Page 70 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 70
BW --iMIMIMMmm
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr, 5 376 & VINERI 21 APRILIE 1972
iestâiiţele !e iosamiotarea porymlylui
să fie pelinic recoperaie!
(Urmare din pag. 1] Desigur, încheierea semă cesar ca munca să fie orga
amenajate din Călan. Pînă
In industria la sărbătoarea zilei de 1 Peste 8 aparta natului în tot mal multe u- nizată temeinic, să se lucre
Mal şl ele se vor înscrie ghe Vasiu şl Axente Negrl- nităţi va da posibilitate ca o ze din zori şl pînă în seară
parte din maşini să fie de
la semănat, iar acolo unde
judeţului - printre realizările din anul mente pe zi date lă, ajutaţi de cooperatorii plasate în cooperativele agri este posibil pregătirea patu
în curs ale gospodarilor din
Călan. Sabin Munteanu şi Sabin Că- cole rămase în urmă. Impor lui germinativ să se efectu
ta, dovedind multă răspunde
consumuri In cadrul acţiunilor edili in folosinţă re şi hărnicie pentru execu tant este însă ca din atenţia eze în cursul nopţii pentru
specialiştilor din C.A.P. să
tare şi gospodăreşti, menite DEVA. In primul trimes tarea în condiţii agrotehnice nu fie scăpată grija pentru a asigura front de lucru co
respunzător la semănat. Ast
specifice reduse să contribuie la emancipa tru al anului, constructo superioare a lucrării. calitatea lucrărilor efectuate, fel va exista garanţia că în-
rea satului, s-a hotărit in
activitate
O
s-a
rodnică
troducerea apei potabile in rii din judeţul nostru au desfăşurat, de asemenea, în prezenţa lor în cîmp, lîngă sămînţarea porumbului se
Bilanţul cu care s-a în satul aparţinător Streisin- dat in folosinţă 620 de a- semănători,^ fiind o obligaţie va încadra în limitele epocii
cheiat primul trimestru al georgiu. Pînă acum a fost partamente. Comparativ cu cadrul cooperativelor agrico elementară şl o condiţie e- optime, încheindu-se lucra
anului, în ceea ce priveşte instalată conducta de aduc- aceeaşi perioadă din anul le din comuna Romos. Secre senţlală în obţinerea unor re rea pe toate suprafeţele în
realizarea planului de pro ţiune pe un prim tronson trecut s-au predat cu 56 tarul comitetului comunal de colte sporite la hectar. In a- primele zile ale decadei a
ducţie, este întregit cu rea de peste 400 m. do apartamente mal mult, partid, tovarăşul Zevedel Stă- celaşi timp, este imperios ne- treia a acestei luni.
lizări do seamă in direcţia iar faţă de prevederile nilă, ne-a informat că C.A.P.
economisirii materiilor pri planului din primul trimes Romos este prima unitate
me şl materialelor ca sursă Dialog cu brigada tru al acestui an, numărul din comună care a încheiat
semănatul pe cele 105 hecta
importantă a reducerii chel apartamentelor construite re planificate, ea fiind urma Äffe ynitâţi raportează
tuielilor de producţie. ştiinţifică şi date in folosinţă este
Eforturile făcute în aceas mai mare cu 124. Demnă tă de C.A.P. Romoşel şi
Pişchinţl, unde, de asemenea,
tă direcţie sînt concretiza de remarcat esto preocupa s-a terminat semănatul po loolieîerea seinăfiatului
te în economisirea a circa BACEA. Duminică, în ca rea ce se manifestă pen
2 000 tone cocs metalurgic drul acţiunilor cultural-edu- tru amplasarea lor terito rumbului. RAPOLTU MARE. Tot mai numeroase sînt unită
pentru furnale, 2 500 tone cative dedicate sărbătorii ' rială pe raza administrati Rezultate meritorii au do- ţile agricole socialiste care raportează încheierea în-
cărămizi refractare la C.S. zilei de 1 Mai, la căminul vă a judeţului. In munici bîndit, de asemenea, coope sămînţării porumbului. Tovarăşul loan Filip, prima
Hunedoara şi 1000 tone cultural a avut loc o întîl- piul Deva s-au dat în fo rativele agricole din Peştişu rul comunei Rapoitu Mare, ne-a informat că în urma
cocs metalurgic şl 2 000 to nire a cetăţenilor cu briga losinţă 224 apartamente, în Mare, Zlaştl, Leşnlc, Brîz- măsurilor luate de către organele comunale de partid
ne cărbuni pentru semlcocs da ştiinţifică şi o trecere municipul Hunedoara — nlc. Mesteacăn, Rişca, Strei- şi de stat şi a activităţii depuse de cooperatori şi me
la Uzina „Victoria“ Călan. în revistă a formaţiilor de 166 apartamente, la Sime- Săcel, Streisîngeorgiu, Hăş- canizatori, toate cele trei cooperative agricole din co
Alături de siderurgişti, teatru de pe raza comunei ria — 40, la Orăştic — 20, dat şl altele. In aceste uni mună : Foit, Bobilna şi Rapoitu Mare, au terminat se
realizări meritorii subscriu llia. iar în Valea Jiului — pe mănatul porumbului pe întreaga suprafaţă planificată
şi alte colective de muncă. In deschiderea acţiunii, ste 170 apartamente. tăţi, pînă în ziua de 20 a-
Cel de la C.E.T. Mintia a prof. Ion Baciu, prof. Boza- Intensificîndu-şi eforturi Imagine din noua arhitectură a HunedoareL prllle a.c., s-a realizat însă- de 27!) hectare.
Au mai terminat semănatul acestei culturi coope
redus consumul de combus lia Macarle, prof. Maria Bă- le, avînd la dispoziţie tim Fotoi V, ONOIU mînţatul porumbului pe toate rativele agricole din comuna Băcia şi anume : Băcia,
tibil convenţional pentru leanu, prof. Viorica Zaslo- pul favorabil, constructorii suprafeţele stabilite. Tîmpa, Petrenl şi Totia.
producerea energiei electri tzi şi secretarul Consiliului hunedorenl au hotărît ca,
ce cu 2 260 tone, reducînd popular comunal lila, Teofil în cinstea zilei de 1 Mai,
în acelaşi timp consumul Popa, au răspuns întrebă să dea în folosinţă alte a-
propriu de energie electrică rilor cetăţenilor referitoare partamente.
cu 23 520 MWh. la vizita secretarului gene SIMPOZION
Demarajul favorabil înre ra’ al partidului, tovarăşul
gistrat în primul trimestru Nicolae Ceauşescu, în ţările Termiiiarea
al anului pe linia economi africane, ca şi unor proble Educarea elevilor potru
necesar
sirii a importante valori me ridicate în legătură cu unor lucrări îmiwâ are petepti^Iol
materiale dă garanţia reali
zării Integrale a angaja competenţa comisiilor de niunoa productivă"
mentelor luate în cinstea zi judecată de pe lîngă consi la drumuri
lei de 1 Mal, la care au liile populare, tradiţii şi o- întreprinderea do con recypereri.. Jipyliii pierdyf
subscris toate colectivele de biceiuri folclorice, apariţia strucţii în transporturi a- DEVA. In sălile Liceului fapt, un răspuns eloc
muncă din industria jude vieţii pe pămînt ş.a. vea de terminat pînă la Decebal au avut loc lu vent la indicaţiile secretaru
ţului. La trecerea în revistă a sfîrşitul trimestrului II cî- Corvlnul Hunedoara par cat foarte bine, a condus în Se pare că publicul nu vă crările unui amplu simpo lui general al partidului, to
formaţiilor de teatru de pe teva lucrări importante Ia curge o aşa-zlsă „pasă nea teren. Gazdele au avut şap cunoaşte. Vă rugăm, o schi zion pe tema „Educarea e- varăşul Nicolae Ceauşescu,
raza comunei llia în vede'^' gră“, o perioadă în care nu-i te faze de atac, din care au ţă autobiografică... fotbalisti levilor pentru munca pro care arăta că: Problema
„Finisări“ rea selecţionării pentru în- drumuri de interes naţional merge jocul, cînd totul îi ie valorificat 5 ; noi am avut că. ductivă", organizat de către centrala a dezvoltării învă-
tîlnirilc intcrcomunale din sau judeţean. se pe dos. Rezultatele de pî numai în prima repriză 6 ac — Da, cu plăcere. Am fost Inspectoratul şcolar jude ţămîntului nostru în condi
In urmă cu cîteva zile,
In gospodărirea cadrul „Lunii teatrului să colectivul de aici a termi nă acum (două egaluri acasă ţiuni, iar în a doua, după 4-0, jucător 11 ani în divizia B — ţean, Casa judeţeană a cor ţiile de astăzi este îmbună
tesc" au participat forma nat consolidarea printr-un şi trei înfrîngeri, din care u- am dominat autoritar, dar la Dlnamo Obor, Dinamo Ga pului didactic şi Sindicatul tăţirea legăturii sale cu
învăţămînt Deva. La lucră
practica. întregul proces de
S oraşului ţiile din satele Bacea, Sîrbi, procedeu nou a unei por na la scor, în deplasare) sînt din crispare şl disperare nu laţi şi Steagul roşu Braşov, rile simpozionului au luat instruire trebuie să porneas
ne-a ieşit nimic. (V. Tătaru).
cu care am promovat în „A".
Bretea şi Săcămaş. In final, ţiuni de pe drumul llia tocmai reflectarea acestei Să acceptăm — şi sa pare Din 1963 sînt antrenor şi am parte directori de şcoli din că de la cerinţele econo
„pase negre". Bine, bine, dar
CALAN. Duminică, sala s-au impus printr-o mai — Lugoj în localitatea Co- din această situaţie Corvinul că într-adevăr aşa e — că activat 5 ani la Centrul 23 judeţ, cadre didactice, maiş miei, .ştiinţei şi culturii".
şeviţa. De asemenea, a fost
riaţi de la întreprinderea de bună interpretare: echipa a ajuns la treapta de jos, ca echipei Corvinul îl lipseşte August din Capitală, apoi la tri instructori, reprezentanţi Lucrările simpozionului
gospodărie comunală şi lo- de teatru din Bacea, cu pie dată zilele acestea circu re duce la retrogradare — se Gloria Bistriţa, iar în cam al organizaţiilor de masă şi s-au desfăşurat in cadrul a
cativă, de la fabrica de pli sa „Cocoşul cu două creste" laţiei o variantă nouă pe va spune. Da I Situaţia echi pionatul 1970-71 am promo obşteşti. cinci secţiuni în care s-au
drumul Urlcani — Cîmpu
ne şi oficiul P.T.T.R. au lu şi cea din satul Sîrbi care lui Neag, aflat în moder pei este deja critică. Să no Potba8’-&Gni!entanu vat cu Chimia Rm. Vîlceaîn Deschizînd această mani prezentat referate şl comu
crat la sistematizarea unei a pregătit piesa „Un sin tăm că ameninţatele propriu- divizia B. Acum sînt antre festare ştiinţifică cu un pro nicări tratînd rolul şl locul
zone în vecinătatea cartie gur ţoi". nizare. Prin varianta res zise, în aceleaşi etape, au a- nor — categoria a Il-a — la nunţat caracter de schimb muncii productive în pre
rului Oraşului Nou, precum pectivă a fost evitată ne cumulat puncte din greu, dar Corvinul Hunedoara, despre de experienţă, tovarăşul gătirea şi educarea elevilor,
şl la amenajarea zonei verzi BUJOREL MARCU cesitatea a trei poduri şi Corvinul á pierdut în aceeaşi pregătirea morală, din care care vorbim acum cu insatis Cornel Stoica, inspector ge sisteme, metode şi procedee
de lîngă poştă. Acestea erau , directorul căminului podeţe prezente pe vechiul măsură —, ceea ce a dus ia cauză neşansa îl surîde me facţie, dar vom vorbi şl de neral al Inspectoratului şco de instruire tehnico-pro-
ţ printre ultimele zone ne- cultural llia traseu. fizionomia actuală a clasa reu. Ce se va face pentru de bine. Vă asigur ! ductivă, atelierul şi lotul a-
mentului, care ne indică pe păşirea acestui impas şi re Situaţia Corvinului e cri lar judeţean, a arătat că gricol — sisteme de evalua
cuperarea a tot ce s-a pierdut
scopul oi este acela de a
Corvinul o candidată la con- pînă acum ? tică, dar nu disperată I Toţi trece în revistă rezultatele re a randamentului şcolar,
traperformanţă, judecind lu — Nu ne-am pierdut capul. factorii — jucători, antrenori, munca maiştrilor instructori,
crurile şi în virtutea progra ' liitr-adevăr, este o situaţie conducători ai secţiei şi clu obţinute de către unităţile activitatea tehnico-producti-
şcolare hunedorene pe linia
Sporuri subsiauţiăle mării viitoare a meciurilor complicată, dar . cu , sprijinul bului, suporteri şi spectatori vă la clasele I—IV şi în. în-
(doar 5 meciuri acasă şi toţ colectivului vom ieşi din im — au la îndemînă cîte o u- educării prin muncă şi pen văţămîntul preşcolar.
5 deplasări, dintre care două nealtă cu care să ajute la tru muncă a tinerei genera Participanţii Ia simpozion
¡11 de producţie ia la rivalele directe — Olimpia pas. Evoluţia, satisfăcătoare opintirea echipei din aceas ţii. Simpozionul reflectă, în au vizitat, de asemenea, la
Oradea şi Olimpia Satu Ma ca joc şi nemulţumitoare prin tă stagnare. Sînt chemaţi să acelaşi timp, preocuparea boratoarele şi atelierele Li
rezultate, se datorează şi gre
Zi Á zi SI La foii Indicöior« I.A.S. „Avicola“ re). şelilor noastre. De . aceea, în o facă I Numai aşa va fi sal susţinută a factorilor din ceului „Deccbal" şi au asis
vată echipa, cu un efort ge
tat la un program artistic
învăţămînt pe linia transpu
Există pînă acum toate mo
atenţia noastră stă reducerea
' I® Luni de kmâ Ä la iqafe sqrfiihenf^fe tivele ca spectatorii hunedo erorilor proprii şi, printr-o neral. Rezultatele vor com nerii în viaţă a directivelor susţinut de formaţiile cali
cuprinse în documentele de
pensa efortul !
renl să fie dezamăgiţi. Sînt
ficate pentru faza finală a
iVIintia muncă susţinută din partea
şi suficiente argumente ca tuturor factorilor — în pri Prof. MIRCEA MIRON partid şi de stat. Te concursului cultural-artlstic
re conduc la concluzia că, vicepreşedinte al C.J.E.F.S. mele dezbătute sînt, de al elevilor.
Colectivul de lucrători în situaţia concretă ivită, e- vinţa ridicării moralului ju
Buna organizare a muncii în colă de stat „Avicola“ Min chipa este deficitară cu pre cătorilor —, voni ajunge la NICOLAE STANCIU
de la întreprinderea agri
realizarea punctelor necesare
ponderenţă la capitolul pre
tia întîmpină ziua de 1
subteran să se reflecte în Mai cu succese remarcabile gătirii moral-pslhologice. La clasificării echipei pe un loc ndeplinirea planului şurarea normală şi fără în în prealabil permisul de foc
ferit de emoţii (P. Stănilă).
acest factor se adaugă ca fapi
în realizarea indicatorilor
— Cîştigînd meciul cu Gaz
cert şl slaba formă a atacu
de producţie la toţi
ritmuri înalte la extracţia de plan şi a angajamente lui, ineficacitatea sa, în care metan Mediaş — şi e sigur rea sortimentelor constituie trerupere a producţiei de din partea comisiei tehnice
bunuri materiale, cît şi să
indicatorii şi realiza
p.c.i. ; să nu permită folo
lor asumate în întrecere,
că-1 vom cîştiga I —, vom a-
Csergo şi Munteanu nu au
ferească de incendii obiec
sirea materialelor de stin
Tovarăşul
duce şi din deplasare cel puţin
ing.
Gheorghe
dat randamentul necesar, pri
tivele şi bunurile materia
Dlaconescu, directorul uni
Gărbunelui tăţii, ne-a sintetizat rodul servit (nici clarviziunea go punctele pierdute acasă (V. pentru fiecare colectiv de le. Pentru a-şi îndeplini în gere de la posturile p.c.i. în
mul fiind jucător ce trebuie
muncă o îndatorire de prim
alte scopuri şi să asigure
Tătaru).
ordin. Dar, paralel cu grija
condiţii cît mai bune atri
eforturilor depuse In cîte lului nu o mai are) iar Mun La discuţii au participat pentru realizarea sarcinilor buţiile ce le revin pe linie căi libere de acces spre a-
ceste posturi ; să nu permi
(Urmare din pag. 1) toare şl exploatări cît şl la va cifre, privind activitatea teanu este numai om de şut, antrenorii Dumitru Pătraşcu de producţie, trebuie să de p.c.i., aceştia sînt datori: tă depozitarea materialelor
Centrala cărbunelui Petro de producţie economico-fi- jucător necombinativ. Antre şi Abagiu Pîrvu — cel ce au manifeste o responsabilitate să instruiască lunar salaria şi materiilor prime infla
şani a scăzut din intensitate nanciară a întreprinderii. norii au datoria rezolvării a- condus cu ani în urmă aceas tot aşa de mai'e şi pentru ţii din subordine cu sarci mabile în locuri cu pericol
gajamentele luate în întrece preocuparea pentru înfăptui Este vorba de depăşirea cestei probleme. tă echipă — c a r e au eviden apărarea bunurilor între nile ce le revin în vederea de incendiu, ci numai în în
rea socialistă. Aceasta demon rea măsurilor tehnico-organl- producţiei de ouă planifica ţiat că situaţia formaţiei tre prinderii -— clădiri, maşini, prevenirii şi stingerii in căperi special amenajate;
strează încă o dată că şefu zatorice stabilite , cu multă tă cu peste 2 100 000 bu Din constatările asupra an buie privită serios, pentru că instalaţii, agregate, materii cendiilor, insistînd asupra să interzică fumatul în lo
lui de brigadă i se cere să minuţiozitate şi răspundere căţi şl a producţiei de trenamentelor, din jocuri, din şi zestrea din tur a fost să prime şi materiale, produse însuşirii şi aplicării norme curile cu pericol de incen
fié nu numai un bun orga atunci cînd s-a hotărît să se carne cu 16 000 kg, ceea ce teste, din declaraţii şi discu racă, neacumulîndu-se maxi finite sau semifabricate — lor p.c.i,, iar periodic să diu şi să amenajeze locuri
nizator dar şi un educator, treacă la generalizarea pro permite ca pînă în ziua de ţii se desprinde faptul că e- mum de puncte pe teren pro împotriva incendiilor. verifice în ce măsură se speciale pentru fumat; să
un om care ştie să găsească gramului de 6 ore în subte 22 aprilie a.c. să se înde chipa Corvinul are o pregă priu, în condiţiile unui pro La I.I.L. Hunedoara, co cunosc aceste norme, cum ia măsurile ce se impun îm
calea de a ajunge la inima ran. Aceasta este de fapt una tire generală mai bună decîi gram avantajos. Dar — sub mitetul' oamenilor muncii, se aplică şi dacă oamenii potriva tuturor acelora care
fiecărui om din brigadă, in din cauzele principale care plinească planul aferent a avut în tur. Normal, cu a- linia A. Pîrvu — la ora ac comisia tehnică de p.c.i., ca ştiu să acţioneze, în confor încalcă normele de p.c.i.
diferent dacă este mai vechi face ca un număr destul de primelor patru luni ale a- ceiaşi jucători din tur, pre tuală s-a creat atmosferă în drele tehnico - inginereşti, mitate cu programul stabi- Toţi salariaţii întreprin
sau mai nou şi să-l antrene mare de locuri de muncă să nului în curs. Totodată, gătiţi mai bine, rezultatele jurul echipei şi antrenorului precum şi majoritatea sala derii — indiferent de locul
ze în aşa fel îneît fiecare în nu se bucure de condiţii co sînt demne de evidenţiat trebuiau să fie altele. De ce şi din măsura de excludere riaţilor sînt pătrunşi de im de muncă — au obligaţia
parte şi toţi împreună sa respunzătoare pentru realiza rezultatele financiare ale nu sînt ? Ne răspund Petre din lot a lui Mercea, măsură portanţa îndatoririlor ce le legală şi morală de a-şi în
realizeze azi mai mult decît rea planului de producţie, întreprinderii, planul de Stănilă, antrenor principal, şi ce o consider binevenită revin pentru cunoaşterea şi suşi, respecta şi aplica cu
ieri, iar mîine să muncească pentru utilizarea productivă venituri fiind îndeplinit în Vasile Tătaru, secund. pentru disciplina generală de aplicarea măsurilor ce se stricteţe toate măsurile de
mai bine decît azi. ‘ In aces a celor 6 ore de lucru din proporţie de 119 la sută, — După ce am fost frustraţi echipă. Ceilalţi interlocutori impun şi acţionează în con prevenire şi stingere a in
te brigăzi, pe lîngă o temei subteran. Este vorba în pri iar beneficiul substanţial de cel puţin un punct la Bi.' au fost de acord că, prin a- secinţă. Deşi s-au obţinut cendiilor. Fiecare salariat
nică organizare a muncii, s-au mul rînd de slaba aprovizio depăşit. trlţa şi după ce s-a ratat vic titudinea sa, Mercea îngreu rezuliate bune în acest do este obligat ca în timpul şi
întronat o înaltă disciplină şi nare tehnico-materială a lo Ca urmare a trecerii la toria în meciul cu C.F.R. Ti nează activitatea şi că ar fi meniu de activitate, se con la terminarea lucrului să
un puternic simţ al răspun curilor de muncă — în mod fluxul tehnologic de creş mişoara — din greşeli tacti fost mult mai potrivit .ca a- stată şi unele lipsuri care respecte următoarele reguli:
derii. deosebit cu lemn de mină, tere a păsărilor pe baterii, ce ale jucătorilor, de gîndi- cest jucător, dacă e cu ade se cer a fi grabnic înlătu să nu facă foc deschis la în-
Astfel de brigăzi model piese de schimb, scule şl al a hărniciei şi dăruirii cu re. aşezare şl din nercspec- vărat ataşat de echipă, să rate. La secţia covoare nu tîmplare, sau să lase focul
pentru toţi minerii există în tele — precum şl de nivelul care muncesc lucrătorii de tarea sai-cinilor de joc ca şi sprijine concret formaţia. se manifestă suficientă preo fără supraveghere ; să nu
fiecare sector, în flecare ex scăzut al asistenţei tehnice, la această întreprindere, dintr-o eroare de arbitraj, De toţi aceşti factori ar tre corespunzătoare a materiilor trehie păstrate folosească reşouri, radiatoa
cupare pentru depozitarea
ploatare minieră din Valea mai ales în schimburile III pînă la 1 Mal se vor livra cînd ni s-a refuzat o lovitu bui să ţină mai mult seama re şl alte aparate electrice
.Jiului. Pînă în prezent s-a şi IV, de lipsa artificieri suplimentar la fondul de ră de la 11 m, Ia un honţîn şi spectatorii — chemaţi la prime şi materialelor, a pro în încăperi sau locuri cu
făcut însă prea puţin pentru lor. Toate aceste neajunsuri stat 2 400 000 bucăţi ouă careu — echipa s-a demora stadion pentru încurajare, nu duselor finite, pentru ame pericol de incendiu, iar a-
cunoaşterea şi generalizarea contribuie ca maşinile şl uti şi 25 000 kg carne, asigu- lizat tot mai mult, ajungînd najarea corespunzătoare a tunci cînd le folosesc să ia
metodelor de lucru ale aces lajele din dotare să nu fie rîndu-SG astfel o mai bu pentru hulirea echipei I posturilor p.c.i. şi instrui şi operate cy toate măsurile de siguranţă
tor brigăzi în aşa fel îneît în utilizate raţional, să se piar nă aprovizionare a popu în starea de a nu-şl putea fa — Ca antrenor — ne spu rea personalului. La secţia ce se impun ; sudorii să ia
fiecare exploatare toate bri dă zilnic însemnate cantităţi laţiei cu produse agroall- ce jocul, chiar în condiţii de nea P. Stănilă — solicit un , tîmplărie-dulgherie, este ne- măsuri pentru a preveni ex
găzile să se ridice la nivelul de producţie. La aceasta se mentare. dominare a partenerului (P. sprijin, un suport moral al j cesar să se interzică cu de- ploziile sau incendiile în
celei mai bune. S-a făcut de adaugă slaba activitate poli- Stănilă). publicului mai larg, mai de săvîrşire facerea focului toată grija timpul executării diferitelor
asemenea puţin în ceea ce tico-educativă a unor orga — La Făgăraş, echipa a ju votat intereselor echipei. deschis, dar să se pună un lucrări de sudură electrică
priveşte înfăptuirea tuturor nizaţii de partid, sindicat şi accent mai mare pe instru sau autogenă ; la termina
prevederilor stabilite în pla U.T.C., pentru întărirea dis irea lucrătorilor, acordîn- rea lucrului să ia măsuri
nurile de măsuri precum şi ciplinei şi răspunderii în du-se totodată atenţia nece pentru curăţirea locului de
pentru aplicarea propuneri muncă, care lasă amprente sară întreţinerii în bună Ht. pentru apărarea fiecă muncă de resturi şi deşeuri
lor făcute de oamenii mun negative în utilizarea fondu stare de funcţionare a tu- rui obiectiv în caz de in de materiale, scurgerile de
cii cu prilejul adunărilor ge lui de timp datorită absenţe ’ turor mijloacelor şi mate cendiu ; să asigure buna ulei, curăţirea maşinilor,
nerale. Numai aşa se expli lor, întîrzierilor şi plecărilor rialelor de stingere a incen păstrare, întreţinere şi func scoaterea din prize a apa
că faptul că rezultatele ob de la locurile' de muncă, ne- diilor. Măsurile stabilite de ţionare a aparatelor şi ma ratelor şi maşinilor electri
ţinute în perioada care s-a respectării tehnologiilor de către comisia • tehnică p.c.i., terialelor de stingere din ce, evacuarea deşeurilor. De
scurs de la începutul acestui producţie, menţinerii încă la împreună cu şefii secţiilor, dotare ; să organizeze şi să asemenea, este necesar ca
an nu se ridică la nivelul e- ■ un nivel înalt a fluctuaţiei. atelierelor şi depozitelor de instruiască echipele de in maiştrii să verifice fiecare
forturilor, al dorinţei mine Faptele demonstrează că materiale, trebuie să-şi gă tervenţie în caz de incen loc de muncă pentru a ve
rilor şi al posibilităţilor con minerii Văii Jiului, în ma sească o cît mai urgentă fi diu din rîndurile salariaţi dea dacă s-au respectat toa
crete existente în fiecare u- rea lor majoritate, socotesc nalizare. Apărarea avuţiei lor din subordinen lor; să te normele pe linie de p.c.i.
nitate. Exploatările miniere măsura de a se trece la pro obşteşti împotriva incendi ia măsuri ca toate regulile, Important de reţinut pen
din Valea Jiului, cu excep gramul de 6 ore ca un act de ilor este nu numai o înda instrucţiunile şi normele de tru toţi salariaţii este fap
ţia minei Urlcani, au înche mare însemnătate politică şi torire de serviciu, dar şi o pază contra incendiilor să tul că încălcarea normelor
iat primul trimestru cu re socială şi fac tot ce depinde datorie de mare răspunde fie afişate la locuri vizibi de prevenire şi stingere a
zultate care nu pot mulţumi de ei pentru a realiza în a- re patriotică şi cetăţenească le, cunoscute şi aplicate de incendiilor atrage după sine
nici pe organizatorii produc ceste condiţii planul de pro a fiecărui salariat, indife către toţi salariaţii ; să nu sancţiuni care constau din
ţiei, nici organizaţiile de par- ducţie şi angajamentele luate rent de funcţia pe care o permită improvizaţii la in amendă de la 100 la 3 000
iid şi de masă. . în întrecerea socialistă. Este îndeplineşte în cadrul în stalaţiile de forţă şi lumi lei. Important este ca în
Alături de brigăzi şi sec însă absolut necesar ca orga treprinderii. nă, sau exploatarea acesto toate locurile de muncă să
toare cu rezultate bune _ şi nele de conducere, la nivelul Şefii secţiilor, atelierelor ra cu defecţiuni ; să inter se manifeste toată grija
chiar foarte bune, există şi centralei şi al exploatărilor şi depozitelor — care poar zică executarea lucrărilor pentru aplicarea şi respec
un număr destul de mare de să-şi intensifice eforturile şi tă întreaga răsniindere pen de sudură şi alte lucrări cu tarea întocmai a măsurilor
colective care în ultimele să asigure activitatea din tru organizarea şi asigura foc deschis în locuri cu pe de prevenire a incendiilor,
luni nu şi-au realizat sarci subteran cu tot ceea ce este rea pazei contra incendiilor ricol de incendiu, iar în ca fiecare salariat îndeplinin-
nile de producţie, cu urmări necesar pentru realizarea rit în sectoarele de activitate zul cînd acestea se impun du-şi în acest fel una din
negative şi asupra cîştiguri- mică, schimb de schimb şi zi Uteclstul Nicolac Tucloran, de la alellerul do scnlArie al F.C. Or{\şlio, eslo tui muncitor har pe care le conduc — au da trebuie să ia toate măsurile importantele atribuţii de
lor realizate de minerii aces de zi, în fiecare decadă şi în nic care se evidenţiază prin buna calitate a lucrsinlor pc care Ic execută. In fiecare lună el Işi toria să asigure atît desfă de siguranţă, solicitîndu-se serviciu ce le revin.
tor brigăzi. Faptele arată că fiecare lună a prevederilor de depăşeşite norma de muncă cu 3-5 la sută.
atît la conducerile unor sec- plan.