Page 74 - Drumul_socialismului_1972_04

8SBKSaS5Tï5Ba2,7iffa r.Tf.-jsrf-.i^^nFrrxtst i.¡ilx¿smí3SS!ISnitrjSi3S¡BS EïüüUKSCKZ
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 377 © SIMBATĂ 22 APRILIE 1972

102 AMI DE

Adunarea festivă

din Capitală

Cu prilejul celei de-a 102-a
aniversări a naşterii lui Vla-
dimir nici Lenin, vineri du-
pă-amiază a avut loc în sala
Ansamblului „Rapsodia ro­
mână" din Capitală o adu­
nare festivă organizată de
Comitetul municipal Bucu­
reşti al P.C.R.
In prezidiu au luat loc to­ Este cartea în care sînt auzul cuvintelor comisarului pal, între altele, Lenin a exterioară nu se deosebea cu
varăşii: Leonte Răutu, mem­ consemnate gîndurl şi amin­ spitalului, care a spus că Le­ spus : „Satul vostru, Kaşino, nimic de a celor din jur. Se
bru al Comitetului Executiv tiri scrise de S. K. Ghil — nin a făcut o mare bucurie pune în funcţie o centrală e- îmbrăca foarte modest, iar în
al C.C. al P.C.R., preşedinte şoferul lui Lenin — despre ostaşilor prin prezenţa în lectrică. Nu este decît înce­ relaţiile cu colaboratorii di­
al consiliului de conducere, inspiratorul Marii Revoluţii mijlocul lor, el le-a răspuns : putul. Cu timpul, centralele recţi, cît şi cu subalternii a-
rector al Academiei „Ştefan Socialiste din Octombrie şl ,.Dragi tovarăşi, comisarul electrice nu vor mai fi ră­ vea o atitudine firească" —
Gheorghlu“ pentru pregătirea a primului stat al muncitori­ vostru a comis o greşeală. zleţe, ci vor împînzi toate re­ relatează Ghil.
cadrelor de conducere a acti­ lor şi ţăranilor, conducătorul Nu eu v-am făcut o bucurie giunile ţării. Noi vrem c.a Era conducătorul de la ca­
vităţii de piartid, soclal-poli- genial al Partidului Comunist venind în mijlocul vostru, lumina să pătrundă pretutin­ re toţi cei ce îl vizitau şi-i
tice, economice şl adminis­ al Uniunii Sovietice, al pro­ ci voi mi-aţi produs mie o deni în republica noastră". cereau sprijin sau să-i lămu­
traţiei de stat, Mihal Gere, letariatului de pretutindeni. mare bucurie. Sînt bucuros Era o previziune ştiinţifi­ rească într-o problemă sau
@ Indici superiori de utilizare a furnalelor fontă peste plan şi a econo­ membru supleant al Comite­ Am citit această carte de că am avut ocazia să fiu că ce avea să devină realita­ alta, plecau îmbărbătaţi şi
@ Nici o restanţâ faţă de plan misit 700 tone de cocs. Dor- tului Executiv al C. C. al mai multe ori şl tot de atîtea astăzi împreună cu voi. .Şi te în anii puterii sovietice, bine dispuşi.
© Fontă cu cocs economisii .nici să obţină succese mai P.C.R., secretar al C. C. al ori am avut în faţă Imagini sînt bucuros că putem sta Acelaşi Ghil povesteşte „cît
valoroase, furnallştll îşi per­ P.C.R., Mihal Roşlanu, pre­ despre un om şl un tovarăş de vorbă, că pot să aflu ne­ era dorinţa arzătoare a lui de direct şi de neobservat
® O iniţiativă mereu actuolâ fecţionează experienţa acu­ şedintele Consiliului General care a lăsat în urma sa o voile voastre şi să vă spun Lenin de a vedea ţara so- apărea Vladimir Ilici la mi­
mulată în ce priveşte utili­ A.R.L.U.S., Constantin Mîn- operă nepieritoare. L-am vă­ tingurile populare, cu cită
Un obiectiv important al că de la secţia a Il-a furna­ zarea oxigenului, dozează ra­ dreanu, preşedinte al Consi­ zut, personal, îmbălsămat în
întrecerii p>e care o des­ le a încheiat primul trimes­ ţional încărcarea furnalelor liului pentru problemele edu­ Mausoleul din Piaţa Roşie, modestie îşi făcea loc pe stra­
făşoară furnallştll din jude­ tru cu un bilanţ semnifica­ şl se ocupă cu răspundere de caţiei şi culturii al Consiliu­ cu ochii închişi de parcă ar dă sau la tribună, pentru ca
ţul nostru în cel de-al doilea tiv. In fiecare lună planul a creşterea temperaturii aeru­ lui Central al U.G.S.R., Vasi- fi cufundat într-un somn o- numai în cîteva clipe, cînd
lumea afla cine este bărba­
an al cincinalului îl consti­ fost depăşit substanţial şi în lui insuflat. le Nicolcioiu, secretar al C.C. dlhnitor. L-am văzut şl păs­ tul acesta de statură mijlo­
tuie reducerea consumu­ fiecare lună s-au obţinut im­ al U.T.C., Ion Jlnga, vicepre­ trez în imagini chipul lui, fi­ cie, îmbrăcat într-un palton
rilor specifice şl mal ales portante economii de cocs şi Mereu învaţă şl se ajută şedinte al Consiliului Cultu­ gura sa de revoluţionar şl demodat şi cu o şapcă obiş­
reducerea consumului de alte materiale. Atunci cînd reciproc. Din aceste preocu­ rii şi Educaţiei Socialiste, teoretician fără egal in isto­ nuită, mii de mîini să încea­
cocs. Acest deziderat al i-am cerut să ne vorbească pări se nasc succese tot mal Constantin lonescu, muncitor ria omenirii, de om şi tova­ pă să-l aplaude cu frenezie".
muncii furnallştllor se re­ despre cei mai harnici furna- semnificative. Anul acesta a fruntaş, Marioara Modîlcă, răş stimat şl respectat din a-
Era de o modestie fără
zolvă paralel cu o preocu­ lişti, Nicolae Mărculescu a crescut indicele de utilizare studentă. dîncul Inimilor pentru tot margini, omul în comporta­
a furnalelor din Hunedoara
pare susţinută pentru depăşi­ spus : In prezidiu se aflau, de a- ceea ce a făcut spre binele şi rea căruia nu puteai vedea
rea planului de producţie şi — Evidenţierile individuale cu clica 1,3 la sută faţă de semenea, V. I. Drozdenko, fericirea omenirii muncitoare, nici cea mai mică urmă de
îmbunătăţirea calităţii fontei. nu spun atît cît ar trebui. Ea normele prevăzute în plan. ambasadorul Uniunii Sovieti­ a progresului şl civilizaţiei u- îngîmfare. Era acelaşi om in
a-
Furnallştii
au
realizat
Aşa cum s-a anunţat, la vre­ furnale se depune o activi­ ce la Bucureşti, precum şi mane. discuţiile cu comisarii po­
mea potrivită, cu cîţiva ani tate colectivă iar succesele se proape jumătate din cantita­ Raman Gebert Gebertovici, Autorul cărţii povesteşte, porului, cu muncitorii, cu in­
în urmă furnallştii din Hu­ datoresc eforturilor, chiar da­ tea de fontă pe care au hotă- membru al Prezidiului Aso­ iar semnatarul acestor rîn- telectualii sau cu ţăranii ca­
duri nu-şl propune să facă
nedoara s-au angajat să rea­ că în anumite perioade unii rît s-o dea anul acesta peste ciaţiei Letone de prietenie şl nici recenzie, nici descriere re veneau la ol din cel mai
lizeze mari cantităţi de fontă aduc o contribuţie mai mare. plan şi circa 65 la sută din legături culturale cu străină­ sau prezentare de persoane îndepărtat colţ al Siberiei.
angajamentul anual privind
tatea,
Uniunii
preşedintele
peste plan cu cocs din econo­ Important este că salariaţii reducerea consumului de cocs. compozitorilor din R.S.S. Le­ care l-au cunoscut pe Vladi- Omul care a stat şase ani
mii. Exemplul lor a fost ur­ secţiei manifestă răspundere tonă, şeful delegaţiei de ac­ mir Ilicl Lenin în viaţă şi în jurul lui Lenin descrie
mat de către furnallştll din pentru soarta producţiei şi La acestea se adaugă succe­ tivişti al filialei Letone, care prin opera lui. impecabil faptul că „gesturi­
sele furnallştllor din Călan
Călan şi astfel s-a declanşat muncesc cu hărnicie ca să ne se află în vizită în ţara noas­ Tot ce reţinem din lectu- le, zîmbetul, glumele, vocea
o pasionantă întrecere pentru îndeplinim sarcinile de plan care au depăşit planul pe tră. rarea cărţii are o valoare sa caldă, totul contribuia să
utilizarea raţională a cocsu­ şi angajamentele luate. trei luni cu 1,1 la sută şi au Despre viaţa şi activitatea inestimabilă. Toată redarea ţi-1 facă simpatic, să risi­
economisit aproape 1 000 to­
lui, s-a născut o valoroasă Remarca este valabilă şi revoluţionară a lui Vladlmlr omului, care a trăit în jurul pească orice încordare, să
iniţiativă. CTot ce se face a- pentru ceilalţi furnalişti din ne de cocs. Dar furnaliştii cu Ilicl Lenin a vorbit Constan­ lui Lenin timp de 6 ani, este creeze în jurul lui o atmosfe­
cum este o continuare a ini­ care am discutat ne-au sp.us tin Vlad, membru supleant cît se poate de clară şl de ră de prietenie... Faţă de T^e-
ţiativei care s-a născut lingă judeţ. In primul trimestru că se poate face mal mult şi al C. C. al P.C.R., vicepre­ semnificativă. Aici nu e loc nin nimeni nu putea să ră-
colectivul de la .secţia I fur­
dogoarea furnalelor. Anul a- sînt hotărîţi să realizeze mai şedinte al Academiei de ştiin­ nici de comentarii, nici de mînă cu sufletul ferecat sau
mult.
cesta ea a fost ridicată la nale a combinatului din Hu­ ţe sociale şi politice a Repu­ alte interpretări. nesincer. Ochii lui pătrunză­
parametri superiori în care nedoara a dat i 200 tone de D. CIMPEANU blicii Socialiste România. Elementul determinant în tori, cu pleoapele uşor strîn-
se oglindesc progresele teh­ hotărîrea de a aşterne pe hîr- se îţi smulgeau parcă vălul
nice înregistrate şi preocupă­ tie aceste rîndurl îl consti­ de încordare sau de neîncre­
rile furnallştllor pentru înde­ tuie sentimentul de care este dere, te aduceau la sinceri­
plinirea exemplară a planului încercat orice cititor al căr­ tate, la adevăr. Lenin a fost
cu cheltuieli materiale şl e- ţii amintite, la gîndul că tot un om de o bunătate şi de o
forturl minime. Vorbind de­ ce e redat acolo îndeamnă la sensibilitate rare".
spre acesta preocupări şi re­ studierea aprofundată a vie­ Intre multiplele şi formi­
zultate, Eroul Muncii Socia­ ţii şi operei lui Lenin, cu dabilele sale calităţi, Lenin
Ţin minte că a venit o-
liste, Nicolae Mărculescu, dată la sediu şi mi-a spus: minerul Petru lonuţ a tre­ că, spunea el, vrea să cali­ toate marile învăţăminte ce .se evidenţia printr-o dragos­
cut o bună bucată de vreme,
fice şi pe loan Marlş, Vio-
maistru principal la secţia a decurg din aceasta pentru te nemaiîntîlnită faţă de co­
il-a furnale, ne-a declarat : „Tovarăşe secretar, ieri, la timp în care am căutat să rel Cioară, Teodor Mariş şi noi şl pentru generaţiile vii­ pii. Se interesa îndeaproape
— Sub îndrumarea organi­ şedinţă, m-aţi evidenţiat jiu mai aproape de el, să-l Gheorghe Toma — acum toare. de ei, de condiţiile ce le au
zaţiilor de partid, întregul pentru modul cum lucrez. înţeleg mai bine. Ştiam că maiştri destoinici, b-a avut II credem, fără echivoc, pe la cămine, în şcoli, în fami­
nostru colectiv acţionează cu Vă mulţumesc, dar n-ar fi în această lună urma să ne în brigadă şi pe loan Zeriu, Ghil cînd descrie prima lui cîte ceva despre situaţia re­ vielelor puternică şi prosperă lie sau în spitale. Personal le
trebuit. Sint alţii mai bum
părăsească. Se pensiona. îmi
care a devenit inginer mi­
hotărîre ca să ne îndeplinim întllnire cu marele Lenin şi publicii noastre". din toate punctele de vedere. trimitea colete cu alimente şi
în mod exemplar sarcinile ca mine. Şi, apoi, mie nu-mi ner. Îmi mai notasem că prima strîngere de mînă. E- Apoi, după ce le-a vorbit Cele mai frecvente discuţii îmbrăcăminte, sau cu alto lu­
maiştrii Andrei Abrudan şi
place lauda, de vreme ce
care ne revin în lumina In­ mi-am făcut doar datoria“. moţla a fost mai mult decît despre greutăţile întîmpinate ale lui Lenin erau însă cu cruri folositoare.
dicaţiilor date de tovarăşul Viorel Cioară au de spus emoţie. Aceasta pentru că şl despre succesele Armatei muncitorii. Ei vedea în ci In ultima parte a vieţii lui,
Nicolae Ceauşescu la Confe­ Cuvintele lui sunau ca un despre el numai cuvinte de avea să fie în jurvil unui om Roşii pe front, în lupta îm­ clasa conducătoare şi consec­ Lenin primea colete cu pro­
reproş. Căutam să-i citesc
rinţa pe ţară a cadrelor de in ochi motivul pentru care laudă. Că însuşi comitetul care întruchipa cele mai înal­ potriva Intervenţloniştilor, de­ vent revoluţionară, forţa ca­ duse alimentare. Şi tot de a-
conducere din industrie şi vorbea aşa. de partid îi apreciază acti­ te trăsături ale modestiei şl spre eroismul poporului rus re avea să se afirme în toată lîtea ori el le dădea dispo­
corectitudinii, ale omului ca­
vitatea depusă de-a lungul
construcţii. O atenţie deose­ — Bine, nene Petru, dar celor 31 de ani, timp în racterizat printr-o putere de în acele momente de grea plenitudinea ei. De aceea, îi ziţie să fie trimise la „creşă
bită acordăm reducerii con­ ai venit la mine să mă do­ muncă mai mult decît impre­ încercare, I^enin a adău.gat; asculta cu pasiune şi interes sau la spitalul de copii“.
sumului de cocs. S-au luat care numai datorită lui sionantă, ale geniului uman „Tot ce avem este la dispo­ profund ; le răspundea la în­ „Interesul lui Lenin pentru
măsuri care asigură funcţio­ jeneşti ? organizaţia de partid s-a în­ care era stăpînlt de o grijă ziţia Armatei Roşii, pentru trebări şi punea întrebări. Pe copii — descrie Ghil — era
tărit cu vreo 25 de tineri.
narea furnalelor la parametri — Ba nu. Dar e bine să cla­ maximă faţa de poporul şi asigurarea victoriei, pentru Vladimir Ilici îl interesa în­ cu totul deosebit. Toţi cei
superiori dar cu consum de rificăm un lucru. Noi, co­ Mai aminteam despre fap­ patria sovietică. Lenin iubea apărarea libertăţii cucerite. treaga viaţă a muncitorilor, care l-au cunoscut au putut
tul că Petru lonuţ fusese
cf)cs cit mai mic. Comitetul muniştii, trebuie să fim e- decorat cu medalia „Elibe­ fără margini omul muncii, îi De îndată ce vom lichida tot ceea ce ei gîndeau despre observa cu cită atenţie şl se­
de partid şi conducerea sec­ xemplu in muncă şi com­ cunoştea şl4 aprecia valoa­ contrarevoluţia şi intervenţia viitorul Rusiei, al întregii riozitate se purta el cu co­
ţiei se preocupă de educarea portare. Nu trebuie să ne rarea de sub .jugul fascist" rea, întreaga lui factură psi­ străină — şi nu mal e mult omeniri. piii. La Gorkl l-am văzut de
pînă atunci — poporul nos­
şi cu „Medalia Muncii“ —
oamenilor în spiritul respec­ lăudăm. Sint atltea de făcut părea rău după „vecinul“, hologică, tot ceea ce se lega tru va fi cel mai fericit. Toa­ In acea vreme, în ţara so­ multe ori plimbîndu-se cu
tării disciplinei tehnologice şi la mină, avem de redresat că aşa-i spuneam noi pen­ răsplată a patriotismului său de el, de viaţa şl activitatea te greutăţile şl lipsurile prin vietelor erau greutăţi inima­ nepoţelul său, Vltea, fiul lui
din anii eliberării şi muncii
Dimitri Ilici Ulianov. Discu­
al bunei gospodăriri a mate- atitea probleme. Uite, uti­ tru că stătea cu locuinţa în neîntrerupte, plină de res­ lui. care trecem acum fac parte ginabile. întreaga activitate ta cu el ca şi cum ar fi fost
liilor prime şi materialelor. lajele aduse anul trecut apropierea minei. Pe de al­ In discuţiile cu oamenii din lupta noastră pentru fe­ politico - economică trebuia un om mare, îl punea să ci­
Putem afirma că reducerea stau, deschiderile nu merg tă parte, mă bucuram — t ponsabilitate la mina noas­ muncii, Lenin manifesta o ricirea şl libertatea poporu­ subordonată victoriei împotri­ tească cu voce tare basme şi
tră.
consumului de cocs a devenit aşa cum ar trebui, echipa se calculase o pensie de maximă răbdare şl un inte­ lui". va intervenţloniştilor, pentru poezii. Ilici rîdea din toată
o prolilemă de onoare despre de tineri nu-i incă omoge­ peste 1 800 de lei. Deci bă- ...Dar în ziua pensionării res profund, îl asculta în tot apărarea şi întărirea puterii inima cînd îl asculta pe bă­
Altă dată — relatează Ghil
care di.scutăm în fiecare zi şi nizată... Şi noi, comuniştii, trîneţea ti era asigurată. lui n-am putut lua cuvîntul. ce-i spuneau, cu tot luxul de — Lenin se afla în mijlocul sovietice. Lenin, cu geniala ieţaşul acela de şase ani".
sa gîndire umană, prin forţa
chiar în fiecare oră, pentru oameni vechi ai minei, ne Mă glndeam să sărbăto­ Se uita la mine cu aceeaşi amănunte. Din întîlnirile şi ţăranilor din satul Kaşino, ju­ exemplului personal în mo­
Toate acestea şi multe al­
care facem mari eforturi. lăudăm între noi. E firesc? rim evenimentul aşa cum privire ca atunci cînd ve­ convorbirile cu oamenii mun­ deţul Volokolonesk. Ajuns destie, prin munca sa conti­ tele l-au făcut pe Lenin cel
Mai.striil principal Nicolae Nu am încercat eu să-i l-am sărbătorit şi la pen­ nise la sediu şi-mi spusese cii, Lenin cunoştea viaţa so­ acolo, a dat mîna „cu toată nuă şi de cea mal înaltă ţi­ mai îndrăgit ..tovarăş, om",
Mărculescu a subliniat de fapt aprob, dar mi-au venit în sionarea altor ortaci. Mi-am că nu-i place lauda. cială in profunzimea el, sen- lumea. Unul dintre ţărani a nută partinică, a ştiut să u- ccl mai mare conducător al
realităţi importante din mun­ minte vorbele lui Aurel făcut nişte notiţe în care am Mă uitam la acest des­ siil şl semnificaţia frămîntă- vrut să-l ajute să-şi scoată nească toate forţele progre­ proletariatului, făuritorul Par­
ca celor care plămădesc fon­ Negrlu, secretarul de partid cuprins datele activităţii sa­ toinic miner şi încercam să rilor oamenilor, direcţia în paltonul, dar Vladimir Ilici siste ale ţării în jurul parti­ tidului Comunist şi al pri­
ta. din activitatea oamenilor al sectorului in care lucra le : faptul că s-a angajat la înţeleg ce preţ enorm are care urma să acţioneze. nu i-a permis... A ascultat pe dului şi să ie canalizeze în mului stat socialist din lume,
care se străduiesc să dea cel cu care stăteam de vor­ Ţebea în '41 ca vagonetar, modestia. Zîmbeam însă e- Este semnificativă în aceas­ toată lumea cu atenţie, a răs­ direcţia obţinerii victoriei. omul care va trăi veşnic în
fontă mai multă, mai bună bă : „Petru lonuţ e dintre că in ’47 a fost ajutor mi­ moţionat. tă privinţă o discuţie dintre puns la întrebările oameni­ Ghii îşi rezervă un capi­ memoria şi în inimile tuturor
şi mai ieftină. Aceşti oameni acei oameni cărora nu le ner, apoi miner şef de echi­ Lenin cu unii ostaşi inter­ lor, a pus şi el întrebări". tol în care îl descrie pe Lenin celor care luptă pentru bi­
îşi onorează cuvîntul dat cu place să se vorbească de­ pă... In '55 devenise maistru ILIE VIŞA naţi într-o unitate spitaliceas­ După alte discuţii, în care ca pe un om simplu şi mo­ ruinţa deplină a ideilor sale
fapte onorabile şl întîmpină spre ei“. miner, dar în ’60 s-a cerut secretarul comitetului de că, din care desprindem ges­ preocuparea faţă de situaţia dest : „Se purta cu multă nepieritoare.
ziua de 1 Mai cu realizări de De la discuţia avută cu artificier în subteran pentru partid de ia 1. M. Jebea tul lui nobil, dominat de cea oamenilor ocupa locul princi- simplitate şi înfăţişarea sa
prestigiu. Colectivul de mun- mai desăvîrşită omenie. La I. SIRBU
gjhia»agJwviTiMigiviMa
870 tone cocs, 8 850 tone o- producţiei globale şi o re­
ţel şl aproape 5 300 tone la­ ducere a consumului pro­
minate — se apropie sau priu cu 2 500 000 kWh. Sînt
întrece 50 Ia sută din anga­ două realizări care se con­
jamentele pe întregul an. cretizează în cifre. Dar stră­
Sînt deosebit de nume­ Semnificative sînt rezul­ daniile lor în întîmpinarea
roase faptele de muncă ce tatele chimiştllor, forestie­ zilei de 1 Mai se răsfrîng E^gsiitarea !a timp
onorează eforturile colecti­ rilor, lucrătorilor din indus­ asupra unor obiective fizice
velor industriei hunedorene tria materialelor de con­ care au fost puse în func­
în aceste zile premergătoa­ strucţii şl locală. Eforturile ţiune sau vor fi puse pînă
re sărbătorii de la 1 Mal. lor se concretizează în rea­ la această dată. li m lue oonditiuni
Hotărîrea colectivelor mun­ lizarea în plus a 30 tone In zece dintre localităţile ' »
citoreşti de a înfăptui e- produse din mase plastice, Judeţului, printre care Uroi,
xemplar sarcinile şi angaja­ 3,2 tone fire şl fibre artifi­ Ghelar, zona spitalului. Va­ ai mar isorărilar de întreţinere
mentele celui de-al doilea ciale, 4 650 mc buşteni, 470 lea Nandrului, Buituri,
Zdrapţi, Orăştie — zona
postului de transformare
1 nr. 13, Vulcan — zona PT In aceste zile, în tot mai multe cooperative agrico­
Mobliiaaţl <sc|jv «3 tiifăptuirea tuturor sarcinilor 3, Brad — zona PT 21 şi s-a pus fasole prin porumb late, economisindu-se în acest le de producţie s-a trecut şl se lucrează intens la e-
Culturile intercalate prin
Petrila se modernizează re­ porumb — una din practicile pe întreaga suprafaţă culti­ fel un mare volum de mun­ xecutarea lucrărilor de întreţinere a culturilor. Tim­
pul călduros, ploile căzute în ultimele zile au favo­
ţelele electrice de joasă ten­ cu vechi tradiţii in agricul­ vată de 115 ha. Insămînţarea că. Este necesar ca în unită­ rizat nu numai dezvoltarea plantelor, ci şi a buruie­
siune. tura noastră — dau posibili­ fasolei s-a făcut în acelaşi ţile unde fasolea şi dovlecii nilor. Plivitul — lucrare la ordinea zilei pe agenda
tate ţăranilor cooperatori să timp cu fX)rumbul, folosin- se pun manual prin porumb, oamenilor muncii de pe ogoare — se cere a ii făcut
obţină un plus de producţie du-se maşinile de semănat să se urgenteze repartizarea pe toate suprafeţele cultivate cu grîu şi orz. In
an al cincinalului, abnega­ mc cherestea, aproape 4 000 de pe aceeaşi suprafaţă de SPC-6 şi 2-SPC-2, cultura de terenului pe familii pentru a unităţile unde plivitul s-a început mai din vreme, lu­
se putea trece cît mai urgent
bază jucînd rolul de plantă
ţia şi dăruirea în muncă îşi mc prefabricate din beton, teren. Toate unităţile agrico­ protectoare. La fel procedea­ la însămînţatul culturilor crarea s-a realizat pe suprafeţe însemnate. La bri­
găsesc confirmarea în noile importante cantităţi de că­ le socialiste care practică a- ză şi cooperatorii din Burjuc respective. Organele comuna­ gada a treia din satul Tîrnăviţa, aparţlnînd de C.A.P.
valori înscrise pe graficul rămizi şi mobilă. Regăsim a ceastă metodă au obţinut re­ care au pus fasolea odată cu le de partid şi de stat, con­ Boz, 34 de cooperatori, majoritatea femei, printre ca­
întrecerii socialiste. materializată în aceste cifre colte mari atît la porumb, cît siliile de conducere, specialiş­ re Carolina Filip, Valeria Josan, Cornelia Crişan şi
hărnicia colectivelor de la şi la culturile intercalate. porumbul, pe întreaga su­ Cornelia Mîrza, membri de partid, lucrau de zor la
Cele două decade trecute HAŢEG. Membrii coope­ prafaţă cultivată de 160 ha, tii — cunoscînd avantajele
din această lună aduc în a- F.C. Orăştie, „Vîscoza" Lu- rativei meşteşugăreşti „Re­ Un exemplu edificator In a- iar dovlecii se pun manual culturii intercalate — trebuie plivitul griului. La data de 21 aprilie — ne spunea
peni, C.E.I.L. Deva, I.P.B.
cest sens argumente faptice Bîrcea, I.I.L. Orăştie, Brad tezatul" din Haţeg au pres­ ceastă privinţă îl constituie pe 100 ha. Cooperatorii din să la măsuri ca în toate uni­ brigadierul de cîmp loviţă Betea — brigada noastră
deosebite. Aproape toate în­ şi Hunedoara. tat zilele acestea zeci de experienţa C.A.P. din Boz. Gurasada cultivă culturi in­ tăţile agi'lcole socialiste să a terminat plivitul pe întreaga suprafaţă de 80 ha
treprinderile şl centralele ore de muncă patriotică la Anul trecut această unitate, tercalate — fasolea şi do- grîu pe care o are în planul său de cultură. Alţi 60
industriale se prezintă cu Realizările consemnate îşi ştrandul care aparţine aso­ în condiţiile depăşirii pro­ se pună culturi intercalate pe de cooperatori din brigăzile de cîmp 01 şi II se aflau
depăşiri substanţiale faţă vor amplifica valoarea în ciaţiei sportive „Voinţa“, ducţiei planificate cu aproa­ vlacll — pe 100 de hectare. suprafeţe cît mal mari. De de asemenea la plivitul griului. Această lucrare a
de prevederile mobilizatoa­ zilele rămase pînă la 1 Mai, organizată tot pe lîngă a- pe 300 de kilograme porumb Toate cele patru cooperative dorit ar fi să se pună fasole început şi se desfăşoară cu bune rezultate şi la
re ale acestei luni. Primea­ perioadă în care oamenii ceastă cooperativă meşte­ boabe la hectar, a realizat şl agricole de producţie din co­ şl dovleci pe toate suprafe­ C.A.P. din Gurasada, unde s-au plivit mai bine de
ză în întrecere şi de aceas­ muncii hunedoreni sînt ho­ şugărească. o producţie de 4 000 kg faso­ 40 ha din cele 185 cultivate cu grîu. Plivitul grîului
tă dată slderurgiştii hune- tărîţi să ridice la cote su­ Cooperatorii au lucrat cu le şl 60 tone dovleci. Dispu- muna lila — ne spunea tova­ ţele cultivate cu porumb. A- s-a făcut pe mari suprafeţe şi în alte cooperative a-
doreni. Respectînd tradiţia perioare abnegaţia şi dărui­ mult elan la amenajarea a- nînd de un teasc de ulei, u- răşul Tiber iu Valea, secreta­ ceasta este atît în avantajul gricole de producţie, între care amintim pe cele din
de a întîmpină marea săr­ rea în muncă. cestui important loc de a- nitatea amintită a obţinut o rul comitetului comunal de cooperativelor agricole, cît' şi Ilia şi Băcia. De asemenea, paralel cu încheierea în-
bătoare a muncii cu rezul­ grement al oraşului, avînd sămînţării porumbului în comuna Mărtineşti s-a fă­
tate de valoare, furnallştii, in vedere faptul că nu mai producţie de 118 litri de ulei partid — cultivă fasole în al ţăranilor cooperatori, a- cut plivitul păioaselor pe mai mult în 120 hectare.
cocsarii, oţelaril şl lemina- este mult timp pînă la des­ de dovleac, precum şl 1000 cultură Intercalată pe întrea­ vîndu-se în vedere producţi­ In multe unităţi s-a trecut la combaterea pe cale
torii au dat peste plan nu­ chiderea sezonului estival. kg şroturi ce se folosesc în ga suprafaţă de 457 ha semă­ ile suplimentare ce se pot ob­
mai în primele 20 de zile ¡8 e! Stadiul în care se află în nate cu porumb. ţine de pe aceeaşi suprafaţă chimică a buruienilor. Important este ca organele
din aprilie în medie cîte 35 prezent lucrările dă spe­ hrana animalelor. Acest e- comunale de partid şi de stat, consiliile de condu­
cere şi specialiştii să ia toate măsurile care să asi­
tone fontă, ÎO tone cocs. DEVA. Colectivul Între­ ranţe haţeganilor ca obiec­ xemplu demonstrează în mod Şi în multe alte unităţi a- de teren, cît şi faptul că 50
50 tone oţel şi 65 tone la­ prinderii de reţele electrice tivul să fie gata în cinstea elocvent cît de avantajoase gricole cooperatiste s-au a- la sută din producţia realiza­ gure executarea la timp şi în bune condiţiuni a lu­
minate pe zi. Astfel, pro­ Deva preconizează, pe pa­ zilei do 1 Mai. sînt culturile intercalate. Şi daptat şi folosit maşinile de tă este repartizată ţăranilor crărilor de întreţinere a culturilor, lucrări care au o
ducţia suplimentară înregis­ tru luni din an, o depăşire în acest an, la C.A.P. Boz semănat la culturile interca- cooperatori. deosebită importanţă în obţinerea unor producţii cît
trată — 7 780 tone fontă. cu 50 Ia sută a planului NICU SBUCHEA mai mari la unitatea de suprafaţă.
.»7