Page 68 - Drumul_socialismului_1972_04

Proletari din toate fările, uniii-văl
Un nou cartier de locu­

inţe pentru siderurgişti

Dacă priveşti, din orice aflat de la tovarăşul Viorel
parte a oraşului vechi, spre Răceanu, prim-vicepreşedlnte
oraşul de sus, peste zecile de al Consiliului popular muni­
blocuri se profilează în de­ cipal Hunedoara.
părtare braţele lungi ale ma­ Prima şi cea mai importan­
caralelor. De dimineaţă, pînă tă caracteristică este aceea
ce amurgul coboară încet spre care se referă la dimensiunile
combinat, macaralele îşi ro­ noului cartier. Acesta va a-
tesc braţele cu aceleaşi miş­ vea în final 44 de blocuri cu
cări precise, ureînd odată cu peste 2 700 de apartamente,
etajele blocurilor. două şcoli cu cite 24 de săli
La început macaralele au de clasă fiecare, două creşe
urcat dealul dinspre Valea şi o grădiniţă, un dispensar
Seacă, acolo unde se constru­ cu patru circumscripţii me­
ieşte cartierul Stadionul nou. dicale. magazine, unităţi _ ale
Au poposit de curînd şi pe cooperaţiei meşteşugăreşti şi
dealul vecin din apropierea alte unităţi de largă utilitate
fostului sat Buituri, unde se publică. Este semnificativ şl
ridică primele blocuri ale an­ ■ifaptul că acest cartier va a-
samblului pe care edilii ora­ vea o populaţie egală cu a-
şului l-au denumit microra- ceea pe care a avut-o Hune­
ionul VI nord. Şi nu peste doara în anul 1946, poate
mult timp macaralele vor ur­ chiar mai măre. .
ANUL XXIV. Nr. 5 376 VINERI 21 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI ca spre pădure, unde s-a i- In sfîrşit, un alt element
naugurat un nou şantier de esenţial este că proiectele
locuinţe. noilor construcţii din acest
Este vorba de cartierul cartier se realizează la In.sti-
1 Mai, care se construieşte tutul judeţean de proiectări,
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SE hectare, zonă cuprinsă între răm. o linie arhitectonică spe­
ceea ce va da blocurilor, spe­
pe o suprafaţă de peste 20 de
Valea Seacă şi Pădurea Chi-
cifică zonei.
zid. Lucrările de fundaţii au
Cartierul despre care vor­
început la primele trei blocuri bim se construieşte în două
dinspre Valea Seacă, sugerînd etape. Primele blocuri se vor
o viitoare unire a acestui an­ preda aici la începutul tri­
samblu de locuinţe cu car­
mestrului trei al acestui an.
ADUNĂRI NATIONALE tierul Stadionul nou unde Ele fac parte din cele 1700
de apartamente care se vor
sînt construite peste 20 de
construi şi preda cu fonduri
blocuri.
Acest ansamblu de locuin­
şitu! anului în oraşul Hune­
ţe — 1 Mai —, care va fi cel alocate de stat pînă la sfîr-
de-al optulea cartier nou al doara.
Hunedoarei, are citeva carac­
Cuvíntul tovarăşului lucrările celei de-a VlII-a Nicolae Ceauşescu, secretar teristici aparte pe care le-am MIRCEA NEAGU ^
Joi dimineaţa, au început
general al Partidului Comu­
sesiuni a Marii Adunări Na­ nist Român, preşedintele
ţionale. Marele sfat al ţării Consiliului de Stat al Repu­ vit din sud-est. Temperatura
Nicolao Ceauşescu ia în discuţie, în actuala se­ blicii Socialiste România. minimă va fi cuprinsă Intre 4
şi 7 grade Iar maxima Intre
siune, legi de o deosebită
Apoi, preşedintele Ma­
18 şi 24 grade.
rii Adunări Naţionale
importanţă pentru îmbună­
tăţirea în continuare a vie­ a arătat că aceste pro­ PENTRU URMĂTOARELE
ţii politice, economice şi so­ iecte de legi au fost' PENTRU 24 ORE DOUA ZILE
stimaţi tovarăşi deputaţi, ţii Socialiste, Consiliul de Stat, loc In martie 1975 — deci ciale a României. examinate în prealabil
Consiliul Naţional al Fron­ care şi-a însuşit acest punct după congresul partidului, La intrarea în sala de şe­ şi avizate favorabil de co­ Nicolae Chiş, unui din frun­ Vreme uşor instabilă mai a- Vremea se menţine uşor in­
stabilă, cu cerul temporar no-
tului Unităţii Socialiste a de vedere considerîndu-1 just, care se va ţine în 1974. A- dinţe a Palatului Marii A- misiile constituţională şl ju­ taşii In întrecerea socialistă les In cursul după-amiezii. Ce­ ros. Vor cădea ploi slabe sub
rul va fi temporar noros. fa­
luat în discuţie problema du­ supune Marii Adunări Na­ vînd în vedere că actuala le­ dunări Naţionale, conducă­ ridică ale M.A.N., precum de Ia atelierul de reparaţii e- vorabil ploilor sub formă de formă de averse. Vintul va
ratei legislaturilor Marii A- ţionale proiectul de lege pen­ gislatură îşi termină manda­ torii de partid şi de stat şl de Consiliul legislativ. leotrice ai C. S. Hunedoara. averse. Vîntul va sufla potrl- sufla potrivit din sud-vest.
dunări Naţionale. Pornind de tru modificarea corespunză­ tul în martie 1973, apare ne­ sînt întîmpinaţi cu înde­ După discutarea- pe arti­
la iaptul că congresele parti­ toare a Constituţiei. Aţi pri­ cesară prelungirea duratei lungi aplauze de deputaţi şi cole, Marea Adunare Naţio­
dului s-au stabilit la cinci ani mit proiectul de lege. Nu mandatului ei cu încă doi invitaţi. nală a adoptat, prin vot se­
şi din dorinţa ca alegerile consider că trebuie să mă ani. Corespunzător, ţinînd In loja din dreapta iau cret cu bile. Legea cu pri­
pentru Marea Adunare Na­ mai refer la el. Dacă proiec-^ seama că alegerile pentru loc t o v a r ă ş i i Nicolae vire la modificarea artico­
ţională să albă loc, de regu­ tul de lege privind modifi­ consiliile populare au loc la Ceauşescu, Ion Gheorghe lelor 45 alin. 1 şi 81 alin. 3
lă, după congresele partidu­ carea. Constituţiei şi stabili­ aceeaşi dată — se propune Maurer, Emil Bodnaraş, Ma­ din Constituţia Republicii
lui, pentru a putea prezenta rea duratei mandatului Ma­ prelungirea mandatului con­ nea Mănescu, Paul Nicules- Socialiste România, prin ca­
■ în iaţa poporului programul rii Adunări Naţionale la 5 siliilor populare. Aţi primit cu-Mizil, Gheorghe Pa­ re durata mandatelor M.A.N.
de activitate pentru perioada ani va fi adoptat — şi eu şi acest proiect de lege. V-aş nă, Virgil Trofln, Ilie .şi consiliilor populare se
următoare. Consiliul Naţional îmi exprim convingerea că ruga să adoptaţi şi primul şi Verdeţ, Maxim Berghianu, prelungeşte la 5 ani.
al Frontului a ajuns la con­ va fi —, apare necesar să al doilea proiect de lege, a- Gheorghe Cioară, Florian De asemenea. Marea Adu­
cluzia că este necesară pre­ hotărîm în această sesiune şi ceasta corespunzînd mai bu­ Dănălache, Constantin Dră- nare Naţională a discutat şi
lungirea • duratei legislaturii prelungirea duratei celei de-a gan. Emil Drăgănescu, Ja- adoptat, prin vot secret cu La foii indî$afbrii
Marii Adunări Naţionale de 6-a legislaturi a Marii Adu­ nei organizări a activităţii or­ nos Fazekas, Dumitru Po- bile. Legea cu privire la
la 4 la 5 ani. nări Naţionale. S-a • pornit ganelor de conducere a socie­ pescu, Leonte Răutu, Gheor­ prelungirea duratei celei - '<• ' V
In conformitate cu această de la gîndul că alegerile pen­ tăţii noastre socialiste. (A- ghe Stoica, Vasile Vîlcu. de-a Vl-a legislaturi a Ma­
concluzie a Frontului Unită­ tru noua legislatură să aibă plauze). In loja din stînga se află rii Adunări Naţionale şi a ■ Lună de luni La toafe sorfimenta
membrii Consiliului de Stat. mandatului consiliilor popu­
La lucrările sesiunii par­ lare pînă în martie 1975.
L E G E ticipă numeroşi invitaţi — In continuarea ordinii de
membri ai C.C. al P.C.R., zi a luat cuvîntul tovarăşul
miniştri, conducători de in­ Ion Gheorghe Maurer, pre­ Buna organizare a mnneii în subteran să se
Cu privire ia modificarea articoieior 45 aiin. 1 şi 81 aiin. 3 stituţii centrale şi organiza­ şedintele Consiliului de Mi­
ţii obşteşti, academicieni şi niştri, care a spus ; Urmare
din Constituţia Repubiicii Sociaiiste România alţi oameni de ştiinţă şi hotărîrii Plenarei Comitetu­
cuţtură, ziarişti români . şi ■ lui Central al Partidului Co­
corespondenţi ai presei stră­ munist Român din 18 apri­ reflecte in ri<
Marea Adunare Naţională lege pentru o legislatură de tiţi de la data încetării man­
a Republicii Socialiste Româ­ 5 ani, socotiţi de la data în­ datului consiliului popular ine. lie 1972, în temeiul artico­
nia adoptă prezenta lege. cetării mandatului Marii A- precedent". Sînt prezenţi, de aseme­ lului 43 din Constituţie şi
Articolul 1. — Articolele dunări Naţionale preceden­ Articolul II. — Cu modifi­ nea, şefi ai misiunilor di­ articolului 61 din regulamen­ Au trecut mai bine de 4 muncii, întărirea spiritului plină la toate nivelurile de
45 alin. 1 şi 81 alin. 3 din te“. cările prevăzute la art. 1 al plomatice acreditaţi la tul de funcţionare al Marii luni de cînd, din iniţiativa de răspundere şi disciplină şi activitate, sînt doar cîţiva din
Constituţie se modifică şi vor Bucureşti. Adunări Naţionale a Re­ conducerii partidului şi a gu­ a creat totodată condiţii ca factorii care au contribuit la
avea următorul cuprins ; 2. — Art. 81 alin. 3 : „Du­ prezentei legi. Constituţia Lucrările sesiunii sînt publicii Socialiste România, vernului s-a trecut la gene­ obţinerea acestor succese.
1. — Art. 45 alin. 1 : „Ma- rata mandatului consiliului Republicii Socialiste România deschise de preşedintele propun următoarele modifi­ ralizarea experimentării, la minerii să beneficieze de mai Rezultatele obţinute la ex­
cări în componenţa Consi­
'rea Adunare Naţională se a- popular este de 5 ani, soco- se va republice Marii Adunări Naţionale, to­ liului de Miniştri al Repu­ toate unităţile miniere din mult timp liber, să-şi poată ploatările miniere din Valea
varăşul Ştefan Voltec.
dedica în fiecare zi două ore
In unanimitate, deputaţii blicii Socialiste România: Valea Jiului, a programului în plus pentru odihnă, pen­ Jiului demonstrează că şeful
votează ordinea de zi a ce­ — numirea tovarăşului Paul de 6 ore la fronturile de lu­ tru ridicarea nivelului profe- de brigadă este o figură cen­
L E G E lei de-a VlII-a sesiuni a Niculescu-Mizil în funcţia cru din subteran, fără dimi­ siona' şi de cultură genera­ trală a producţiei ; de modul
Marii Adunări Naţionale : de vicepreşedinte al Consi­ nuarea sarcinilor de plan şi lă. pentru viaţa de familie. cum acţionează el depinde în
1. Proiectul de lege cu liului de Miniştri ; a cîştigurilor minerilor, timp In perioada premergătoare a- cea mai mare măsură asigu­
Cu privire ia preiungirea duratei oeiei de- a Vl-a legislaturi a privire la modificarea arti­ — eliberarea tovarăşu­ suficient pentru a se demon­ pHcării acestor măsuri pre­ rarea succesului brigăzii. E-
colelor 45 alin. 1 şi 81 alin. lui Leonte Răutu din func­ stra justeţea şi importanţa a- tutindeni, atît la nivelul cen­ xistă numeroase brigăzi care
Marii Adunări Nationale si a mandatuiui Gonslllllor populare 3 din Constituţia Republicii ţia de vicepreşedinte al ce.stor măsuri pentru îmbună­ tralei cît şi al unităţilor su­ prin exemplul lor practic de­
Socialiste România ; Consiliului de Miniştri, pri­ tăţirea condiţiilor de muncă, bordonate au fost întocmite, monstrează că după introdu­
Marca Adunare Naţională 45 alin. 1 şi 81 alin. 3 din lungeşte' pînă la data de 7 2. Proiectul de lege cu mind alte însărcinări ; de viaţă ale celor ce mun­ cu sprijinul larg al maselor cerea programului de 6 ore
a Republicii Socialiste Româ­ Constituţia Republicii Socia­ martie 1975. privire la prelungirea dura­ — elibérarea tovarăşu­ cesc în subteran, vitalitatea de oameni ai muncii, progra­ la fronturile de lucru au reu­
nia adoptă prezenta lege. liste România, durata celei Pînă la aceeaşi dată se tei celei de-a Vl-a legisla­ lui losif Banc din funcţia şi posibilităţile de aplicare a me de măsuri tehnico-orga- şit nu numai să realizeze i^ar
lor cu succes.
şi să depăşească sarcinile de
turi a Marii Adunări Na­
de vicepreşedinte al Consi­
nizatorice şi politice menite
Articol unic. — In legătu­ de-a Vl-a legislaturi a Marii prelungeşte şi durata manda­ ţionale şi a mandatului con­ liului de Miniştri şi minis­ De la bun început trebuie să asigure înfăptuirea exem­ plan şi pe această bază să a-
tului consiliilor populare ale­
ră cu modificarea articoieior Adunări Naţionale se pre- se la 2 martie 1969. siliilor populare ; tru al agriculturii, indus­ spus că minerii, toţi oamenii plar,! a sarcinilor de plan. sigure în brigăzile lor cîşti-
3. Modificări în compo­ triei alimentare şi apelor, muncii din Valea Jiului au In acele unităţi în care co­ guri asemănătoare sau chiar
nenţa Consiliului de Miniş­ primind alte însărcinări : primit cu însufleţire această mitetele oamenilor muncii mai mari decît cele obţinu­
tri ; — eliberarea tovarăşu­ nouă măsură — expresie â sub conducerea şi îndruma­ te în perioada cînd se apli­
Expunerea la proiectul de lege cu 4. Proiectul de lege cu lui Gheorghe Cioară din grijii pe care partidul şi gu­ rea organelor de partid au ca programul de lucru de' 8
privire la activitatea de co­ funcţia de preşedinte al vernul ţării 6 poartă celor aplicat măsurile preconizate ore. Brigăzi' cum sînt cele
merţ interior ; Consiliului Naţional pentru chemaţi să extragă din a- îmbogăţindu-le cu altele noi, conduse de Gheorghe Scor­
privire la activitatea de comerţ interior 5. Proiectul de lege pri­ .Ştiinţă şi Tehnologie, pri­ dîcuri cărbunele. Cu fapte izvorîte din necesităţile care pie, Constantin Trifan, Du­
vind gospodărirea pădurilor mind alte însărcinări ; concrete în muncă, minerii au apărut pe parcurs, rezul­ mitru Vişan, Constantin Gră-
aflate în administrarea di­ — numirea tovarăşu­ au demonstrat că răspund a- tatele sînt dintre cele mai dinaru, Jenică Năstase, de la
prezentată de tovarăşul Nîcolae Bozdog rectă a comunelor ; lui Ion Stănescu în funcţia cestei griji prin participarea bune. Un exemplu concludent Uricani, Eroul Muncii Socia­
6. Proiectul de lege pri­ de ministru de interne ; entuzia.stă la realizarea exem­ îl oferă Exploatarea minieră liste Petre Constantin, Vasi­
Px'ofundele schimbări petre­ furi de bună calitate şi ser­ reze o reglementare unitară vind gospodărirea apelor în — eliberarea tovarăşului plară a sarcinilor de produc­ Uricani care lună de lună a le Ruşitoru de la mina Lu-
cute în întreaga noastră via­ virea exemplară a cumpără­ şi generală. Republica Socialistă Româ­ Angelo Miculescu din func­ ţie şi a angajamentelor asu­ reuşit • să-şi realizeze şi să peni, . Petru Roman, Vasile
ţă economică şi sociaiă, deter­ torilor. Proiectul de lege prezentat nia ; ţia de ministru secretar de mate în întrecerea socialistă. depăşească sarcinile de plan Mereuţă, Ilie Nicolae, de la
minate de puternica dezvol­ An de an, fondul de măr­ urmăreşte. în ansamblu, ca 7. Proiectul’ de lege pri­ stat la Ministerul Agricul­ Rezultatele obţinute de. un şi angajamentul, încheind pri­ mina Aninoasa, Marin Ciu­
tare a forţelor de producţie furi destinat aprovizionării prin măsurile prevăzute să vind organizarea şi funcţio­ turii, Industriei Alimentare mare număr de sectoare în mul trimestru al anului în băr, Ludovic Repaş, Dumitru
şi creşterea continuă a nive­ populaţiei a sporit simţitor, se realizeze desfăşurarea, ac­ narea controlului obştesc; iji Apelor şi numirea sa în luna decembrie şi în perioa­ curs cu o depăşire de 2 300 Costinaş, Ion Miclea, Traían
lului de trai al populaţiei ne­ ceea ce s-a reflectat în creş­ tivităţii comerciale modernţa, 8. Proiectul de. lege pri­ funcţia de ministru al agri­ da care s-a scurs de la în­ tone de cărbune. Organiza­ Molnar, de la mina Lonea,
cesită perfecţionarea organi­ terea însemnată a vînzărilor şi eficiente, la nivelul exi­ vind cazierul iud’^iar ; culturii, industriei alimenta­ ceputul acestui an demon­ rea mai bună a producţiei şi' Enache Chiriţă, Titu Vlad,
zării şi conducerii activităţii de mărfuri. In ultimii şase genţelor actuale, de investi­ 9. Moflifirări în compo­ re şi apelor ; strează cu putere că' între a muncii, repartizarea cît Vasile Avarvarei, de la mina
economice şi impun îmbună­ ani, volumul desfacerilor prin gare a cererii de mărfuri, de nenţa unor comisii perma­ — eliberarea tovirăşului vorbele şi faptele minerilor mai raţională a formaţiilor Petrila, şi multe altele, mun­
Dan Enăchescu din funcţia
tăţirea întregii activităţi de comerţul socialist a crescut nente. do ministni al sănătăţii şi există o concordanţă deplină, de lucru, îmbunătăţirea per­ cind în condiţii similare cu
că trecerea la programul re­
comerţ interior. cu peste 60 la sută sau apro­ exercitare a unui rol activ al Primit cil puternice nnlaii- numirea tovarăşului Theo- dus de 6 ore în patru schim­ manentă a aprovizionării lo­ alte brigăzi obţin lună de
In acest scop a fost iniţiat ximativ 40 miliarde lei. A- comerţului asupra producţiei, ze. a luat cuvintul. în le­ dor Burghele în' funcţia de buri la fronturile de lucru curilor de muncă şi a asis­ lună rezultate remarcabile,
îndeplinindu-şi
şi
depăşin-
pentru adaptarea operativă
proiectul de lege cu privire ceastn dezvoltare dinamică la- nevoile de aprovizionare gătură cu primele două ministru al sănătăţii. din subteran este o măsură tenţei tehnice, activitatea po­ du-şi sarcinile de plan şi an-
la activitatea de comerţ in­ caracteristică pentru comerţul ale populaţiei de la oraşe şi puncte înscrise pe ordinea justă care a determinat în litică susţinută, desfă-şurată
terior, pe care vă rog să-mi nostru interior va continua în sate. , de zi a sesiunii, tovarăşul (Continuare in pag. a 2-a) multe locuri organizarea su­ în sprijinul întăririi spiritu­
permiteţi ca, din însărcinarea acest cincinal. Planul pe 1971 Desfăşurarea activităţii co­ perioară a producţiei şi a lui de răspundere şi disci- (Coniinuare in pag. a 3-a)
Consiliului de Miniştri, să il a fost realizat şi depăşit. A- merciale pe bază de plan es­
prezint spre dezbatere şi a- ceeaşi situaţie s-a înregistrat te îmbinată armonios cu a-
doptare. în trimestrul I. creşterea faţă cordarea de largi atribuţii şi
Grija permanentă a condu­ de trimestrul I 1971 fiind a- competenţe organelor locale Restantele
cerii partidului, personal a proape de ,10 la sută. ale administraţiei de stat şi însămlnţarea porumbului
tovarăşului secretar general in condiţiile sporirii nu- organizaţiilor comerciale.
Nicolae Ceauşescu, pentru îm­ ni.irului populaţiei, a venitu­ Astfel, s-â prevăzut ca pro­
bunătăţirea continuă a apro­ ri loi băneşti alo acesteia şi a blemele hotărîtoare pentru a- să grabnic recuperate I
vizionării cu mărfuri a popu­ fondului do mărfuri, a fost provizionarea populaţiei, cum
laţiei, pentru perfecţionarea dezvoltată şi diversificată re­ sint sarcinile de livrări şi
Au trecut peste zece zile de
activităţii acestei ramuri im­ ţeaua de desfacere a comer­ fondul de mărfuri la princi­ cînd s-a declanşat însămînţatul pe mai mult de 3 000 hecta­
portante a economiei noastre ţului snciaiist. La începutul palele produse alimentare şi porumbului în unităţile agri­ o In întreprinderile agri- re. Ţinînd seama do numă­
s-a manifestat şi cu acest pri­ acestui an funcţionau peste nealimentare. volumul de cole din judeţul nostru. De­ ' cole de stat realizările nu sînt rul maşinilor pe care le au
lej, prin îndrumările preţioa­ 64 000 magazine şi unităţi de desfacere cu amănuntul, pre­ oarece timpul a fost favora­ Ia nivelul aşteptărilor la dispoziţie, reiese că res­
tanţele pot fi totuşi recupe­
9
agricole
Cooperativele
se date la elaborarea proiec­ alimentaţie publică. însumînd cum şi volumul total al in­ bil înregistrării unui ritm zil- dispun de reale posibilităţi rate, fiind posibil ca semă­
tului de lege. o suprafaţă de aproape 5 mi­ vestiţiilor şi sarcinile de ■ nic susţinut de lucru în cîmp, ca în cel mult 2-3 zile să ter­ natul să se încheie în cel
Conform hotărîrii Comite­ lioane mp cu 11 000 unităţi beneficii, să fie stabilite la era firesc ca la această dată mine semănatul mult 2-3 zile bune de lucru
tului Executiv al Comitetu­ sau cu 1.6 milioane mp su­ nivel central, cu consultarea realizările să se situeze la în cîmp.
lui Central al Partidului Co­ prafaţă comercială mai mare comitetelor executive ale con­ un nivel care să ateste o fo­ In cooperativele agricole
munist Român, proiectul de decît în urmă cu şase ani. siliilor populare judeţene şi losire judicioasă a maşinilor unde s-au depus eforturi stă­
lege a fost supus dezbaterii Paralel cu dezvoltarea reţe­ al municipiului Bucureşti. şi, pe această cale, apropie­ fie superior celui existent, în ruitoare pentru a organiza
publice pentru a da posibili­ lei de desfacere, se desfă­ De asemenea, pentru a ve­ rea de finalizarea grabnică a cifre absolute materializîn- ma.j bine munca şi a folosi
tatea oamenilor muncii să-şi şoară o largă acţiune de mo­ ni în sprijinul celor cu ve­ lucrării respective. Imperati­ du-se în amplificarea rezul­ maşinile la întreaga capaci­
aducă contribuţia la definiti­ dernizare a unităţilor comer­ nituri mai mici, în planurile vul amintit nu îşi găseşte în­ tatelor de pînă acum cu cel tate, semănatul porumbului
varea lui. Numărul mare de ciale. atît în oraşe cît şi în de stat anuale vor fi prevă­ să acoperire în fapte nici în puţin 300 hectare. Dintre u- s-a încheiat pe întreaga su­
localităţile rurale, se mani­ zute, în continuare, în mod întreprinderile agricole de nităţi, se prezintă cu reali­ prafaţă planificată în mai
sugestii şi observaţii primite festă mai multă preocupare distinct, cantităţile minime de stat, nici în cooperativele a- zări mai bune fermele apar­ puţin de 6-7 zile, punîndu-se
dovedesc interesul larg de ca­ aprovizionat la principalele gricole,' existînd importante ţinătoare I.A.S. Mintia care,
re s-a bucurat din partea pentru îmbunătăţirea comer­ produse sau sortimente de rezerve nefolosito privind pînă ieri, au efectuat semă­ astfel o temelie trainică re­
ţului în pieţe, creîndu-se con­ coltei viitoare. Printre uni­
populaţiei, precum şi în rîn- mărfuri ieftine, precum şi la utilizarea la întreaga capaci­ natul pe mai mult de 600 tăţile care merită să fie e-
diţii mai bune de servire.
dul celor 350 000 salariaţi din Activitatea de comerţ inte­ articole pentru copii. tate a semănătorilor. Ca do­ , hectare, ceea ce reprezintă videnţiate se numără şi C.A.P.
comerţul socialist. rior cuprinde o multitudine Pentru Ministerul Comerţu­ vadă, un calcul simplu de­ peste 70 la sută din preve­ Brănişca. Preşedintele coope­
Scopul activităţii de co­ lui Interior, care înfăptuieş­ notă'că dacă în I.A.S. se în­ deri. rativei agricole. Petru Moţ,
de probleme şi aspecte, care
Nici în cooperativele agri­
merţ interior — înscris în privesc, practic, marea majo­ te politica partidului şi sta­ Irigării culturilor ele legume Ia ferma legumicola a C. A. P. registra constant o viteză cole stadiul însămînţării po­ ne-a relatat că în ziua de 18
zilnică de circa 200 hectare
aprilie a.c. s-a terminat se-
primul articol al proiectului ritate a populaţiei şi prin tului în domeniul comerţului Geoagiu i so acordă o atenţie sporită. la însămînţatul porumbului rumbului nu poate fi con­ iT|ănatul, mecanizatorii Gheor-
de lege — îl constituie apro­ prisma aceasta s-a apreciat Foto: v. ONOIU era posibil ca la această da­ siderat ca satisfăcător, ră-
vizionarea populaţiei cu măr­ că este necesar să se elabo­ (Continuar* In pag. a 2-a) tă procentul la semănat să mînînd de realizat lucrarea (Continuare in pag. a 3-a)