Page 69 - Drumul_socialismului_1972_04

Jjmv .wi;ramyi «j>Juw¿iiJiiiiti.iuiAJLniJM¿üiiiiLiMtiiJUKwiiiu<iwiBMuiiMJiiiiwwuiwij%uan.".< .' ^wjMwmavM'\x'' ■■ nOBi
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 376 ® VINERI 21 APRILIE 1972

DESCHIDEREA iUCRÀRILOR SESION

MAR ADUNAR! NATIONALE

Ceauşescu, cu prilejul ana­ durlri, refacere, îngrijire şl lor. Au fost prevăzute reguli In paralel cu obligaţia ca
lizei departamentului silvi­ protecţie a arboretelor, pre­ bpunerea la proiectul pentru asigurarea scurgerii prin lucrările de amenajare
culturii, pe baza raportului văzute în planul anual în­ normale a apelor, înlăturarea să se creeze posibilitatea fo­
hpyoerea la proieciu! k întocmit de Comisia perma­ tocmit pe baza amenajamen- oricăror obstacole, care ar losirii unor terenuri care în
nentă a Marii Adunări Naţio­ telor silvice, în proiect sa putea stînjeni cursul normal regim natural erau supuse
nale din februarie anul cu­ precizează că acestea se exe­ al apelor, s-au precizat sar­ inundaţiilor.
leye cu privire la ecliviiaiee rent. cută de comitetele executive de leye privind yospodărirea ficiarilor, folosinţelor de apă sînt organele de gospodări-o
In lege sînt prevăzute care
cinile riveranilor, ale bene­
ale consiliilor populare comu­
Din analiza situaţiei pădu­
rilor comunale şi a modulul nale, cu asistenţa tehnică de şi ale organelor de gospodă­ a apelor şl sarcinile care le
revin. Gospodărirea apelor pe
rire a apelor, cu privire la
lor de gospodărire începînd specialitate a unităţilor sil­ întreţinerea malurilor şl al­ ansamblul teritoriului ţării şi
vice de stat. biilor. De asemenea, s-a re­ pe bazine hidrografice se a-
din anul 1955, cind ele au
de cooierf iuierior fost transmise în administra­ tul comitetelor executive ale apelor in Hepublica glementat, prin lege, organi­ sigură de Consiliul Naţional
Totodată, s-a prevăzut drep­
al Apelor. Un rol important
zarea acţiunii de combatere
rea directă a comunelor şl pî-
nă în prezent, se constată ; consiliilor populare comuna­ a inundaţiilor, în perioade de revine, ca urmare a atribu­
le de a antrena tineretul şl ape mari. ţiilor acordate prin lege, or­
Suprafaţa pădurilor respec­ ţărănimea la executarea prin
In vederea folosirii raţio­
prezeníaía de fovarâşisl tive s-a diminuat cu peste muncă patriotică a lucrărilor nale a apelor, s-a prevăzut ganelor judeţene de gospodă­
10 la sută prin afectarea u- de împăduriri şi refacere a Socialistă Homânia obligaţia organizaţiilor socia­ rire a apelor, care, ca orga­
ne de specialitate ale comi­
Nscobe Bozdog nora din ele altor destinaţii pădurilor. liste, care folosesc apa, de a tetelor executive ale consili­
sau altor ramuri ale eco­ Pentru asigurarea fonduri­ adopta procedee tehnologice ilor populare judeţene, asi­
(Urmare din pag. 1) merciale şi de servicii, am­ nomiei naţionale. lor necesare executării tutu­ care să conducă la consumuri gură gospodărirea apelor pe
plasarea lor şi etapele de re­ Din Întreaga suprafaţă a ror lucrărilor de gospodări­ prezenfafâ de fovarăşu! de apă cît mal mici, să per­ plan local.
Interior, sînt prevăzute sar­ alizare, astfel ca să poată fi acestor păduri, 44 la sutS mită recircularea apei şi să In vederea întăririi disci­
cini privind răspunderea pe date în folosinţă concomitent .sînt de productivitate infe­ re. refacere şl întăririi pazei asigure reducerea. In cît mai plinei de stat, în domeniul
care o are pentru aprovizio­ cu locuinţele. rioară, necesitind să fie refă­ acestor păduri, în proiectul Angeio Miculescu mare măsură, a volumului şl apelor, a apărut nece.sar ca,
narea populaţiei şi organiza­ Un capitol de lege este re­ cute. Lucrările de împădu­ de lege se prevede că repar­ nocivităţii apelor uzate eva­ încălcările dispoziţiilor lega­
rea întregii activităţi de co­ zervat regulilor privind apro­ tizarea materialelor lemnoase Din însărcinarea Consiliu­ 4 aprilie 1953 privind folosi­ cuate. le, care prezintă un grad
merţ, precum şl competenţe­ vizionarea şi servirea popu­ riri s-au executat pe o supra­ se face de comitetul executiv lui de Miniştri am cinstea să rea raţională, amenajarea şl Un loc important, în pro­ pronunţat de pericol social,
le respective pentru ducerea laţiei, în care sînt concreti­ faţă mai mică cu 30 la sută, al consiliului popular comu­ prezint Marii Adunări Naţio­ protecţia apelor — nu mai iectul de lege au primit re­ să fie considerate infracţiuni
la îndeplinire a acestor sar­ zate sarcini şi răspunderi faţă de cea prevăzută în a- nal, într-o cotă de pină la nale, spre examinare şi adop­ corespunde cerinţelor prezen­ gulile de protecţia calităţii a- şl sancţionate ca atare.
cini. pentru unităţile comerciale menajamente, multe din lu­ 30 la sută pentru nevoile ob­ tare, proiectul de lege pri­ tei etape de dezvoltare soclal- pelor. Evacuarea apelor uza­ Proiectul legii privind gos­
Un loc important este re­ de stat şi cooperatiste, pen­ crările executate nefiind con­ şteşti ale comunei şi pentru a- vind gospodărirea apelor în economică a ţării noastre. te, care ar putea provoca po­ podărirea apelor în Republi­
zervat atribuţiilor şi răspun­ tru toţi cei ce fac acte de forme cu normele tehnice sil­ coperlrea cantităţilor prevă­ Republica Socialistă România. Această reglementare avea luarea apelor de suprafaţă ca Socialistă România a fost
derilor ce revin organelor lo­ comerţ, în vederea asigurării vice. zute în planul de stat pen­ Schimbările profunde so- în vedere situaţia în care ce­ sau subterane, nu se admite supus unei largi consultări a
cale ale administraţiei de unei serviri corespunzătoare. Valorificarea materialului tru nevoile proprii ale coo­ cial-economice care au avut rinţele de apă erau mult mai decît după o epurare cores­ maselor, concretizată în sute
stat, privind activitatea co­ Un accent deosebit se pune lemnos din aceste păduri nu perativelor agricole de pro­ loc în Republica Sociali.stă mici- decît disponibilităţile de punzătoare, în care scop toa­ de propuneri şl sugestii de
mercială pe teritoriul jude­ pe obligaţia personalului din s-a făcut în mod corespun­ România, ridicarea perma­ apă în regimul natural, cînd te ministerele, organele cen­ îmbunătăţire, care au fost e-
ţului, municipiului, oraşului comerţ de a manifesta o com­ zător, iar pagubele produse ducţie, iar 70 la sută pentru nentă a nivelului de trai al gradul de dezvoltare a indus­ trale şi locale, care au în Xamlnate, discutate, reţinute
sau comunei, Aşezarea fon­ portare civilizată şl demnă prin tăieri ilegale de arbori nevoile gospodăreşti proprii populaţiei, dezvoltarea rapi­ triei, agriculturii şl centrelor subordine unităţi ce pot pro­ în mare parte şi Incluse în
dului de mărfuri pe teritoriu, faţă de cumpărători, de a s-au menţinut, an de an, la ale locuitorilor din comune, dă a industriei şi moderni­ populate nu punea probleme­ duce poluarea apelor, sînt o- actuala formă a proiectului,
dezvoltarea reţelei de desfa­ aplica cu fermitate princi­ un nivel ridicat. contra plată. zarea agriculturii, trecerea la le actuale în legătură cu po­ bllgate să asigure construirea pe care-1 prezentăm Marii A-
cere, controlul desfăşurării piile eticii şi echităţii socia­ Iar prevederile actelor nor­ S-a prevăzut că pInă la 7 etapa făuririi societăţii socia­ luarea apelor. de staţii şi instalaţii de epu­
activităţii comerciale de la liste în întreaga lor activita­ mative care reglementează la sută din materialul lemnos liste multilateral dezvoltate, Astăzi Insă cînd apele ţă­ rare şi exploatarea eficientă dunărl Naţionale. Proiectul a
oraşe şi sate sînt numai cîte- te. destinat nevoilor gospodăreşti, determină o sporire conside­ rii sînt ameninţate de polua­ a acestora. Controlul respec­ fost dezbătut şl In cadrul
va din importantele sarcini Pentru apărarea intereselor gospodărirea pădurilor res­ comitetul executiv al consi­ rabilă a cerinţelor de apă, re creseîndă, cînd în regim tării dispoziţiilor legale, pri­ comisiilor permanente ale
pe care proiectul de lege le consumatorilor, în proiectul pective nu mal sînt în con­ liului popular comunal poate făcînd ca problemele de gos­ natural ele au In anumite vind protecţia calităţii ape­ Marii Adunări Naţionale.
dă In competenţa comitete­ de lege se prevăd măsuri cordanţă cu transformările acorda gratuit unor persoane podărire a apelor să crească perioade debite reduse şl se lor, revine în principal In­ In cuvîntarea la Plenara
lor executive ale consiliilor pentru exercitarea controlului politice, economice şl sociale, cu greutăţi materiale deose­ în amploare şi complexitate. iau măsuri de trecerea la fo­ specţiei de Stat a Apelor, ca­ Comitetului Central al Parti­
populare, pentru rezolvarea de către organele centrşle şi care au avut loc în interva­ bite : invalizi, orfani, vădu­ Resursele naturale de apă losirea lor în regim amena­ re funcţionează în cadrul dului Comunist Român din
operativă a multiplelor pro­ locale, precum şi stabilirea lul celor 16 ani scurşi de Ia ve. bătrlnl, pe bază de ta­ ale ţării noa.stre sînt re­ jat, reglementările legislaţiei Consiliului Naţional al Ape­ 17-19 martie 1970, secretarul
bleme specifice, cu caracter sancţiunilor pentru cei care data emiterii lor. bel. lativ reduse, în comparaţie în vigoare sînt insuficiente lor. general al Partidului Comu­
local. încalcă normele de comerţ. In scopul înlăturării aces­ Sumele realizate din valo­ cu alte ţări din Europa, iar şi In bună parte au devenit Reguli speciale au fost pre­ nist Român, tovarăşul Nicolae
Sarcini deosebite sînt pre­ In concluzie, proiectul de tor neajunsuri, asigurării u- rificarea materialelor lem­ ca urmare a creşterii an de necorespunzătoare. văzute pentru proiectarea, e- Ceauşescu, a spus t
văzute pentru unităţile socia­ lege oglindeşte atît experien­ nui nivel superior de gospo­ noase precum şl a produse­ an a consumurilor de apă, In scopul satisfacerii ce­ xecutarea, întreţinerea şl ex­ „Se ştie că asigurarea' apel,
liste producătoare de bunuri ţa de aproape 25 de ani a dărire a acestor păduri şi a lor accesorii ale pădurii, cum pe cele mai multe cursuri de rinţelor creseînde de apă, a ploatarea lucrărilor ce se îndeosebi a celei potabile,
de consum care, în strînsă comerţului socialist din ţara creării unui cadru unitar şi sînt coaja, finul, liberul de apă, care prezintă importan­ protejării apelor împotriva construiesc pe ape sau au devine o problemă' da prim'
colaborare cu organizaţiile noastră, cît şl sarcinile şi *h- tei, fructele şl altele de a- ţă economică, debitele dispo­ poluării şi combaterii acţiu­ legături cu apele, stabilln- ordin pentru existenţa socie­
du-se că orice asemenea lu­
comerciale, trebuie să rea­ rientările de dezvoltare în legal corespunzător pentru nibile, în regim natural de nilor distructive ale acestora, crare nu este permis să fie e- tăţii moderne. In acest sens,
lizeze o cunoaştere temei­ perspectivă a acestei activi­ îmbunătăţirea acestei activi­ cest fej. constituie fondul scurgere, devin limitate. în Directivele Congresului al xecutată fără avizul organe­ avem o înaltă răspundera
nică a nevoilor de consum, să tăţi. tăţi, prin grija organelor su­ silvic comunal, care se uti­ Pentru asigurarea satisfa­ X-lea al Partidului Comunist lor de gospodărire a apelor faţă de viitorul naţiunii noas­
sporească volumul producţiei, Recent, tovarăşul secretar perioare de partid şi de stat lizează exclusiv pentru aco­ cerii cerinţelor sporite de apă Român, ca şl In Programul şi nici dată în exploatare tre; tocmai această datorie n*(
să lărgească în mod continuu general Nicolae Ceauşescu a s-a iniţiat proiectul de lege perirea cheltuielilor de gos­ s-a trecut la executarea unor naţional pentru gospodărirea sau folosinţă fără autorizaţia impune să luăm măsurile ne­
gama produselor şi să aibă o vizitat din nou unele unităţi pe care îl prezentăm astăzi. podărire a pădurii, amenaja­ lucrări importante de acu­ raţională a resurselor de apă, aceloraşi organe. cesare bunei conservări şl
preocupare constantă pentru din centrele comerciale ale In proiectul de lege pe ca­ re, pepiniere proprii, împă­ mulare, menite să înmagazi­ extinderea lucrărilor de Irl-, Cunoscînd că lucrările de gospodăririi apelor".
gaţii, îndiguiri, desecări şi de
calitatea acestora. Capitalei. Observaţiile şi in­ re vi-1 prezint şi care a fost duriri, îngrijire, refacere, pro­ neze apele, în perioadele în combaterea eroziunii solului, amenajare a cursurilor de Ingădulţi-ml să-mi exprim'
Ţinînd seama de aportul pe dicaţiile date la faţa locului îmbunătăţit pe baza propune­ tecţie, punere în valoare şl care debitele depăşesc nive­ îh anii 1971-1975 şi în per­ apă sînt în general lucrări convingerea că prin adopta­
care-1 aduc în aprovizionarea privind modul de aprovizio­ rilor rezultate din dezbaterea, exploatare a acestor păduri, lul cerinţelor, în vederea fo­ spectivă, şi pentru dezvolta­ de mari proporţii, care im­ rea de către Marea Adunare
populaţiei cooperativele agri­ nare, folosirea intensivă a publică, se subliniază în pri­ precum şi pentru asigurarea losirii lor, în perioadele în rea activităţii de gospodărire plică ocuparea unor suprafe­ Naţională a proiectului de
cole de producţie, membrii a- .spaţiilor, extinderea pream- mul rînd că pădurile aflate pazei lor. care debitele în regim natu­ a apelor, la nivelul cerinţe­ ţe de teren relativ importan­ lege prezentat se va crea ca­
cestora, producătorii agricoli balării ca o condiţie a comer­ în administrarea directă a Proiectul de lege delimi­ ral sînt insuficiente, pentru a- lor actuale ale economiei şi te, legea conţine şl o serie
. individuali şl meşteşugarii, în ţului modern, dezvoltarea în comunelor — denumite In tează şi stabileşte sarcinile, limentarea cu apă a popu­ vieţii sociale, aprobat în de reglementări pentru redu­ drul juridic necesar pentru
i proiectul de lege este regle­ mai mare măsură a desfacerii atribuţiile şi răspunderile ce laţiei, industrie sau altor fo­ martie 1970 de Comitetul E- cerea, Ia strictul necesar, a îndeplinirea acestei înalte
mentat modul în care aceş­ de produse semipreparate, di­ proiectul legii păduri comu­ revin, în legătură cu gospo­ losinţe, fiind, totodată, nece- xecutiv al Comitetului Cen­ ocupării de terenuri agricole. răspunderi.^ ‘ti #>i
tia pot să-şi desfacă produ­ versificarea largă a sortimen­ nale — constituie proprieta­ dărirea pădurilor comunale, .sare măsuri eficiente de fo­ tral al Partidului Comunist
te de stat, bun al întregului
sele. tului de mărfuri, creşterea losire raţională a resurselor Român, s-au stabilit măsuri şi
In ceea ce priveşte mo­ preocupării şl răspunderii popor. Ele fac parte din fon­ organelor locale ale puterii de apă, care sînt totuşi limi­ sarcini importante în dome­
dernizarea comerţului şi creş­ fiecărui lucrător din comerţ dul forestier al Republicii de stat şi ale administraţiei tate, în timp ce cerinţele de niul gospodăririi apelor. Cuvinlol Épyiâiului
terea continuă a eficientei e- pentru gospodărirea unităţii Socialiste România, fiind su­ de stat, Comitetului de Stat apă sînt în continuă creş­ Pentru înfăptuirea politicii
conomice, sînt înscrise în pro­ şi servirea populaţiei, consti­ puse regimului silvic. pentru Economia şi Adminis­ tere. partidului şi statului privind
iectul de lege prevederi pen­ tuie un ajutor substanţial în Comitetele executive ale traţia Locală, Ministerului In strînsă legătură cu mă­ gospodărirea apelor ţării, în
tru dezvoltarea coordonată a activitatea noastră, o reflec­ consiliilor populare răspund Economiei Forestiere şl Mate­ rirea gradului de utilizare a cadrul vastului proces de
bazei tehnico-materiale, in­ tare vie a preocupării condu­ pentru buna lor gospodărire rialelor de Construcţii, ocoa­ resurselor de apă, se accen­ perfecţionare şl sistematizare Popea Hrîncoveenü
troducerea tehnicii noi, a for­ cerii partidului şl statului potrivit prevederilor Codului lelor silvice şi defineşte mal tuează procesul de poluare a a legislaţiei, care se desfă­
melor noi de desfacere, me­ pentru problemele care pri­ silvic, a actelor normative e- bine modalitatea de colabora­ apelor, ca urmare a cantită­ şoară din Iniţiativa şi sub în­
canizarea lucrărilor de apro­ vesc populaţia. Aceste indi­ mise în baza acestuia şl a re Intre toate aceste unităţi. ţilor din ce în ce mal mari drumarea directă a conduce­
vizionare şi transport a măr- caţii sînt înscrise şi în pro­ proiectului legii propuse. In proiectul de lege se mai de ape uzate pe care indus­ rii de partid şl de stat, per­ Ureînd la această tribună, flecare lucrător ce-şi desfă­
iurilor, sporirea vitezei mij­ iectul de lege supus dezba­ Gospodărirea şi paza pădu­ prevede că In activitatea de tria şi centrele populate le sonal a tovarăşului secretar vă rog să-mi permiteţi să în­ şoară activitatea în acest do­
loacelor circulante şi utili­ terii diunneavoastră. rilor se asigură, prin grija gospodărire a pădurilor ce descarcă în cursurile de apă. general Nicolae Ceauşescu, a deplinesc mai întîi o îndato­ meniu. Pornind de la aceste
Avînd în vedere că poluarea
zarea raţională a forţei de Considerăm că prin adop­ comitetelor executive ale con­ administrează, comitetele e- apelor reduce posibilităţile de fost elaborat proiectul de lege rire de onoare ce mi-a fost sarcini mobilizatoare, de la
muncă. tarea prezentului proiect de siliilor populare comunale, cu xecutive ale consiliilor popu­ folosire a acestora, pentru privind gospodărirea apelor în încredinţată de oamenii mun­ faptul că în judeţ vor lua
Legat de dezvoltarea coor­ lege se creează cadrul co­ pădurari comunali, angajaţi lare comunale sînt sprijinite satisfacerea nevoilor de apă Republica Socialistă România. cii din judeţul Hunedoara de fiinţă noi unităţi şi se vor
donată a bazei tehnico-ma­ respunzător pentru îmbună­ cu avizul ocolului silvic. Pă­ de comitetele de gospodărire ale populaţiei, industriei şi Pornind de la consideren­ a exprima şi cu acest prilej moderniza cele existente, se
teriale a comerţului, în con­ tăţirea întregii activităţi de durarii comunali au dreptul a pădurilor comunale, forma­ agriculturii şi înrăutăţeşte tele arătate, proiectul de lege deplina lor adeziune, cele impune ca lucrătorii din co­
cordanţă cu prevederile pla­ comerţ interior, cu efecte po­ la uniformă în aceleaşi con­ te din cîte 5-7 membri, aleşi ■Starea’sanitară a mediului supus dezbaterii dumneavoas­ mai profunde sentimente de merţ să aibă o înaltă ţinută
nului de stat, sînt stabilite zitive în ce priveşte satisfa­ diţii care sînt prevăzute în dintre cei mal buni gospo­ ambiant, trebuie prevăzute tră stabileşte normele de ba­ respect, mîndrie patriotică, şi etică profesională. In acest
măsuri ca în cadrul lucrărilor cerea cerinţelor sporite de actele normative pentru pă­ dari, pe termen de 4 ani, de reglementări energice pentru ză ale regimului juridic al a- recunoştinţă faţă de activita­ sens, sindicatele vor acorda o
de sistematizare a localităţi­ mărfuri şi .servirea populaţiei. durarii de la ocoalele silvi­ întărirea disciplinei de stat pelor din ţara noastră, în tea neobosită a solilor Româ­ atenţie sporită sprijinirii co­
lor, precum şi la elaborarea Vă asigurăm că vom acţio­ ce. către adunările delegaţilor pe în domeniul protecţiei cali­ baza principiului inserat în niei în cele 8 state ale Afri­ mitetelor oamenilor muncii
cii, faţă de contribuţia per­
proiect, potrivit căruia gos­
proiectelor de locuinţe să se na cu toată fermitatea pen­ In text se precizează că do­ comună. tăţii apelor. podărirea apelor In Republi­ sonală a tovarăşului Nicolae din organizaţiile comerciale
stabilească în mod obligato­ tru traducerea în viaţă a pre­ cumentul de bază pentru gos­ In încheiere, îmi exprim Ţinînd seama şl de faptul ca Socialistă România este o Ceauşescu în promovarea lar­ pentru recrutarea şi promo­
riu necesarul de dotări co­ vederilor legii. convingerea că prin adopta­ că anumite situaţii pot varea cadrelor corespunză­
podărirea pădurilor comunale produce şi efecte dăunătoare, problemă de stat. gă a prieteniei, păcii şi cola­ toare acestei activităţi, îndeo­
borării între toate naţiunile
Pe lingă principiile de ba­
îl constituie amenajamente- rea de către Marea Aduna­ ajungînd pînă la adevărate ză, prevăzute In lege, ca gos­ lumii. Alături de întregul sebi din rîndul femeilor. Pen­
tru ridicarea nivelului de cu­
le silvice, ce se aprobă prin
re Naţională a proiectului de
bpynereo !e proiedol ordinul ministrului economi­ lege privind gospodărirea pă­ calamităţi, reiese necesitatea podărirea raţională a resur­ nostru popor, ne angajăm să noştinţe politice şi profesio­
unor reglementări cu privire
sprijinim cu toată puterea
selor de apă, folosirea com­
nale ale personalului din u-
la măsurile ce trebuie lua­
ei forestiere şl materialelor
de construcţii, precum şl in­ durilor aflate în administra­ te pentru asigurarea scurge­ plexă a apelor şl a lucrări­ politica internă şi externă a nităţilo comerciale, conside­
lor ce se construiesc pe ape,
partidului şi statului nostru,
ram binevenite măsurile pre­
rea directă a comunelor, se
terzicerea de a se exploata creează un instrument efi­ rii normale a apelor şl pen­ interzicerea prin lege a po­ reallzînd în mod exemplar văzute în legătură cu orga­
tru organizarea unei acţiuni
k Iepe privim! yospoderiree a pădurilor. cient pentru punerea în a- sistematice de prevenire, luării apelor de suprafaţă Proiectul de lege cu privi­ nizarea diferitelor forme de
toate sarcinile ce ne revin.
peste capacitatea de producţie
sau
planificarea
subterane,
calificare şi perfecţionare a
combatere şi apărare împo­
activităţii de gospodărire a
plicare a Directivelor Con­
Iar în vederea executării
integrale şi calitativ superi­ gresului al X-lea al P.C.R. triva Inundaţiilor şl gheţuri­ apelor, reglementări deose­ re la activitatea de comerţ pregătirii profesionale, care
interior, supus discuţiei pu­
se vor reflecta, neîndoielnic,
lor.
oare a lucrărilor de refacere privind conservarea, apărarea Actuala reglementare în vi­ bite s-au înscris pentru acti­ blice — a arătat vorbitorul — în îmbunătăţirea aprovizionă­
vitatea de apărare împotriva
şi dezvoltarea fondului fores­
a pădurilor comunale, cum
pădurilor aflate sînt pepiniere proprii, Impă- tier. goare — decretul nr. 143 din acţiunilor distructive ale ape- a fost primit cu justificat in­ rii şi servirii consumatorilor.
teres de către minerii, side-
In continuare, vorbitorul a
rurgiştii, constructorii, lucră­
torii din comerţ, de către în­ arătat că o contribuţie în­
seninată la îmbunătăţirea ac­
treaga populaţie din judeţ. s-o şi echipele de control ob­
tivităţii de comerţ au adu­
In dezbaterile organizate de
iu administrarea directă (Urmare din pag. 1) mitetului municipal-Bacău Gheorghe Spineanu, pre­ M.A.N. cu privire la proiec­ către sindicate pe locuri de ştesc, care au reuşit să sesi­
producţie, oamenii muncii au
tul de lege supus dezbaterii.
şedintele cooperativei agri­
zeze multe din neajunsurile
al P.C.R., primarul munici­
La discuţia generală a-
Treeîndu-se la votul se­
existente, contribuind astfel
cole de producţie din co­
a
îmbunătăţire
proiectului,
cret cu buletine. Marea A- piului. muna Băleşti, judeţul Gorj, supra acestui proiect de le­ făcut numeroase propuneri de la înlăturarea lor. Importan­
Proiectul de lege a fost
dunare Naţională a adoptat discutat apoi pe articole şl Ion Maldet, vicepreşedinte ge au luat cuvîntul depu­ şi-au exprimat satisfacţia că, ţa ce se acordă activităţii e-
e comunelor modificările propuse în com­ supus votului secret cu bile. deţean Caraş-Severin, şi A- taţii Teodor Coman, prim- în contextul actual ai dez­ este reflectată şl de faptul că
al Consiliului popular ju­
chipelor de control obştesc
voltării în ritm susţinut a e-
ponenţa Consiliului de Mi­
secretar
Comitetului
al
Cu unele amendamente, a-
niştri.
—
al
judeţean
Tulcea
vic la punctul de cercetări
Marii Adunări Naţionale fi­
mentează în mod unitar în­
A luat apoi cuvîntul to­ probate de deputaţi. Marea lexandru Marcu, inginer sil­ P.C.R., preşedintele Consiliu­ conomiei naţionale, se regle­ pe agenda actualei sesiuni a
Adunare Naţională a adop­
varăşul Nicolae Bozdog, mi­ tat Legea cu privire la ac­ forestiere Topliţa, din jude­ lui popular judeţean, Nico­ treaga activitate din acest gurează şl proiectul de lege
presersfafă de fovarăşul Mîhai Suder nistrul comerţului interior, tivitatea de comerţ interior. ţul Harghita. lae Păduraru, maistru son­ domeniu, strîns legat de ri­ cu privire la controlul ob­
care a prezentat expunerea Textul legii, al cărei pro­ Proiectul de lege a fost dor la schela Moreni, jude­ dicarea sistematică şl multi­ ştesc. Dispoziţiile concordan­
\'ă rog să-mi permiteţi ca. mul unitar de gospodărire la proiectul de lege cu pri­ iect a fost publicat în pre­ discutat în continuare pe ar­ ţul Dîmboviţa, Constantin laterală a nivelului de trai, te din cele două proiecte su­
din însărcinarea Consiliului silvică, fundamentat pe prin­ vire la activitatea de comerţ să şl supus dezbaterii pu­ ticole şi supus votului secret Amariei, prim-vicepreşedin- ţelul suprem al politicii par­ puse dezbaterii scot în evi­
de Miniştri, să vă prezint cipii şi reguli tehnice mo­ interior. Deputatul Aurel blice, va apărea în Buleti­ cu bile. Marea Adunare Na­ te al Consiliului popular tidului şi statului nostru. In denţă răspunderea deosebită
spre dezbatere şi aprobare derne, sub îndrumarea, con­ Vijoll, preşedintele Comisiei nul oficial. ţională a adoptat, cu unele judeţean — Vaslui, şi Pe- economia judeţului nostru, ca ce revine conducerilor orga­
proiectul do lege privind gos­ trolul şi cu asistenţa tehnică economiro-financlare, a pre­ In şedinţa de după-amia- amendamente aprobate de truţa Constantinescu, pre­ de altfel în întreaga ţară, nizaţiilor şl unităţilor comer­
podărirea pădurilor aflate în a organelor silvice de stat. zentat Raportul comisiilor ză, la următorul punUt de deputaţi în timpul discuţii­ şedinta cooperativei agrico­ s-au obţinut realizări impor­ ciale pentru valorificarea o-
administrarea directă a co­ Nevoile actuale şi de viitor permanente ale Marii Adu­ pe ordinea de zi, deputatul lor, Legea privind gospodă­ le de producţie din comuna tante, care au determinat perativă a propunerilor pe
care le fac oamenii muncii şi
munelor. ale societăţii noastre recla­ nări Naţionale la proiectul Mlhai Suder, ministru se­ rirea pădurilor aflate în ad­ Fierbinţi, judeţul Ilfov. schimbări calitative în con­ membrii echipelor de control
Acest proiect de lege re­ mă ca şi aceste păduri să de lege supus dezbaterii. cretar de stat la Ministerul ministrarea directă a comu­ După discuţia pe articole, diţiile de viaţă ale întregii obştesc.
flectă grija şi preocuparea producă material lemnos în La discuţia generală au Economiei Forestiere şi Ma­ nelor. Şl această lege al că­ proiectul de lege a fost su­ populaţii. Creşterea venituri­
Solicitările
ale
creseînde
permanentă a partidului şi cantităţi şi calităţi sporite, co­ luat cuvîntul deputaţii Ni­ terialelor de Construcţii, a rei proiect a fost publicat pus votului secret al depu­ lor băneşti ale oamenilor populaţiei impun ca şi pe
statului nostru privind gos­ respunzător cu potenţialul lor colae Vereş, prlm-secretar prezentat expunerea la pro­ în presă şi supus dezbate­ taţilor. Cu amendamentele muncii a condus la sporirea viitor să se acorde din par­
podărirea raţională a fondu­ real de producţie. De aseme­ al Comitetului judeţean-Mu- iectul de lege privind gos­ rii publice va apărea în aprobate de deputaţi în ca­ volumului cumpărărilor de tea Ministerului Comerţului
lui forestier al ţării. Totoda­ nea, ele vor trebui să asigu­ reş al P.C.R., preşedintele podărirea pădurilor aflate Buletinul oficial. drul dezbaterilor. Marea A- mărfuri. Astfel, în 197Î, în Interior şi CENTROCOOP un
tă, constituie o expresie a ar­ re în mai mare măsură pro­ Consiliului popular jude­ în administrarea directă a In ultima parte a şedinţei dunare Naţională a adoptat judeţul Hunedoara s-a reali­ sprijin pentru ca activitatea
monizării intereselor locale, tejarea solului şi apelor, să ţean, Constantin Mateescu, comunelor, iar deputatul de după-amiază, deputatul Legea privind gospodărirea zat cel mai înalt nivel al de comerţ să se desfăşoare la
legate de satisfacerea unor contribuie la înfrumuseţarea preşedintele Comisiei de Vaslle Marin, vicepreşedin­ Angelo Miculescu, ministrul apelor în Republica Socia­ vînzărilor de mărfuri din ul­ nivelul cerinţelor actuale.
nece.sităţi de material lem­ satelor şi comunelor ţării şi cenzori a CENTROCOOP, te al Comisiei pentru agri­ agriculturii, industriei ali­ listă România. De asemenea, timii şase ani. Comparativ cu In încheiere, vorbitorul a
nos, cu interesele generale să exercite un rol însemnai Dumitru .Tolţa, prlm-vlce- cultură şi silvicultură, a ex­ mentare şi apelor, a prezen­ textul legii, al cărei proiect anul 1965, prin unităţile co­ propus ca în judeţul Hune­
merţului de stat au fost vîn-
ale slatului privind folosirea în conservarea naturii şi a preşedinte al Consiliului pus Raportul comisiilor per­ tat expunerea la Proiectul a fost publicat în presă şi dute cu 25 Ia sută mai mul­ doara şi în alte centre, unde
completă şi superioară a re­ mediului ambiant. popular municipal-Bucureşti, manente ale M.A.N. rare au de lege privind gospodări­ supus dezbaterii publice, va tă încălţăminte, cu 30 la sută ponderea o reprezintă indus­
surselor existente pe terito­ Pe această cale, gospodă­ Pogea Brincoveanu, pre­ examinat proiectul de lege. rea apelor în Republica So­ apărea în Buletinul ofi­ mai multe confecţii, cu 60 la tria grea şi există un exce­
riul ţării noastre. rirea şi reproducerea între­ şedintele Consiliului jude- discuţia generală n'u cialistă România. Deputatul cial. sută mai multă mobilă şi a- dent de forţă do muncă fe­
Dispoziţiile proiectului do gului fond forestier se va pu­ ţean-Hunedoara al sindica- luat cuvîntul deputaţii Pe­ DuniUru Colin, preşedinte­ Seara, lucrările şedinţei proape de două ori mai mul­ minină, Ministerul Comerţu­
lege creează condiţiile nece­ tea înscrie organic şi plenar ' telor. \'iorica Luţaş, secre- tre Dănică, prim-sccre'ur al le Comisiei pentru agricul­ au fost întrerupte, urmînd te televizoare. lui Interior, împreună cu : ”-
sare ca şi pădurile, în suprafa­ în complexul de măsuri car>' ; tar al Comitetului judeţean- Comitetului judeţean-Vilcea tură şi silvicultură, a pre­ a ti reluate vineri diminea­ Apreciez pozitiv prevederi­ nisterul Educaţiei şi Invăţă-
ţă de aproape o jumătate mi­ au fost indicate de secretarul Pihor al I.T.T.C.. şi loan al P.C.R., preşedintele Con­ zentat apoi Raportul comi­ ţa. le legii, care stabilesc ră.s- mîntului, să analizeze posibi­
lion hectare, aflate în admi­ general al partidului nostim Ichim, prim-secretar al Co­ siliului popular judeţean. siilor permanente ale (.^gerpres) punderi sporite atît pentru litatea admiterii în şcoiile
nistrarea directă a comune­ şi preşedinte al Consiliului cei care organizează şi con­ comerciale de toate gradele
lor, să se încadreze în siste- de Stat, tovarăşul Nicolae a unui număr mai mare de
duc comerţul, cît şi pentru femei.