anul acesta au perspectiva mai mari în activitatea din tatea are profunde semnifi ţiile judeţene de partid In continuă a vieţii sociale, organizarea şl funcţionarea ilor care compun frontul, pre
toate domeniile. Felicitînd co ca, prin munca lor, să ocupe acest an şi din anii viitori. caţii. Distincţiile conferite ex domeniul agriculturii, s-a dezvoltarea şi adîncirea de controlului obştesc a fost a- cum şi a cetăţenilor care nu
lectivele care au fost distinse anul viitor unul din locu Urez tuturor oamenilor mun primă înalta apreciere pe ca conferit Ordinul Mun'ciî clasa mocraţiei socialiste şi spori probat de plenara Consiliului fac parte din aceste organi
astăzi nu aş putea însă să rile fruntaşe ; ele au posibi cii succes deplin în activita re partidul' şi statul nostru o I Organizaţiei de partid a rea participării maselor la Naţional al Frontului Unită zaţii. Apreciem că în cadrul
nu adresez felicitări întregii litatea să se înfăţişeze înain tea lor, iar deputaţilor Ma acordă muncii entuziaste, judeţului Satu Mare, pentru conducerea treburilor de stat ţii Socialiste. Pe baza indica Frontului Unităţii Socialiste
noastre clase muncitoare, în tea Marii Adunări Naţionale, rii Adunări Naţionale — unii creatoare depuse de colective locul I ; Ordinul Muncii cla şl obşteşti, un loc important ţiilor plenarei, în spiritul de — care uneşte reprezentanţii
tregii ţărănimi, cercetătorilor. a poporului'■cu rezultate şi dintre ei fiind din judeţele le premiate, de întregul nos sa a Il-a Organizaţiei de par II ocupă exercitarea de către mocraţiei socialiste ce carac tuturor organizaţiilor — se
Intelectualităţii patriei noas mai bune. fruntaşe, iar alţii din jude tru popor, pentru înfăptuirea tid a judeţului Galaţi şi Or oamenii muncii a controlului terizează viaţa societăţii noas va putea realiza o mai bună
tre, tuturor oamenilor mun Am văzut că unii tovarăşi ţele care n-au fost distinse programului elaborat de Con ganizaţiei de partid a jude obştesc asupra unor impor tre, proiectul a fost supus coordonare a forţelor, antrena
cii, fără deosebire de naţiona nu erau prea Incîntaţi că au — le doresc să aducă o con gresul al X-lea al partidului, ţului Braşov, pentru locul II ; tante sectoare ale servirii dezbaterii publice, organizîn- rea celor mai capabili mem
litate, care, în strînsă unita ocupat locurile 5 şl 6 In în tribuţie şi mai activă în în de edificare a societăţii so Ordinul Muncii clasa a IlI-a populaţiei. du-se adunări în întreprin bri ai acestor organizaţii, va
te, au înfăptuit şl înfăptuiesc trecere ; sper că asta va fi trecerea dintre judeţe şi, pe cialiste multilateral dezvolta Organizaţiei de partid a ju Ţinînd seama de actuala deri, instituţii, cartiere, co lorificarea competenţei şi e-
neabătut politica Partidului această cale, la înflorirea te. întrecerea, angajamentele dezvoltare social-economică a mune şi unităţi din agricul xigenţei lor în vederea creş
deţului Bihor şi Organizaţiei
. Comunist Român. (Vii aplau-^ un imbold de a munci mai României socialiste! Mult asumate au .constituit un pu de partid a judeţului Alba, ţării, de eforturile pe care le tură, -la care au participat terii eficienţei controlului ob
ze). bine, pentru a ocupa locul I. succes, tovarăşi! ternic factor dinamizator al face statul nostru pentru sa peste 3 300 000 de cetăţeni. ştesc.
energiilor eroicei noastre clase pentru locul III. tisfacerea cerinţelor mereu De asemenea, proiectul de Spre deosebire de regle
muncitoare, ţărănimii, inte Pentru rezultatele deosebi crescinde ale populaţiei, de lege a fost discutat la nivelul mentările actuale, proiectul
lectualităţii, tuturor oameni te obţinute în anul 1971 în sporirea exigenţei faţă de ca conducerilor organizaţiilor de de lege prevede lărgirea arici
Rezultatele întrecerii dintre organizaţiile lor muncii, fără deosebire de îndeplinirea şi depăşirea sar litatea bunurilor de consum masă, cooperatiste şi profe controlului obştesc, care se
naţionalitate.' Sub conducerea
cinilor de plan şi a angaja
va extinde şi la; întreprin
cen
organizaţiilor
sionale,
şi a servirii publice. Biroul
partidului, ţara întreagă şi-a mentelor asumate şi pentru Executiv al Consiliului Na trale şi ministerelor. derile producătoare de bu
mobilizat forţele pentru a
judeţene de partid, consiliile populare, întreprin traduce neabătut în ■ viaţă ocuparea locurilor I, II şi III ţional al Frontului Unităţii Cu prilejul dezbaterilor, nuri de consum; unităţile
în întrecerea dintre consiliile
prestatoare de servicii pentru
Socialiste, cu participarea re
oamenii muncii şi-au expri
sarcinile cincinalului, făcînd populare judeţene s-a confe prezentanţilor Uniunii Gene mat satisfacţia şi aprobarea populaţie ; pieţele, oboarele
deri şi institutele de cercetări şl proiectări ca România socialistă să urce rit Ordinul Muncii clasa I rale a Sindicatelor, Consiliu pentru consecvenţa cu care şi tîrgurile ; întreprinderile de
noi trepte spre progres şi ci
Consiliului popular al jude
transport în comun ; oficiile
lui Naţional al Femeilor, U-
vilizaţie. Cu înaltă răspunde ţului Galaţi, pentru locul I ; niunii Tineretului Comunist partidul şi statul nostru dez de asigurări sociale şi de pen
socialistă,
voltă
democraţia
pentru îndeplinirea şi depăşirea planului re civică şi patriotică, oame Ordinul Muncii clasa a Il-a şi ai celorlalte organizaţii, ca creînd condiţii pentru ca ma forţei de muncă şi de asis
sii, oficiile de repartizare a
Consiliului popular al jude
nii muncii îşi consacră toate
forţele cauzei înfloririi patriei. ţului Vaslui, pentru locul II; re fac parte din Frontul U- sele să participe direct la or tenţă socială ; repartizarea şi
nităţii Socialiste, a analizat
ganizarea şi conducerea tre
şi a angajamentelor pe anul 1971 In fapt, cîştigătorii întrecerii Ordinul Muncii clasa a IlI-a actuala organizare, sfera de burilor obşteşti. Interesul ma întreţinerea fondului locativ
sînt toţi cetăţenii ţării, iar ho- Consiliului popular al jude cuprindere şi eficienţa con nifestat de cetăţeni faţă de de stat; activitatea între
prinderilor de construcţii şi
In anul 1971, primul an al re pentru progresul întregii dezvoltare economică şi so tărîrea de a munci mai cu ţului Vîlcea, pentru locul III. trolului obştesc şi a ajuns la organizarea şi funcţionarea reparaţii care servesc popu
concluzia că sînt necesare noi
controlului obştesc s-a expri
cincinalului 1971—1975, ţara economii, creşterea producti cială a ţării, un rol impor spor, de a realiza integral Pentru rezultatele deosebi reglementări, care să conducă mat şi în propunerile făcute, laţia ; instituţiile cultural-ar-
noastră a obţinut noi şi re vităţii muncii şi valorificarea tant l-a avut larga întrecere prevederile planului de stat te obţinute în anul 1971 şi la lărgirea cadrului de orga care au fost folosite pentru tistice ; căminele, internatele
marcabile realizări în dezvol mai bună a resurselor mate desfăşurată între organizaţii pe anul 1972 şi ale cincina pentru ocuparea locurilor I, nizare şi funcţionare a con şi instituţiile sanitare din
tarea economică şi socială, riale, financiare şi de mun le judeţene de partid, consi trolului obştesc, la îmbunătă completarea şi îmbunătăţirea şcoli şi institute de Invăţă-
ridicarea nivelului de trai al că. In agricultură s-a obţinut liile populare, unităţile de lului îşi va găsi reflectarea II şi III în întrecerea din proiectului de lege. mînt superior ; respectarea
poporului ; a continuat pro o creştere substanţială a pro cercetare ştiinţifică, de pro în noile succese pe care po tre întreprinderile industria ţirea generală a acestei acti In proiectul de lege s-a pre normelor cu privire la com
vităţi, Pe baza acestor con
cesul de modernizare şi de ducţiei vegetale şi animale, iectări, precum şi între între porul nostru le va obţine în le, de construcţii-montaj, din văzut ca activitatea de con baterea poluării apelor, aeru
creştere a eficienţei econo s-a accentuat caracterul in prinderile din industrie, a- mersul său neabătut înainte. cluzii, a indicaţiilor persona trol obştesc să fie condusă şi lui şi solului, a zgomotului,
miei naţionale. In industrie tensiv al acestei ramuri. gricultură, construcţii-mon- agricultura de stat şi silvicul- le date de tovarăşul Nicolae organizată de Frontul Unită
s-a asigurat dezvoltarea prio La realizarea în bune con Tovarăşul Constantin Stă- Ceauşescu, Consiliul Naţional ţii Socialiste. Organizarea ac precum şi alte activităţi.
Pentru îmbunătăţirea con
ritară a ramurilor hotărîtoa- diţii şi depăşirea planului de (Continuare in pag. a 4-a) tescu, secretarul Consiliului (Continuure in pag. a 4-a) al Frontului Unităţii Socia tivităţii de control obştesc de
liste a iniţiat, împreună cu către Frontul Unităţii Socia tinuă a servirii populaţiei de
un număr mare de deputaţi liste va asigura antrenarea şi la sate prin unităţile comer-
ai Marii Adunări Naţionale, participarea efectivă la a-
prezentul proiect de lege pe ceastă activitate a organiza (Coniinuare in pag, a 2-a) )
H O T À R I R E À
Cuvîntul deputatului loachim Moga
Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la perfecţionarea Proiectul legii privind orga ilor de tineret, comitetelor de ales, prevederea cu privire
nizarea şi funcţionarea con
trolului obştesc se înscrie în femei, ai uniunilor coopera la posibilitatea revocării
tiste şi al celorlalte organi
mandatului acordat se în
zaţii obşteşti şi de masă. In
cadrul general al obiectivelor
sistemului informational economico-social, introducerea sistemelor stabilite de către partidul şi acelaşi timp, organizarea e- scriu de asemenea în prin
cipiile largului democratism
* ^ statul nostru pentru traduce-, chipelor de control obştesc, ce caracterizează societatea
în mod diferenţiat, în func
rea în viaţă a sarcinilor tra
socialistă. Aflate sub protec
sate de cel de-al X-lea Con ţie de sfera şi domeniul lor ţia legii, ca şi persoanele ca
de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei gres privind lărgirea şi dez de activitate, va spori com re îndeplineso funcţii ce im
voltarea continuă a democra
petenţa acestora în interven
plică exerciţiul autorităţii de
ţiei socialiste, participarea tot ţie, exigenţa în control. stat, echipelor de control ob
mai activă a maselor de oa Apreciez importanţa preve ştesc li se creează largi posi-
naţionale cu tehnică de calcul în perioada meni ai muncii la conduce derii din proiectul de lege . bilităţi de intervenţie opera
rea şi rezolvarea treburilor
potrivit căreia echipele de
tivă pentru remedierea de
de stat şi obşteşti.
strîns cu deputaţii consili
Aşa cum arăta tovarăşul control obştesc conlucrează ficienţelor constatate, pentru
îmbunătăţirea continuă a în
Nicolae Ceauşescu la plenara ilor populare. Aceasta va tregii activităţi de servire a
I In condiţiile creşterii com sistemul informaţional în re lectronice de calcul în siste mico-social în profil terito rea de sisteme de prelucrare Consiliului Naţional al Fron duce la o bună orientare a populaţiei.
plexităţii economiei naţiona levarea proceselor de durată me de prelucrare automată a rial ; sînt în curs de experi automată a datelor şi la ela tului Unităţii Socialiste, care activităţii lor, la un contact Toate acestea sînt conside
le, cerinţele planificării şi ale creşterii economice, în datelor trebuie să fie subor mentare unele proiecte pri borarea de programe de a dezbătut şi aprobat proiec permanent cu organele loca rente care atestă necesitatea
conducerii social-economice investigarea noilor tendinţe donată cerinţelor conducerii, vind raţionalizarea evidenţei calcul. tul de lege supus astăzi aten le ale puterii de stat şi cu constituirii echipelor de con
impun să se acorde o aten ale progresului tehnico-ştiin- organizării muncii şi produc tehnico-operative. Se află, de Este necesar ca toţi specia ţiei Marii Adunări Naţiona masele de cetăţeni. Faptul că trol obştesc ca forme pe ca
ţie din ce în ce mai mare ţific, în asigurarea unei largi ţiei. asemenea, într-un stadiu a- liştii să depună eforturi pen le, aplicarea prevederilor sa în componenţa echipelor de re le socotesc deosebit de e-
aspectelor informaţionale ale bazé informaţionale pentru e- Pe baza hotărîrilor Congre vansat elaborarea primei ba tru utilizarea eficientă a e- le va conduce la antrenarea control obştesc vor intra spe ficiente. menite să ducă la
activităţii umane în procesul laborarea prognozelor pe ter selor al IX-lea şi al X-lea lanţe a legăturilor dintre ra ■ chipamentelor de calcul, să tuturor categoriilor de oameni cialişti din profilul unităţilor stimularea solicitudinii şi
muncii şi în luarea de decizii men lung pe ramuri şi do ale Partidului Comunist Ro muri ; s-a adoptat clasifica contribuie la elaborarea de ai muncii la o mai bună fo supuse controlului va asigu responsabilităţii lucrătorilor şi
care să contribuie la progre menii de activitate, precum mân. precum şi ale Conferin rea şi codificarea unitară a ' programe de calcul aplicati losire şi gospodărire a mij ra o competenţă sporită şi e- unităţilor care servesc popu
sul şi buna funcţionare a în şi pe ansamblul economiei ţei Naţionale din decembrie produselor şi serviciilor din ve pentru toate domeniile de loacelor pe care le oferă so ficienţă activităţii acestor laţia.
treprinderilor. organizaţiilor naţionale. O deosebită im Î967, în ţara noastră s-au ■ întreaga economie naţională. activitate, asigurîndu-se în cietatea pentru îmbunătăţi colective de oameni ai mun Datoria noastră, a organe
şi a societăţii în ansamblul portanţă are sistemul infor întreprins o serie de acţiuni Pe baza programului aprobat cărcarea optimă a capacităţi rea continuă a condiţiilor de cii. Deosebit de importante so lor locale de partid şi consi
ei, în concordanţă cu obiec maţional în fundamentarea pentru perfecţionarea condu de Comitetul Executiv al C.C. lor de calcul instalate în eco muncă şi de trai ale popu cotesc că sînt şi acele pre liilor populare, este să ne
tivele făuririi societăţii socia şi urmărirea îndeplinirii pla cerii şi organizării unităţilor al P.C.R. în iunie 1967 a fost nomie. laţiei, la înfăptuirea politi vederi ale proiectului de lege îngrijim ca din componenţa
liste multilateral dezvoltate. nului de stat. a tuturor sar socialiste, pentru introduce începută acţiunea organizată Cu toate progresele înre cii partidului nostru de ridi care stabilesc răspunderea di acestor echipe să facă parte
O coordonată esenţială a cinilor stabilite, în sesizarea rea tehnicii moderne de cal- de introducere în economia gistrate, sistemul informaţio care neîncetată a bunăstării feritelor organe ierarhic su cele mai bune cadre, să asi
perfecţionării activităţii în fenomenelor negative şi a ne- ■ cui în economie. Au fost lua- naţională a echipamentelor nal economico-social şi dota celor ce muncesc. perioare, care au datoria de gurăm instruirea periodică şi
toate domeniile şi ramurile ajunsuriior, a noilor proble 1e măsuri pentru îmbunătăţi moderne de calcul. S-a tre rea cu mijloace de calcul şi Proiectul de lege asigură a urmări rezolvarea observa îndrumarea permanentă a a-
economiei naţionale o consti me care apar în activitatea rea structurilor organizatori- cut la fabricarea calculatoa prelucrarea ■ datelor nu : se cadrul organizatoric necesar ţiilor şi propunerilor echipe cestora. In continuare, vorbi
ridică la nivelul cerinţelor
tuie crearea unui sistem in economico-socială, în scopul , ce ale unităţilor şi ramurilor relor electronice universale âctuale şi de perspectivă ale participării active a tuturor lor de control obştesc. Am torul a arătat că pentru
formaţional cuprinzător şi 'O- adoptării, operative a celor economiei naţionale, pentru din generaţia a IlI-a, precum dezvoltăi’ii economiei naţio categoriilor de oameni ai dorit să subliniez importanţa cunoaşterea conţinutului pro
perativ. mai eficiente soluţii şi mă , fundamentarea temeinică a şi a maşinilor electromecani muncii la respectarea legali acestei prevederi, cunoscut
suri pentru înfăptuirea în planurilor ; s-a trecut la ela ce de facturat şi contabilizat, nale. al exigenţelor îmbună iectului de lege, în judeţul
• Experienţa a demonstrat că bune condiţii a programului a maşinilor de calculat elec tăţirii calitative a activităţii tăţii socialiste, la aplicarea fiind faptul că în condiţiile Hunedoara au fost organizate
realizarea unei conduceri de dezvoltare economico-so borarea prognozelor de dez tronice de birou şi a maşini economico-sociale. normelor bunei serviri în actuale o seamă de propu peste 500 de adunări de dez
ştiinţifice a vieţii economice voltare economico-socială a lor de calculat electromeca Sistemul informaţional e- largi domenii de activitate. neri făcute de către echipele bateri la care au participat
şi sociale, pe baza respectării cială a ţării. ţării în următoarele decenii. nice. conomico-social nu asigură Consider că stabiiirea com de control obştesc nu erau cele mai diferite categorii de
cerinţelor legilor obiective Odată cu perfecţionarea A crescut operativitatea în In perioada 1967—1970 s-au în suficientă măsură datele petenţei şi funcţionalităţii e- luate în considerare şi. ca ur oameni ai muncii. Cu prile
ale dezvoltării societăţii, este generală a sistemului infor informarea organelor de con necesare pentru cunoaşterea chipelor de control obştesc — mare eficienţa activităţii lor jul dezbaterilor, au fost fă
condiţionată de existenţa li maţional economico-social, cu ducere asupra mersului înde pus bazele unei fabricaţii de multilaterală a fenomenelor — a subliniat vorbitorul ' — nu se ridică la nivelul ce cute peste 1 600 propuneri
nei evidenţe care să permită organizarea lui într-o con plinirii planului ; s-au luat echipamente electronice de economice ; evidenţa este în va crea condiţii optime des rinţelor. Obligativitatea a-
cunoaşterea multilaterală a cepţie unitară, se impune o unele măsuri pentru raţiona calcul, s-a început constitui că voluminoasă, ncninitară făşurării unei activităţi rod cestor echipe de a prezenta menite să îmbunătăţească
realităţii şi să ofere datele preocupare sporită pentru lizarea sistemului informaţio rea unor reţele de centre de din punctul de vedere al con nice, ele fiind organizate şi periodic, aşa cum prevede prevederile proiectului de
necesare în vederea dotarea economiei naţionale nal, simplificarea dărilor de calcul, a unui sistem de ţinutului ; în pregătirea şi îndrumate de către Frontul proiectul de lege, dări de lege, ceea ce atestă interesul
mentării temeinice a decizii cu mijloace moderne de pre seamă statistice şi contabile, pregătire a cadrelor de spe Unităţii Socialiste, cu spriji deosebit cu care a fost pri
lor pe toate treptele or.gani- lucrare a datelor. pentru îmbunătăţirea siste cialişti necesari acestui do nul sindicatelor, organizaţi seamă în faţa colectivelor de mit de către masele cele mai
zatorice. Un rol însemnat are Folosirea echipamentelor e- mului informaţional econo meniu, s-a trecut la proiecta- (Continuare în pog. a 2-a) oameni ai muncii care le-au largi de oameni ai muncii.