Page 88 - Drumul_socialismului_1972_04

Proletari din toafe tarile, aniii-văl
şEoiiiA Mimyiui

[ Al CX. Al PX.R.

In ziua de 26 aprilie 1972 a avut Ioc probat propunerile privind dezvoltarea
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al şi sistematizarea Şantierului naval
P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Constanţa şi a Şantierului naval Ga­
Ceauşescu, secretar general al Parti­ laţi, precum şi principalii indicatori
OPN Al COMimULUI. JUDÎŢtAN: PG R. ŞÎ AL GONSIIIULUI dului Comunist Român. tehnico-economici ai unor lucrări de in­
vestiţii care urmează să fie puse in
Au participat, ca invitaţi, miniştri şi
alţi conducători ai unor organe cen­ funcţiune în actualul cincinal. De a-
trale. semenea, a soluţionat unele probleme
ANUL XXIV. Nr. 5 381 JOI 27 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Comitetul Executiv a examinat şi o- ale activităţii curente.

Constructorilor hunedoreni li s-a Conferinţa judeţeană a

^ ^"sociefăţii' socialisfe româneşti
decernat Diploma de întreprindere inginerilor şi tehnicienilor
HM îl- i SÖMIS, 0 il Ieri a avut loc, la Hune­ Consiliului judeţean al sindi­

■BIlAi IA IWICABIA MöllllAiiAli A PAIMIÎ fruntaşa in întrecerea pe ţară doara, conferinţa judeţeană catelor.
Conf. dr. ing. Petru Roman,
a inginerilor şi tehnicienilor,
6 <>' i ce a dezbătut activitatea des­ directorul general al Centra­
Oamenii schelelor de la rii colective din primul an riaşă activitate creatoare făşurată de comisia judeţea­ lei cărbunelui Petroşani, pre­
Hunedoara ' sînt, de mai bi­ al cincinalului au fost evi­ pentru îndeplinirea prevede­ nă, de comisiile din întreprin­ şedintele Comisiei judeţene a
Am pornit cu nădejde la îndeplinirea făşurat o activitate vastă, laborioasă pen­ ne de două decenii, o prezen­ denţiate în informarea pre­ rilor celui de-al doilea an al deri ale inginerilor şi tehni­ inginerilor şi tehnicienilor, a
marilor sarcini ale celui de-al Il-lea an tru transpunerea în viaţă a programului ţă de statornic prestigiu în zentată de ing. Gheorghe cincinalului, vorbitorul a e cienilor — în lumina sarcini­ prezentat o informare asupra
al cincinalului — cincinalul in care se edificării societăţii socialiste multilate­ rîndul detaşamentului de Moldt, directorul general al videnţiat preocupările inten­ lor izvorîte din lucrările activităţii depuse şi a princi­
pun bazele solide ale edificării societăţii ral dezvoltate. In acest cadru, trebuie constructori ai’ ţării. De nu­ întreprinderii. In anul 1971, se ale colectivului, în frun­ Conferinţei pe ţară a cadre­ palelor sarcini care revin ca­
socialiste multilateral dezvoltate. Am subliniat, în primul rînd, programul mele lor sînt legate forţa şi constructorii de la I.C.S.H. te cu comuniştii, de a execu­ lor de conducere din între­ drelor tehnice pentru înde­
pornit, am trecut la muncă, cum se spu­ P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii dinamismul siderurgiei hu- au depăşit planul de con- ta la timp şi în condiţii de prinderile industriale şi de plinirea planului de stat pe
ne cu dreptul, pentru că în primul tri­ ideologice, ridicarea nivelului general ai nedorene, peisajul . modern strucţii-montaj cu peste 13 calitate şi eficienţă superi­ construcţii, pe baza proiectu­ 1972, relevînd aportul deose­
mestru al acestui an am reuşit să depă­ cunoaşterii, pentru aşezarea relaţiilor din al citadelei metalului de pe milioane lei, au înregis­ oare marile agregate siderur­ lui de statut — şi a adoptat bit al inginerilor şi tehnicie­
şim planul producţiei industriale globa­ societatea noastră pe baza principiilor Cerna, dimensiunile socialis­ trat o productivitate a mun­ gice — furnalul nr. 9 şi măsuri pentru îmbunătăţirea nilor din economia judeţului
le cu 76 milioane lei şi la producţia mar­ eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. te ale acestui oraş puternic cii deosebit de ridicată, au banda nr. 3 de aglomerare activităţii obşteşti a intelec­ Hunedoara la înfăptuirile din
fă vîndută şi încasată cu 74 milioane lei. Tezele din iulie şi programul educaţional propulsat pe coordonatele obţinut beneficii suplimen­ — întregul program de re­ tualităţii tehnice din judeţ în primul an al cincinalului în
Cu alte cuvinte există o relaţie normală, adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din industrializării. tare în valoare de 7,5 milioane cadrul şi sub conducerea sin­ industrie, construcţii, trans­
justă, între realizările valorice şi cele fi­ 3-5 noiembrie 1971 constituie o parte in­ Acestei frumoase , cărţi de lei. Constituie un fapt re­ paraţii capitale, precum şl dicatelor. porturi şi telecomunicaţii,
precum şi în alte domenii e-
Inginerii şi tehnicienii par­
cele 1 700 apartamente pla­
zice, între producţia de valori şi cea de tegrantă, indisolubilă a operei de făurire vizită a harnicului şi talen­ marcabil predarea la timp şi ticipanţi la conferinţă, invi­ conomice.
întrebuinţare. a societăţii socialiste multilateral dezvol­ tatului colectiv al I.C.S.H. 1 în devans a tuturor obiec­ nificate. Este un angaja­ taţi din partea organelor de In cadrul dezbaterilor au
ment ferm, pe care con­
Zilele acestea, organizaţia judeţeană tate, o cartă etico-morală a naţiunii noas­ se conferă astăzi valori şi tivelor industriale şi social- partid, de sindicat şi U.T.C., luat apoi cuvîntul tovarăşii
de partid. Consiliul popular judeţean, semnificaţii noi. Pentru me­ culturale, structorii noştri îl reafir­ conducători de întreprinderi, Oleg Buhlik, inginer şef la
colectivele de muncă fruntaşe din ju­ tre. Constituie un imens cîştig pe plan ritele deosebite aduse la Trecînd în revistă aceste mă şi cu acest prilej săr­ centrale industriale şi insti­ C. S. Hunedoara, Gheorghe
deţ trăiesc plenar sentimentul satisfac­ formativ faptul că secretarul general al înălţarea marilor obiective prestigioase succese, acum în bătoresc — a încheiat vorbi­ tuţii cu caracter tehnic, mun­ Giuclea, director tehnic la
partidului a pus la baza întregului proces
ţiei faţă de distincţiile primite pentru industriale şi social-culturale preajma zilei de 1 Mai, în- torul. citori fruntaşi în întrecerea Centrala cărbunelui Petro­
activitatea deosebită din primul an al de formare a omului nou munca, învăţă- hunedorene, pentru cîştiga- tr-o perioadă cind întregul socialistă au salutat cu deo­ şani. losif lacob, inginer la
cincinalului. Aceste momente n-au consti­ mîntul, ştiinţa, factori primordiali ai ac­ rea locului al Il-lea pe ţară popor este angajat într-o u- (Continuare In pag. a 3-a) sebită căldură prezenţa la U. V. Călan, Alexandru Re-
tuit un simplu bilanţ, ci, mai degrabă, o tivităţii umane, ai progresului societăţii în întrecerea pe 1971 dintre consfătuire a tovarăşilor breanu, director tehnic al
nouă angajare în eforturile generale ale omeneşti. colectivele de constructori, loachim Moga, membru al I.E.C. Deva, Voicu Corinda,
întregului popor pentru perfecţionarea Programul partidului de educaţie so­ întreprinderea de construcţii C.C. al P.C.R., prim-secretar inginer şef la I. M. Barza,
societăţii noastre, pentru asigurarea cialistă şi comunistă a determinat o ac­ siderurgice Hunedoara a fost al Comitetului judeţean de Petru Nicoară, maistru la
mersului neabătut, sub conducerea par­ tivitate intensă din partea organelor şi distinsă de conducerea de MoítílíüaH activ l? înfăptuirea tuturor sardrùlor partid. Chiţii Florea, membru I. M. Hunedoara, Sevastiţa
tidului, spre culmile înalte ale civiliza­ organizaţiilor de partid pentru modelarea partid şi de stat cu „Ordinul al Comitetului Executiv al Pănescu. inginer şef la „Mar­
ţiei socialiste. comportamentului comuniştilor, al tutu­ Muncii" clasa a Il-a şi cu Consiliului Central al mura" Simeria, Aurel Pădu-
In tot ceea ce întreprind comuniştii ror oamenilor muncii. A crescut nivelul Steagul roşu şi Diplo­ U.G.S.R., Nicolae Murguleţ, reanu, inginer şef la T. C.
hunedoreni, oamenii muncii de pe aces­ de combativitate în adunările generale ma de întreprindere frun­ vicepreşedinte al Consiliului Deva, Traian Gheorghiţă, in­
te meleaguri, se vădesc sentimentele, ab­ de partid, care se înscriu tot mai mult taşă pe ţară locul II, acorda­ Naţional al Inginerilor şi giner la C. S. Hunedoara,
Marlus Goia, inginer la In­
negaţia, hotărîrea cu care întîmpină un ca adevărate şcoli de educaţie comunis­ te de Uniunea Generală a Tehnicienilor, Ştefan Almă­ stitutul de proiectări judeţe-
eveniment Istoric al anului — Conferin­ tă, au apărut sau au fost reconsiderate Sindicatelor din România. şan, secretar al Comitetului
judeţean de partid, Pogea
ţa Naţională a Partidului Comunist numeroase iniţiative adresate conştiinţei, Adunarea festivă consacra­ CU PLANUL PE PATRU Brîncoveanu, preşedintele (Continuare în pag. a 3-a)
Român. Ei au reţinut că acest înalt fo­ activitatea politico-ideologică a devenit tă evenimentului, precum şl
rum va dezbate modul cum s-au înfăp­ obiect primordial al preocupărilor orga­ zilei de 1 Mai, a reunit nu­
tuit hotărîrile Conferinţei Naţionale a nelor şi organizaţiilor de partid, al tu­ meroşi muncitori, maiştri,
partidului din 1967, directivele Congresu­ turor factorilor care contribuie la edu­ tehnicieni şi ingineri care LUNI ÎNDEPLINIT După terminarea însămînţă-
lui al X-lca al P.C.R. cu privire la mă­ caţia poporului. Avem în judeţ o seamă s-au remarcat pe şantierele
surile de perfecţionare continuă a con­ de iniţiative care contribuie la modela­ Hunedoarei prin hărnicie,
ducerii şi planificării activităţii economi- rea etico-morală a omului: „Dirigenţia pricepere, competenţă şi res­
co-sociale, la dezvoltarea democraţiei so­ muncitorească", „Ih muncă, familie, so­ ponsabilitate în muncă. La rii porumbului^ eforturile
cialiste. Industria locală a judeţului
cietate: conştiinţă socialistă, demnitate, adunare au luat parte tova­
Făcînd bilanţul succint al măsurilor onoare" ; „De vorbă cu conştiinţa“, „La răşii Ştefan Almăşan, secre­ Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din
luate de conducerea partidului nostru sfat cu ortacii" şi altele. Poate cea mai tar al Comitetului judeţean industria locală a judeţului nostru cinstesc ziua de , să fie concentrate la
pentru perfecţionarea continuă a condu­ încărcată de conţinut educativ, ca şi de de partid, Nicolae Moraru, 1 Mal cu importante succese în producţie. Muncind
cerii şi organizării activităţii economico- preşedintele Comitetului U-
afecţiune, este iniţiativa pionierilor din cu însufleţire pentru transpunerea în fapte a angaja­
sociale, încercăm un sentiment de deplină Valea Jiului: „In fiecare zi din viaţa de niunii sindicatelor din me­ mentelor asumate în întrecerea socialistă, lucrătorii
satisfacţie şi profundă adeziune. Au fost pionier — o faptă demnă de un viitor talurgie şi construcţia de din unităţile aparţinătoare Direcţiei judeţene de in­ IMTRETINEREA CULTURILOR
create centralele industriale, întreprinde­ comunist". Toate acestea oglindesc, preg­ maşini, Pogea Brîncoveanu, dustrie locală au îndeplinit înainte de termen pre­
rile au devenit cu adevărat unităţi de nant, cît de adînc şi atotcuprinzător s-a preşedintele Consiliului ju­ vederile de plan pe patru luni. Din calculele estima­
bază ale economiei naţionale, planifica­ înscris programul educaţional al parti­ deţean al sindicatelor, Gheor- tive întocmite, rezultă că pînă la marea sărbătoare a Angajaţi cu toate eforturi­ tul porumbului să fie grab­
rea producţiei ţine seama de posibilităţi dului în viaţa noastră. ghe Vasiu, prim-secretar al oamenilor muncii se va realiza o depăşire de circa le în realizarea unor pro­ nic încheiat pe întreaga su­
şl de influenţa acţiunii legii valorii în Comitetului municipal de 17 milioane lei la producţia globală şl 16,5 milioane ducţii sporite la hectar, coo­ prafaţă planificată.
Prima Conferinţă pe ţară a secretarilor
socialism, problema pregătirii cadrelor a comitetelor de partid şi a preşedinţilor partid Hunedoara, Iginio Pa- lei la producţia marfă. peratorii şi mecanizatorii au După încheierea semăna­
devenit parte integrantă a planurilor a- consiliilor populare comunale a constituit voni, secretar general al Mi­ Succesele înregistrate confirmă pe deplin eficien­ depus o muncă rodnică pen­ tului, cooperatorii şi meca­
nuale şi cincinale de dezvoltare econo- o remarcabilă acţiune iniţiată de condu­ nisterului Industriei Meta­ ţa acţiunilor valoroase întreprinse de organizaţiile de tru a pregăti baze temeinice nizatorii sînt confruntaţi cu
partid din întreprinderi şi de conducerile tehnico-ad-
recoltei prin insămînţarea la
alte lucrări de importanţă
Francisc
Folticska,
lurgice,
mioo-socială a României. cerea partidului pe linia transfiunerli în ministrative pentru valorificarea superioară a re­
director general al Trustului timp şi în condiţii agroteh­ covîrşitoare pentru soarta re­
Partidul nostru, conducerea sa, în frun­ de construcţii şi montaje si­ surselor locale. A existat o preocupare susţinută pen­ nice superioare a culturilor. coltei. Este vorba despre e-
te cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a des­ derurgice Bucureşti. tru sporirea producţiei la unele sortimente mult so­ Drept rezultat al transpune­ fectuarea la" un nivel agro­
(Continuare în pog. a 3-a) licitate. Ca urmare, s-au realizat peste prevederile
Roadele eforturilor depu­ de plan la zi mai mult de 100 000 cărămizi, 1 400 mc rii în viaţă a măsurilor po- tehnic superior a acţiunilor
se, ale abnegaţiei şi dărui- prefabricate din beton, 20 000 mc agregate de carieră litico-organizatorice iniţiate de îngrijire a culturilor —
respectiv a plivitului şi a
şi balastiere, precum şi însemnate cantităţi de var, de organele şi organizaţiile praşilelor mecanice şi ma­
de partid, pînă la această
mobilă şi alte produse. dată cooperativele agricole nuale. In unele unităţi —
Concomitent cu sporirea producţiei au fost asimi­ din judeţ au terminat însă- C.A.P. Rapoltu Mare şi Bă-
10 ani de la încheierea procesului de cooperativizare a agriculturii late şi introduse în -fabricaţie 22 sortimente noi de mînţarea porumbului desti­ cia — s-a efectuat praşila la
bunuri de larg consum şi produse de "uz casnic. Tre­
nat producţiei de boabe pe
buie evidenţiate îndeosebi rezultateie remarcabile ob­ suprafeţele stabilite, rămînînd sfeclă, iar la cooperativele
agricole din Orăştie, Deva,
ţinute de colectivele întreprinderilor de industrie lo­ de efectuat doar semănatul ■Vaidei, Burjuc etc. s-au pli­
cală din Orăştie şi Hunedoara care au depăşit sarci­
Paşi viguroşi pe treptele progresului şi bunăstării nile planului de producţie ce le-au revenit de la în­ coltarea culturilor pentru ma­ vit cerealele păioase de pe
porumbului furajer după re­
însemnate,
suprafeţe
creîn-
ceputul anului şi pînă acum cu 25 şi respectiv 24 lă
să verde. Succes meritoriu,
du-se astfel premise favora­
sută.
încheierea însămînţărilor în
limitele epocii optime repre­ bile creşterii şi dezvoltării
normale a plantelor.
întreprinderea de industrializare zintă un factor de seamă în Ploile căzute în ultimele
In primăvara acestui an se tehnologiilor înaintate în tehnologia aplicată la cultu­ zile influenţează pozitiv ve­
împlinesc 10 ani de la înche­ VIOREL OCOŞ producţie), s-a introdus noul a laptelui Simerla ra porumbului pentru a ob­ getaţia plantelor, dar în a-
ierea cooperativizării agricul­ preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor sistem de plată a muncii în ţine recolte cît mai mari la
turii — act de irnportanţă is­ agricole de producţie baza acordului global şi s-au Colectivul do mun că al Intrcpi’inderii de unitatea de suprafaţă. De celaşi timp se dezvoltă ver­
torică covîrşitoare, care a majorat pensiile ţăranilor co­ tiginos şi buruienile care, ne­
marcat un moment de mare operatori, a creat premise fa­ industrializare a lapte lui din Simeria continuă să remarcat este faptul că lu­ combătute la timp, dijmu-
însemnătate în înfăptuirea re­ îmbucurătoare, rodul eforturi­ făcindu-se paşi însemnaţi pe vorabile mobilizării intense a înregistreze noi fapte demne de eonseinnat. Muncind crarea respectivă s-a în­ iesc serios recolta. In aceste
voluţiei socialiste în România lor statului şi al muncii sus­ calea ridicării nivelului de întregului potenţial uman şi cu eforturi amplificate pentru depăşirea integrală a cheiat mult mai devreme condiţii SC simte acut nece­
şi un îndelungat proces de ţinute depuse de cooperatori viaţă al ţărănimii cooperati.s- material al agriculturii la sarcinilor de pioducţie şi angajamenlelor, muncitorii, decît în anii precedenţi, ceea sitatea unei mobilizări sus­
schimbări fundamentale în şi mecanizatori, concretizîn- te. Cum este şi firesc, în an- realizarea obiectivelor trasate tehnicienii şi inginerii din cadrul întreprinderii au în­ ce denotă că timpul favo­ ţinute a tuturor forţelor şi
structura socialistă a satelor du-se în sporirea continuă a samblui acţiunilor iniţiate de partid. Rod al unirii e- deplinit cu mult înainte de termen planul pe primele rabil şi mijloacele mecanice mijloacelor la întreţinerea
ţării noastre, în caracterul re­ avuţiei obşteşti, în creşterea pentru fructificarea cît mai forturilor cooperativelor agri­ patru luni. Se estimează astfel ca, în eînstea zilei de s-au folosit cu randament culturilor, prima praşilă şi
laţiilor de producţie din agri­ veniturilor băneşti ale unită­ eficientă a potenţialului de cole, şi în judeţul nostru s-au 1 Mai, valoarea producţiei globale planificate să fie sporit, că munca s-a organi­ plivitul fiind lucrări care ho­
cultură, în întregul mod de ţilor şi ridicarea bunăstării producţie al C..A.P., un ac­ constituit asociaţii intercoope- depăşită cu 1 675 000 ici, iar cea a pTCchicţiei marfă zat mai bine. tărăsc in bună măsură soar­
muncă şî de viaţă al ţărăni­ ţărănimii. Concomitent cu a- cent deosebit s-a pus pe dez­ ratiste pentru producerea le­ cu 1 840 000 ici, in condiţiile depăşirii planului la fie­ Dispunînd de suficiente ta producţiei viitoare. In ve­
mii. In perioada care a tre­ ceasta, se remarcă o contri­ voltarea zootehniei şi pomi- gumelor în sere, creşterea şi care sortiment fabricat. In acelaşi timp se va obţine forţe şi mijloace, este de derea realizării cu succes a
cut de la cooperativizare s-au buţie tot mai importantă a culturii, ramuri de producţie îngrăşarea în complexe de tip un spor de productivitate de 3 000 lei pe salariat. aşteptat ca şi în întreprinde­ lucrărilor respective, de
obţinut succese remarcabile cooperativelor agricole la care în judeţul nostru găsesc industrial a tineretului ovin rile agricole de stat semăna- maximă însemnătate este ca
în dezvoltarea agriculturii, constituirea fondului centrali­ condiţii economice şi natu­ şi bovin, acestora revenin- specialiştii din unităţi să ur­
ceea ce confirmă justeţea po­ zat al statului, la îmbunătă­ rale deosebit de prielnice. Ca du-le un rol deosebit de im­ mărească în permanenţă sta­
liticii partidului nostru de ţirea aprovizionării popu­ urmare, efectivele de bovine portant în sporirea venituri­ rea de vegetaţie a culturilor,
creare a economiei socialiste laţiei cu produse agroalimen- şi ovine au sporit în ultimii lor unităţilor agricole coope­ stabilind cu precizie mo­
unitare. tare. zece ani cu 34 şi respectiv ratiste şi a contribuţiei lor la mentul începerii acţiunilor
Un aport hotărîtor la pro­ Tabloul progresului înregis­ 55 la sută, iar livezile s-au îmbunătăţirea aprovizionării
păşirea satelor, la consolida­ trat este puternic reliefat de c.xtins. îndeosebi cele în sis­ populaţiei. şi condiţiile agrotehnice care
rea economico-organizatorică cîteva cifre comparative care, tem intensiv, pe mai mult de Trecerea la înfăptuirea pro­ trebuie respectate. F,i au da­
a unităţilor agricole coope­ prin puterea lor de sinteză, 2 000 hectare. gramelor naţionale adoptate toria să supravegheze în per­
ratiste l-a avut sprijinul mul­ exprimă ataşamentul profund Măsurile de îmbunătăţire de conducerea partidului şi manenţă calitatea lucrărilor
tilateral — material, finan­ al ţărănimii cooperatiste faţă a organizării, planificării şi statului privind dezvoltarea ■pe fiecare tarla, acordînd o
ciar şi tehnic acordat de stat de politica înţeleaptă a par­ conducerii agriculturii adop­ zootehniei şi efectuarea lu­ grijă deosebită asigurării u-
—, ceea ce a determinat dez­ tidului nostru şi hotărîrea tate la şedinţa de lucru de la crărilor de îmbunătăţiri fun­ nci densităţi optime de plan­
voltarea bazei tehnico-mate- fermă de a mîlita neobosit C.C. al P.C.R. în 23 noîem- ciare — parte organică din te la hectar. Maximă aten­
riale a agriculturii, punînd pentru transpunerea în via­ brie 1970 precum şi cele ela­ planul de dezvoltare a agri­ ţie se cere acordată de ase­
un accent deosebit pe creş­ ţă a programului de făurire borate în urmă consfătuirii culturii, a întregii economii menea terminării grabnice a
terea gradului de mecaniza­ a soeietăţii socialiste mulţi- ’ pe ţară a secretarilor comi­ naţionale în actualul cinci plivitului, deoarece buruieni­
re a lucrărilor agricole, pe lateral dezvoltate în ţara tetelor comunale de partid şi nai — constituie o etapă de le reprezintă un serios con­
chimizare, irigaţii şi alte lu­ noastră. Astfel, Ia sfîrşitul a- a primarilor, pe baza preţi­ mare însemnătate în realiza­ curent al plantelor în folosi­
crări hidrpameliorative meni­ nului trecut, comparativ cu oaselor indicaţii date de se­ rea unei agriculturi intensive, rea hranei şi apel din sol.
te să asigure folosirea cît mai anul 1962, proprietatea ob­ cretarul general al partidului, de mare randament. Privite
eficientă a întregului fond ştească — izvorul creşterii tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în această perspectivă, apare
funciar. bunăstării ţărănimii — a spo­ au constituit şi constituie ja­ deosebit de semnificativ dru­
O privire retrospectivă a- rit cu 65 la sută. Concomi-' loane preţioase în realizarea mul pe care îl vor parcurge
supra rezultatelor înregistra­ tent cu aceasta, veniturile bă­ măreţelor sarcini pe care cooperativele agricole pe ca­ VREMEA
te de cooperativele agricole neşti ale unităţilor agricole Congresul al X-lea al parti­ lea consolidării lor economi-
din judeţul nostru în ultimii cooperatiste, au sporit de pe­ dului le-a pus în faţa lucră­ co-organizatorice, cît şî a ri­ 8e^4iRU 2a ORE
10 ani prilejuieşte constatări ste două ori, pe această bază torilor din agricultură. Fap­ dicării nivelului de viaţă al Vremea va fi răcoroa.sii, eu
tul că s-au reorganizat unită­ ţărănimii cooperatiste. Ast­ cerul temporar acttperil. Vln-
ţile de mecanizare a agricul­ fel. se prevede ca în actualul tiil va .siiHa potrivit clin nord
Şl iiorcl-esl. Temperatura e. In
Pagina a ll-ş turii, s-au creat consiliile in- cincinal producţia agricolă scŞdere. Minimele vor fi eii-
tcrcooperatiste
(care.
între
priiisc intre zero şi 3 grade,
altele, se preocupă de specia­ globală a'cooperativelor agri­ iar maximele intre 7 şi lO
UN DECENIU DE MUNCA RODNICA lizarea producţiei cooperati­ cole din judeţ să crească cu grade.
PENTRU ÎNFLORIREA AGRICULTURII velor agricole şi. in cadrul peste 40 la sută, fiind prevă­ PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZIIE
acestora, a muncii fermelor, zut să sporească simţitor pon­ Vremea se ameliorează, dar
SOCIALISTE, DE PROSPERITATE brigăzilor şi echipelor, de fo­ derea zootehniei în structura Noii angaj.Tţi )a exploatările miniere urmează o perioadă de instruire specială de 10 zile, timp va fi rel.ativ răcoroasă, cu ce­
losirea judicioasă a bazei teh- producţiei şi a veniturilor în care fac cunoştinţă cu citeva din elementele esenţiale ale mes eriei. Iată o lecţie de instruire a rul schimbător. Vitu potrivit
MULTILATERALĂ A SATULUI ROMÂNESC nico-materiale şi a cadrelor unui grup de noi angajaţi la mi na Vulcan. Maistrul instructor Le an Cucu expune componenţa şi diu nord şi nord-est. Tempe­
întrebuinţarea măştii de gaze.
ratura in uşoară creştere.
Foto: V ONOIU
de specialişti, de extinderea (Continuare în pag. a 2-a)