Page 86 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 86
2ȉM5accmi3
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 380 • MIERCURI 26 APRILIE 1972 3
liliJi&iluyA/ügBaitf wifl HAWiism: i B^»uuut3iir.TP*'7«jr’.yyLUTO«e»LW!;vj'W^^gG3EES;:îJg3
Vă răsputiflem ia Mreliare
Hezuifâtele finalei judeţene Gheorghe Soma — Tomna
participă la muncă In C.A.P.
tic. Toţi fiii, indiferent dacă şi îşi îndeplinesc sarcinile în
sînt căsătoriţi sau nu, au credinţate.
a concursului brigăzilor dreptul de moştenire, în cote Luca Terentie — Cărăstău.
părţi egale, asupra bunurilor
mobile şl imobile ale părin Fiecare membru cooperator
ţilor. are nu numai dreptul, dar şi „Spre noi înşine“, »volum apărut în Editura Emi-
obligaţia de a participa la
artistice de agitaţie B. P. — Teliuc. Beneficiază muncă In cadrul cooperativei Filmul regizorului Peter vizează, în ultimă instanţă, nescu, reprezintă o colecţie de eseuri publicate în
de pensie de la C.A.P. nu agricole. Flecare este dator Yates poate fi încadrat în mecanismul complicat al u- presă, la care se adaugă altele inedite, aparţinînd
mai acel membri cooperatori să îndeplinească sarcinile ce-1 genul poliţist. Dar numai nui aparat care ar trebui lui Dan Zamfirescu. Reflecţiile autorului asupra fe
Deşi consumată duminică C.F.U. — C.S. Hunedoara; Lo sînt încredinţate de consiliul să se călăuzească după nomenului cultural românesc cuprind o largă arie
seara — după două zile da în cul II — brigada artistică de care, în ultimii 5 ani, au par formal, cu scopuri metodo
treceri — faza finală Judeţea agitaţie a Termocentralei Min ticipat In mod efectiv la de conducere. logice, deoarece încărcătura principiile limpezimii. tematică, căutînd să surprindă un specific şi o vo
nă a concursului brigăzilor tia; Locul III — brigada ar muncă şl şi-au realizat nor de idei a peliculei, valori Cazul în care Bullitt se caţie. In totalitatea sa, volumul este expresia unui
artistice de agitaţie a conti tistică de agitaţie a E.M. Te- mele de lucru stabilite de a- C. T. — Orăştie. Legea nu implică şi este implicat es militantism cultural pasionat.
nuat să se afle In atenţie atit liuc. Menţiuni: brigăzile ar vă dă dreptul. le artistice de care dispune
prin largul schimb de expe tistice de agitaţie de la U.V. dunarea generală. Cine nu cu prisosinţă ridică filmul te obişnuit. Chiar şi trata „Poeţi contemporani". Cel dc-al doilea volum (pri
rienţă realizat cu acest prilej, Călan, P.T.T. Deva, şl Spita participă la muncă, nu se „Locotenentul Bullitt“ mult rea cinematografică — dra mul a apărut în 1967) înseamnă o încercare teme
cit şl prin rezultatele care ur lul unificat Hunedoara. poate bucura de acest drept. Petru Onu — Geoagiu. rară a criticului Aurel Martin de a realiza, printr-o
mau să fie comunicate ulte Cămine culturale: Locul I — Drepturile la alocaţia de stat deasupra acelei ştachete maturgie vorbind — e obiş
rior. brigada artistică de agitaţie a Aurel Avrămescu — Văli- pentru copii, pe care le pri ce-1 este hărăzită, iertător, nuită. Dar reacţia poliţistu culegere de cronici, o istorie a poeziei româneşti
După ce juriul, alcătuit din căminului cultural Rapoltu miţi, sînt bine calculate. genului poliţist. lui faţă de detaliile morale contemporane. Autorul foloseşte un limbaj critic
personalităţi ale vieţii noastre Mare; Locul 11 — brigada ar oara. Luaţi legătura cu con „Locotenentul Bullitt" es ale cazului fac din film o simplu, concluziv, lipsit de preţiozităţi. Volumul
artistice şi specialişti, a ana tistică de agitaţie a căminului tabilul şef al cooperativei a-
lizat comportarea fiecărei bri cultural Poiana; Locul in — grlcole în care lucraţi şi, da loan Colţan — Cîrneşti. A- te, înainte de toate,' un film operă cinematografică de prin structură şi realizare se dovedeşte a fi o lu
găzi în parte, a făcut cunos brigăzilor artistice de agitaţie ijutorul social se acordă ace foarte curajos care, aban- excepţie, de o atitudine in crare de referinţă pentru o (eventuală) viitoare isto
cute rezultatele concursului în ale căminelor culturale din că nu sînteţl mulţumiţi cu lor salariaţi — bărbaţi în ca rie a literaturii române contemporane (Editura Uni
care, timp de patru luni şl Mărtlneştl şl SIntandrel; Men lămuririle pe care vi le dă, zul dumneavoastră — care donînd formula verificată a contestabilă. Urmărirea spec
mal bine, au fost angrenate ţiuni: brigăzile artistice de a- adresaţl-vă Uniunii ¡judeţene ciocnirii dintre bine şi rău, taculoasă — în care cad vers).
cele 160 de brigăzi artistice de gltaţle ale căminelor culturale la împlinirea vîrstei de 62 de emite o judecată de valoa victimă doi dintre gangsteri
agitaţie din judeţ. Iată, deci, din Luncolu de Jos şl Dobra. a C.A.P. Deva. ani dovedesc o vechime în
clasificarea stabilită de juriu, muncă de cel puţin 5 ani e- re documentată şi deloc — are ca scop stabilirea
pe categorii de participare : Cooperativei meşteşugăreşti : Ana Toma — Ribiţa. Sta măgulitoare despre realită unui adevăr bipolar ; mai
Case de cultură: Locul I — Locul I nu s-a acordat; Lo bilirea drepturilor de pro fectiv lucraţi şi dacă nu au ţile din S.U.A. Din filmul întîi de ce a fost ucis Penfru melomani
brigada artistică de agitaţie a cul II — brigăzile artistice de prietate între dumneavoastră alte mijloace proprii de exis lui Yates aflăm că poliţia Johnny Ross şi, apoi, care
Casei de cultură din Petro agitaţie ale cooperativelor „U- şi ginere se poate face numai tenţă. In legătură cu cealaltă
şani; Locul II — brigada ar nlrea“ Petroşani şl „Prestarea" problemă la care vă referiţi, nu este nici pe departe in este legătura dintre asasi După o perioadă destul gheze), Alexandru Jula
tistică de agitaţie a Casei de Hunedoara; Locul lll — bri pe cale judecătorească. trebuie să vă adresaţi perso coruptibilă şi promptitu nul cărunt şi Chalmers, de îndelungată în care („Inelul de logodnă",
cultură din Haţeg. găzile artistice de agitaţie ale loan Cristei — Geoagiu. nal comisiei de judecată din dinea intervenţiei sa personaj important. Chiar hunedorenii n-au mai fost „Să-ml spui un cuvînt"),
Sindicate: Locul I — brigar cooperativelor „Moţul" Brad Dreptul de a primi lot în fo unitatea unde lucraţi. le depinde deseori de inte dacă nu avem parte de aprovizionaţi cu discuri
da artistică de agitaţie a şl „Drum nou" Hunedoara. losinţă personală II au numai rese personale. Aflăm, apoi, nişte explicaţii detaliate în „proaspete", iată că Cen Boroş Zoltan — muzică u-
Todor Giurgi — Bulzeşti.
membrii cooperatori care In cazul dumneăvoastră poa că principalele calităţi în final, din cîteva cadre grăi trul de librării şi difuza şoară în limba maghiară.
toare, din privirile lui Ste-
poliţia americană sînt: co
te stabili de partea cui se loana vertebrală flexibilă ; ve Mc Queen înţelegem că rea cărţii ne informează
află dreptatea numai instan auzul şi văzul convertibil ; răul are rădăcini prea a- că preţioasele obiecte au Spectacole
ţa judecătorească. uşurinţa renunţării la ade dînci ca atitudinea solitară sosit. Printre semnatari :
văr, dacă „adevărul" unul cinstită să-l poată extirpa. Corina Chiriac („Inimă nu
Sabin Negriu — Dobro.ţ. om suspus necesită acest Aceasta pentru că în socie Binecunoscuţii artişti ai
Singura soluţie în problema lucru. Trebuie să recunoaş fi de piatră", „De la inimă Operei de Stat din Timi
ridicată de dumneavoastră tem că Yates nu apelează tatea americană adevărul şl la inimă"), Marina Voica şoara sînt din nou oaspeţii i 7
dreptatea nu sînt noţiuni de
este să vă adresaţi direct co la mănuşi fine cînd face (piese spaniole şl portu judeţului nostru. De data a-
mitetului sindicatului şi con „incizii" în complicatele etică, ci mărfuri vandabile. ceasta ei vor prezenta pe
ducerii întreprinderii. In ori meandre ale aparatului po AL. COVACI scena Casei de cultură a
ce caz, întreprinderea nu este sindicatelor din Petroşani
obligată să suporte costul a- liţienesc american. Acesta un spectacol cu opereta
e fundalul pe care apare
bonamentulul dumneavoastră. absolut protestatar, tenace ,,Contesa Mariţa" de Kal-
Lanţul stâbiciunifor, ruginit Adam Duduţă — Haţeg. litt. Desigur, s-ar putea pu man. ★
şi cinstit, locotenentul Bul
Trustul judeţean S.M.A. este
ne întrebarea : E chiar atît Teatrul de păpuşi din
în măsură să vă dea relaţii de extraordinar pentru un Oradea întreprinde în a-
s-a încheiat fa tribunal vinţa salarizării şi retribuirii poliţist să fie perseverent ceste zile un turneu prin
le pe care le doriţi în pri
şi cinstit ? Nu sînt acestea,
rone cu piesa „Cine va
Cele mal brutale forme sub ca Cum au fost posibile aceste Lanţul slăbiciunilor, ruginit, ca dumneavoastră. oare, calităţi indispensabile cîteva localităţi hunedo-
re se manifestă Încălcarea pro daune aduse avutului obştesc ? re a făcut obiectul acestor rîn- unul păzitor al legii ? Fă- păzi clopoţeii". Azi, pre
prietăţii socialiste sînt furturile După cum a reieşit din dezbateri, durl, s-a Încheiat la tribunal în Lazăr Şerban — Săliştea. ră-ndoială că da. Insă cali
şi delapidările din această pro deşi nu avea antecedente penale. felul următor : Ion Fojică — 18 zintă două spectacole la
prietate. Oamenii muncii din ţara Ion Fojică era cunoscut ca un ani închisoare, Dănilă Filip — 10 Dacă aveţi martori şi fapte tăţile fireşti, „profesionale" Pui şi Haţeg. In continua
noastră luptă permanent pentru element vicios. Totuşi, el şi-a ex ani închisoare, iar ceilalţi infrac ale lui Bullitt se raportează re, piesa amintită va fi
apărarea şi dezvoltarea avutului primat dorinţa să gestioneze te tori au primit pedepse intre 6 concrete, puteţi să-i acţionaţi la un mediu corupt, ne
obştesc, fiind conştienţi că aclii- levizoarele şl a fost angajat de luni şi 2 ani închisoare. în judecată pe cetăţenii la prezentată la Călan şi Si-
tlndu-se de această înaltă res O.C.L. Industrial din Petroşani. cinstit, gata să ia ca aso meria (27 aprilie), Deva
ponsabilitate civică slujesc inte Pentru aceasta, era nevoie să e- care vă referiţi, aceasta fiind ciată lumea interlopă, dacă (28 aprilie). Hunedoara
resul întregului popor. Ei simt xlste şi cineva care să-l „garan PETRU FARAGO
fot mai mult această responsabi teze" cu o sumă mare de bani. vicepreşedinte singura cale de rezolvare a interesele sale cer acest lu (29 aprilie).
litate şl nu se pot împăca cu A. găsit nu un garant, ci trei ! al Tribunalului judeţean problemei respective. cru. Demonstraţia lui Yates Scenă din film
stările de lucruri negative care Nimeni din cel care au partici MARIN NEGOITA
se mal manifestă în acest dome pat la angajarea lui să nu-1 fi
niu. Ne-am convins Încă o dată
de acest lucru la Casa de cultu cimoscut 7 Credem că aici este
ră din Petroşani, unde ne aflam vorba de acele manifestări de ne r
— împreună cu cîteva sute de glijenţă şi de liberalism care fa
cetăţeni, veniţi din toată Valea ^ u avem deloc preten- toţi îi prevesteau un viitor tă de nume I) la capitolul săparea tunelului Aluniş de
.Ţiului — pentru a asista Ia jude vorizează producerea de infrac ţia de a spune o nou- strălucit"... „Promiţătorul" X „disciplină", deci acolo unde la Leşul Ursului... Spaţiul nu Pe yrmele materialelor poilicafe
carea unul proces în care erau ţiuni împotriva avutului obştesc.
implicaţi nu mal puţin de 19 In Lipsurile pe liniile evidenţei, con ““ täte — „noutatea", de a devenit, însă, un cuminte nu era vorba (cel puţin apa ne îngăduie să ne ocupăm de
culpaţi. trolului şl administrării avutului fapt, e foarte veche — aşe- slujbaş oarecare, într-un post rent !) de nimic „eroic", cl toate datele evoluţiei eroului
Ion Fojică, fost gestionar la public, precum şl cele manifes zînd sub ochii cititorului, îna modest, neştiut de nimeni, numai de îndeplinirea corec nostru — o evoluţie despre „o ZI cu GHINION DIN VIAJA LUI NEA MITICĂ"
magazinul de televizoare din Pe- tate In alegerea cadrelor Insăr- inte de a discuta întîmplări- ignorat de toţi. tă a obligaţiilor de serviciu. care s-a mai scris în ziare,
le care ne-au sugerat aceste Există, însă şi destine ca- Un tînăr care nu chiulea de o evoluţie care este încă „în
rînduri, cîteva adevăruri cu re-şi taie o altfel de traiec la lucru, nu se îmbăta, nu se curs", la care eroul nostru Apărută în nr. 5 327 al zia în vînzare (s.n.) toate nume
valoare de axiomă. torie. Există oameni care, certa cu meşterii, nu se es „lucrează" încă. Reamintim rului nostru, nota cu titlul de rele de ciorapi primite de la
Insemnârl de la un proces public Toţi cei care au meditat a- pornind la drum cu un ca chiva de la eforturi şi sar doar — în sprijinul demon mai sus semnala faptul că la I.C.R.T.I. Deva, în măsura
supra vieţii, toţi marii filo pital modest (sau, cel puţin, cini în plus... Calităţi comu straţiei noastre — debutul magazinul de tricotaje nr. 49 descompletării lor de la vîn
zofi, gînditori şi educatori au aşa pare acesta I) de însuşiri ne multor oameni, marii ma- său : un debut modest, fără din Brad se obişnuieşte, con- zare".
arătat că viaţa oferă oame zgomot, fără amăgitoare fo ^ ţrar celor mai elementare re- Ne oprim aici pentru a
troşanl, Împreună cu Dănilă Fl- cinate cu gestionarea lui oferă nilor infinite posibilităţi de
lip şi Încă 17 indivizi au păgu posibilităţi elementelor necinstite curi de artificii.'"Dar un de-'- ■ guli generale de comerţ, să justifica sublinierea făcută
bit avutul obştesc cu suma de — ca în cazul de care ne ocu manifestare şi afirmare, dar but de om serios şi discipli ' nu fie puse în vînzare anumi mai sus. Nu poate fi vorba,
273 712 Iei. păm — să atenteze la integritatea că ea, în sine, e goală. Va te produse care sînt foarte în nici un caz, de omisiunea
Imediat după ce a pus mina avutului obştesc. loarea ei depinde de ceea ce nat, care a ştiut şi a izbutit,
— la propriu — pe gestiunea VERITABILA solicitate de cumpărători. Este de a pune „operativ în vîn
magazinului de televizoare. Ion Faptele Ilicite nu e-au oprit la fac oamenii din ea, de mo prin muncă, prin educaţie, lesne de presupus ce „desti zare“ ciorapii cu numărul
Fojică s-a înţeles cu Dănilă Filip întocmirea acelor contracte ficti dul în care ei o privesc, o prin efortul perfecţionării, al respectiv, ci de „păstrarea"
să sustragă diferite sume do ve. Mărfurile înscrise în ele şi dezvoltă, o înfăptuiesc, b naţie" iau produsele ascunse
bani şi alte bunuri prin înche depăşirii perpetue a stadiilor după tejghea sau în alte intenţionată a acestora în afa
ierea unor contracte fictive. Pen neridicate de „beneficiari" erau' transformă în fapte vii. Cu locuri din magazin. Iată răs ra privirilor cumpărătorilor.
tru început, fiindcă nu aveau alţi comercializate de Fojică şl Filip. alte cuvinte, viaţa nu este un STRĂLUCIRE atinse, eforturi luminate de
prieteni, au fost încheiate două Apoi, pentru a suplini numărul „dar", ci o „perspectivă"; o flacăra idealurilor sale de punsul trimis către redacţie In notă se arăta clar că vîn
contracte de cumpărare în rate de O.C.L. comerţ mixt Brad : zătoarea şi gestionara au sus
a unor mărfuri pe numele lui bunurilor din magazin, cel doi perspectivă care poate fi comunist, să atingă praguri ,,Cele sesizate în articol, ţinut, cu nota de livrare în
Filip Dănilă. Cum acesta nu avea cumpărau de la diverşi cetăţeni realizată, dar şi ratată; o ale desăvîrşirii pe care alţii
bani să achite avansul, Fojică l-a aparate de radio şl televizoare cale care poate fi străbătu privind nepunerea în vînzare mînă, că nu mai au asemenea
„.ajutat", luind din încasările ma — iniţial, poate, mai dotaţi a tuturor numerelor de ciorapi marfă în unitate. Dar, totul
gazinului sumele necesare. Suma vechi, pe care le vindeau ca fiind tă, dar şi evitată ; o misiune e bine cînd se termină cu...
luată din vinzări fiind ceva mai noi I care poate fi înfăptuită, dar şi daruri care să strălucească, jorităţi a tinerilor din zilele decît el, cel puţin sub ra relon fără dungă existente în
mare, o parte din ca a fost în- Printre alte ilegalităţi, reţinute şi pierdută. ajung, prin efortul tăcut şi noastre, care-şi fac din mun portul strălucirii exterioare a magazin, s-au constatat ade bine. „Pentru această ne
niinată lui Filip sub formă „II- în sarcina fostului gestionar Ion tenace al muncii, prin educa că, din seriozitatea înfăptui vărate, vinovate pentru a-
cliidă". La rîndul său, acesta n-a De cîte ori, în viaţa de ţie şi autoeducaţie, prin stră rii ei, un program de viaţă, însuşirilor — nu le-au atins. glijenţă (s.n.) cele două sala
ridicat din magazin toate măr Fojică, au fost şi desfacerea în toate zilele, n-am întîlnit oa ceastă situaţie făcîndu-se atît riate au fost sancţionate cu
furile înscrise pe contract, ră- rate a unor produse exceptate a- meni care, cîndva, într-o ti duinţa învăţăturii şi a per o necesitate firească, tot a- „Există — scria Democrit gestionara Eugenia Gorcea cît
minînd, deci, şi „partea" lui Fo fecţionării continue, să stoar tît de firească ca şi aerul pe — mai mulţi oameni capabili şi vînzătoarea Aurelia Jorza. 10 la sută penalizare pe sa
jică asigurată. .Această metodă cestui tel de vînzare, pentru ast nereţe consumată febril, ase că din aceste însuşiri şi da care-1 respiri.
de frustrare a avuţiei publice a- fel de „binefaceri" primind mită meni unor focuri de artificii, datorită exerciţiului, decît ap Acestea nu au pus operativ lariul din luna martie a.c.".
vea să se repete, cu puţine di de la cumpărători. ruri native toate sevele, tot Tînărul modest de atunci,
ferenţieri de „culoare", de încă Constituţia ţării noastre preve reprezentau, pentru cei din ceea ce ele le pot oferi, fruc- minerul fruntaş de azi... re- titudinilor fireşti". Există,
17 ori. jur, o autentică „promisiu tificîndu-le într-o operă crea întîlnit la Livezeni, încleştat vom adăuga, pornind de la
Pentru a-şi realiza „lovitura" de, printre îndatoririle de onoa ne", o latenţă de energii ce, toare de eficienţă şi de pres în bătălia deschiderii minei. exemplul de viaţă al erou DeschieJerea
plănuită — de fapt, fiecare act re ale cetăţenilor, şl pe aceea mai devreme sau mal tîrziu,
de jefuire a însemnat o lovire potrivit căreia „flecare cetăţean tigiu. Acest om, care a pornit-o „de lui de care ne-am ocupat — expoziiiei plasticienilor hunedorenl
dură dată avutului obştesc — Dă aveau să irumpă, să strălu Sînt aproape 21 de ani de jos“, de la lopată, este astăzi unul din nenumăratele exem
nilă Filip a început recrutarea este dator să respecte Constituţia cească, să se impună fertil şef de brigadă, nume cu fai
unor „candidaţi" pentru astfel de şl legile, să apere proprietatea şi major, prin toate roadele cînd la porţile (în care bă- ple pe care le-am fi putut In holul Casei de cultură interjudeţeană de pictură şi
matrapazlîcurl. Cel care au ac socialistă, să contribuie la întiirl- teau nu puţini, pe vremea a- mă în Valea Jiului, chemat din Hunedoara s-a deschis grafică deschisă la Craiova.
ceptat „chilipirul", au venit cu rea şl dezvoltarea orlnduirii so lor incandescente. Uneori, în ceea !) Exploatării carbonife totdeauna la locurile cele mal cita în aceste rînduri — o expoziţia de pictură şi gra Publicul s-a oprit cu in
dovezile de salarizare în buzunar să, anii acestora au trecut, grele, invitat să-şi probeze cale sigură, un unic şi veri
şi contractele misterioase au fost cialiste". Intr-adevăr, interesele viaţa lor a rămas o eternă re din Uricani se prezenta hărnicia şl iscusinţa în acţi ficat mijloc pentru a-ţi trans fică cu lucrări aparţinînd teres asupra lucrărilor sem
Încheiate, semnate, depuse la ţării şl ale poporului nostru nu „promisiune“, din focurile de un tînăr modest, tăcut, fără uni de răsunet şi de presti artiştilor plastici hunedo- nate de losif Matyas, Vic
contabilitatea O.C.L. industrial ne permit să privim cu îngăduin artificii ale tinereţii s-a ales, nimic care să-l deosebească giu. Eroul nostru se numeşte forma existenţa, dintr-o „pro reni, membri ai Filialei din tor Sylvester, Iosif Tollman,
din Petroşani etc. Au existat si- ţă acţiunile prin care se aduc de cei din jur. Autorul aces Augustin Demeter. Lui i se misiune" într-o realizare con Petro.şani şi cenaclului . din Ion Pîrvan, Tirón Budiu,
(uaţil — şi nu puţine — cînd ti prejudicii avutului obştesc, — nu \ plutind greu în aer, doar fu tor rînduri îşi aminteşte bine datorează, printre altele, re cretă, într-o profundă satis Deva al U.A.P. şi cîtorva Ernest Kovacs, Ecaterina
tularii de contract nu au ridicat trebuie să manifestăm nici un fel mul. „Păcat de X... Era un că, un an mai tîrziu, îi tre Sylvester, Luci'a Liţă, Au
nici un fel de marfă din maga do toleranţă faţă de furturi şi tînăr care promitea, avea ca cea numele în carnetul de re deschiderea minei Dîlja, lui facţie îndeplinită : munca. plasticieni amatori. Majori rel Florea, Ion Cîrjoi, Ho-
zin, cl... sume de bani I delapidări. şi altor mineri de frunte, a- tatea pieselor expuse au
pul plin de idei şi planuri. porter (într-o foarte lungă lis- semenea lui, li se datorează I. PETRIMANU ria Pop, Elena Bianu, Mir-
făcut parto şi din expoziţia cea Bitcă.
Prin specificul lor şantie de prefabricate Livezeni, ne-
rele sînt locurile unde cea respectarea strictă a norme
mai mică neatenţie poate de hm lospedirire a şaptiorelor - lor p.c.i. la unele lucrări de
(atenţie la numărul mare de menţină în lupta pentru li veni cauza unor incendii dis organizare, dezordinea pre
H A N D B A L faulturi în apărare). nul din locurile fruntaşe din trugătoare de însemnate va zentă la centrala termică şi
Acestea sînt atuuri care clasament. lori materiale. De aceea nu .depozitarea necorespunzătoare
permit componenţilor să se ION JURA este deloc exagerat să se a reziduurilor de carbid. Toa
ŞTIINJA - MINAUR BAIA MARE 11-11 (6-4) lor împotriva incendiilor este datorie a fiecărui constructor te aceste neajunsuri cad di
spună că apărarea şantiere
După victoria nesperată Păcat că spre final gaz O L E i o datorie a fiecărui construc rect în responsabilitatea şe
obţinută în etapa trecută la dele au slăbit ritmul, permi- tor, fie el muncitor, maistru fului poligonului, Vasile Stro-
ie, care manifestă o atitudi
Cisnădle, handbaliştii de la ţînd oaspeţilor să se impu sau inginer este dator să ia sele controale pe teren, ur la locurile de muncă, la lu ne tolerantă faţă de nerespec-
Ştiinţa au dat un nou exa nă şi să obţină egalarea. CORVINUL, DEVA - ŞTIINJA (INVÂJÂMINT) toate măsurile de prevenire mărirea îndeplinirii sarcinilor crările de organizare de şan tarea normelor de pază con
men dificil duminică dimi Cu toate acestea, punctul TIRGOVIŞTE 3-0 (15-6; 15-2; 15-12) a incendiilor la locurile de stabilite de organele de con tier, ca şi de pregătirea per tra incendiilor. Deşi destul
neaţa pa terenul de zgură de cîştigat în faţa liderului va muncă sau prin organizarea trol p.c.i. şi a celor cuprinse sonalului şi de îmbunătăţirea de rare, pe şantierele de con
la stadionul Jiul, în faţa li lorează foarte mult pentru Superioare din toate punc tactice pe care le-a dat an activităţii conform normelor în planurile de măsuri, ana continuă a propagandei p.c.i. strucţii mai pot fi încă întîl-
derului clasamentului divi studenţi, în lupta ce o dau tele de vedere, elevele in trenorul lor le mobilizează, N.P.C.I./1970, să preîntîmpine, liza periodică a muncii fac pe şantiere. Şi la şantierul nite cazuri cînd sudorii nu
ziei B, seria a Il-a — Mi- pentru supravieţuirea în di structorului luliu Naghi au acţionînd cu hotărîre, ega- orice pericol de foc. de-acum parte din activita nr. 4 Lupeni grija pentru respectă cu stricteţe normele
naur Baia Mare. vizia B de handbal. cîştigat destul de uşor. lînd, apoi, în final cîşti- Considerînd lupta împotri tea curentă a colectivului de transpunerea în viaţă a nor p.c.i. De ce se uită oare că
Meciul, deosebit de impor După jocul bun prestat, ca După ce au cîştigat două gînd. va incendiilor ca formă con conducere a grupului de şan melor p.c.i este evidentă. Pre fiecare seînteie sărită de la
tant în special pentru local şi prin eforturile lăudabile seturi (la 6 şi 2), în cel de A fost un joc de slabă cretă de apărare a avutului tiere. şedintele comisiei tehnice aparatul de sudură poate de
nici, (situaţia lor precară în depuse duminică, avem con al treilea, jucătoarele din factură tehnică în care ju obştesc, conducerea grupului Simţul răspunderii personale p.c.i., maistrul Otto Corciani, veni focarul unui incendiu
clasament) a fost viu dispu vingerea că ei vor reuşi să Tîrgovişte reuşesc să condu cătoarele gazde, deşi fără de şantiere Valea Jiului a- este astfel transmis pe întrea şeful şantierului, se îngrijeş atunci cînd cade pe materia
tat, termlnlndu-se pînă la ur se desprindă din zona peri că cu 6—2, datorită faptului cîteva titulare, au cîştigat în parţinînd Trustului de con ga filieră în fiecare şantier. te îndeaproape de depozita le inflamabile ? De ce carbi
rea corespunzătoare a mate
mă nedecis i 11—11. culoasă a clasamentului. că jucătoarele de la Corvi- faţa unei echipe de o valoa strucţii Hunedoara are în per Pe şantierul nr. 1 Petroşani dul se depozitează necores
Studenţii, spre deosebire Principalii realizatori : Mas- nul au abordat acest . set re sub nivelul echipelor di manenţă în atenţia sa luarea eficienţa planurilor de mă rialelor, de organizarea pazei punzător, dealtfel ca şi vop
contra incendiilor la locurile
de alte dăţl, au condus din tici (3), Lupul (3), Ion Con nehotărît, dar îndrumările vizionare B. acelor măsuri care să scoată suri întocmite sub conduce de muncă, de urmărirea ope selele pe bază de ulei, iar tu
primele minute, chiar şi la stantin (pentru Ştiinţa) şi CORVINUL HUNEDOARA - ELECTROPUTERE şantierele în afara pericolului rea preşedintelui comisiei rativă a sarcinilor prevăzu burile de oxigen sînt arun
3 goluri diferenţă, în faţa Palco (6), Alb'oaică (5) — focului. încă din faza de pro tehnice p.c.i., loan Sasu, şe te în planurile de măsuri. cate la întîmplare ? Aceste
unui adversar redutabil, ca pentru Minaur. CRAIOVA 0-3 (-13, -14, -9) iecte se întreprinde o anali ful şantierului, se poate con întrebări nu au decît un sin
Dacă se poate afirma că,
re nu a cunoscut înfrîngerea nivel tehnic. Echipa hunedo- ză amănunţită a acestora pen stata la fiecare loc de mun în general, pe şantierele ju gur răspuns : neglijenţa, ne
de la începutul campionatu C. MATEESOU Duminică, în faţa fileului reană a deziluzionat prin ma tru ca atît viitorul şantier, că. Buna instruire a perso deţului, inclusiv pe cele de păsarea, indisciplina — în ul
nalului se concretizează în
lui. instalat în sala sporturilor cît şl viitoarea construcţie timă instanţă. Iar exemple în
„Constructorul" din Hune niera anemică de joc: blo să fie realizate conform tu luarea de măsuri operative la Deva şi Orăştie, aparţi acest sens oferă suficiente
ŞCOALA SPORTIVĂ DEVA - ŞCOALA SPORTI doara, s-au întîlnit echipele caj inexistent, preluări slabe, turor normelor de pază con pentru înlăturarea pericolelor nînd T. C. Hunedoara, sim şantierul 5 instalaţii, con
masculine de volei, divizio lipsă de forţă în atac şi ser de incendii. O preocupare ţul de răspundere se mani dus de inginerul Dumitru Vi-
VĂ REŞIJA 18-14 (9-6) tra incendiilor pentru că, festă în măsuri concrete, sta
nare B, Corvinul Hunedoara vicii greşite. Inexplicabilă a aşa cum o spune o maximă susţinută faţă de traducerea bilite pe oameni şi locuri de şan. Aici e nevoie de o in
Intr-o continuă ascensiune cu Mazilu în formă bună, şi Electroputere Craiova, în- fost căderea din setul doi, din popor, e mai uşor să pre în viaţă a tuturor normelor muncă, sînt unii care ignoră tervenţie mai promptă a or
de prevenire a incendiilor
de formă, sportivii pregătiţi s-au iniţiat acţiuni spectacu tîlnire în cadrul căreia gaz cînd, deşi conduceau cu vii decît să stingi şi să re manifestă şi conducerea şan regulile de pază contra in ganelor de resort pentru ca
locurile de muncă să fie fe
de prof. Tiberiu Drăgan au loase, aplaudate de numero dele au fost surclasate cu 14-8, au pierdut cu 16-14 (1). faci ceea ce focul a mistuit. A- tierului 3 Vulcan. Aici, pre rite de pericolul pe care-1
Oaspeţii au cîştigat pentru
făcut un joc bun în compa sul public prezent la acest categoricul scor de 3—0. că au dovedit omogenitate, ici îşi găseşte explicaţia grija şedintele comisiei tehnice cendiilor, periclilînd securita prezintă... neglijenţa. Pentru
nia colegilor lor din Reşiţa, meci. In finalul întilnirii l-am permanentă a inginerilor Du p.c.i, Horaţiu Tamaşi, şeful tea şantierelor. Este necesar că indicaţii s-au dat, măsuri
pe care i-au întrecut cu Urmărind evoluţia echipei i'ugat pe arbitrul principal blocaj agresiv, o mare pute mitru Ţurnă şi loan Sitescu, şantierului, se preocupă în să fie relevate unele impro de la nivelul trustului s-au
19_14, Partida a fost la dis Ş.S. Deva, am remarcat un Vasile Trainici din Ti re şi dăruire în joc. Dealt director şi respectiv, inginer deaproape de rezolvarea sar vizaţii şi puneri necorespun luat, dar ele trebuie să fio
creţia elevilor deveni, care cîştig în ceea ce priveşte o- mişoara, să comenteze suc fel, scorul reflectă fidel ra şef al grupului de şantiere
la pauză aveau un avantaj mogenitatea formaţiei şi, fapt cint această jiartidă : ..Intîl- portul de forţe al celor două — pentru ca normele p.c.i. cinilor şi normelor de pază zătoare la pămînt la instala şi concretizate acolo, pe şan
de trei i goluri, pe care l-au îtnbucurător, creşterea vite nirea a durat o oră şi două garnituri". să fie riguros respectate. De contra incendiilor pe teren. ţiile electrice de la poligonul tiere.
mărit în repriza secundă. zei de execuţie în atac, co zeci şi cinci de minute, ea ION PĂDUREANU
Cu Szemes în zi de gol şi relată cu o defensivă fermă fiind în general de un slab