Page 90 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 90
■rri TiiiwMaMwiiaw3uintM.M
DRUMUL SOCIALISMULUI Q Nr. 5 381 e JOI 27 APRILIE 1972
prestigiu în economie şi în
DEVA. Cu cîteva zile ;„n activitatea social-gospodă-
„INITIATIVE HUNEDORENE“ urmă, la Clubul sindicate rească. Consiliului popular
lor din Deva, in cadrul ^x>nferintaţ; Nationalá.; a: parfidülui mo judeţean, colectivelor de
acţiunilor întreprinse de muncă de la C.S. Hunedoa
Un ajutor prefios lui de la Exploatarea mi ra şl E.M. Lupeni le-a re
către comitetul sindicatu
venit cinstea de a fi iniţia
nieră din localitate, în fa toare în marea întrecere pa
ţară. Aceasta obligă nu nu ■
ţa unul însemnat număr mimmi mal pe Iniţiatori, ci pe toa
m munca politică de masă de ingineri, maiştri, artifi te colectivităţile, pe toţi ce
cieri, brigadieri, suprave
ghetori şl şefi de echipă, â tăţenii din judeţ la o muncă
inginerul Roşea Dumitru a plină de abnegaţie, de dărui
Programul de Intensifica na „Victoria" Călan; „Nici litice de la om la om, reali re, pusă în slujba realizării
re a activităţii polltico-Ideo- un vagonet de minereu rebu- zării obiectivelor majore sub prezentat expunerea „Ro neabătute a programului edi
loglce adoptat de plena tat", de la Exploatarea minie liniate în cuvîntarea rostită lul artificierilor, brigadie ficării societăţii socialiste
ra C. C. al P. C. R. din ră ÎTelluc; „La pupitrul de de secretarul general al Par rilor, şefilor de echipă şl (Urmare din oaa. 1) în permanenţă în centrul a- ducţle în deplină siguranţă multilateral dezvoltate.
3-8 noiembrie 1971, la propu comandă — conştiinţă socia tidului Comunist Român la al supraveghetorilor în or tenţlel realizarea ritmică a ■ şl de securitate a muncii, o-
nerea tovarăşului Nicolae listă“, de la Termocentrala plenara C.C. al P.C.R. din no ganizarea superioară a lo prevederilor planului pe 1972 bllgînd în acelaşi timp în Faptele arată că sîntem pa
Ceauşescu, dezbătut de că Mintia etc. Merită sublinia iembrie 1971. Rezultă în ace cului de muncă". viaţă K hotărîrllor Congre la toate sortimentele, pune tregul personal la respecta un drum bun. Dar, în întîm-
tre comunişti şl ceilalţi oa te, de asemenea, profundele laşi timp că multe organiza sului al X-lea. In expune rea în funcţiune a noilor o- rea strictă a N.T.S.". pinarea unul asemenea eve
meni al muncii de la oraşe semnificaţii ale Iniţiativei ţii de partid şi colective de rea tovarăşului Nicolae blectlve şl atingerea parame Un eveniment Important niment. trebuie să avem în
şl sate, a generat şi stimu pionierilor din Valea Jiului: muncă au reconsiderat unele Seară insfructlv- Ceauşescu, în rezoluţia con trilor proiectaţi la termene l-a constituit cel de-al doi vedere — aşa cum sublinia
lat numeroase Iniţiative şl „In flecare zi din viaţa de iniţiative, forme şl metode ale ferinţei au fost evidenţiate le stabilite, sporirea în ritm lea Congres al Uniunii Naţio secretarul general al partidu
propuneri valoroase. m muncii politice de masă ca căile practice de emancipare mal susţinut a productivită lui la recenta plenară a Co
Publicaţia „Iniţiative hune- re de-a lungul anilor şi-au educaffvă a localităţilor rurale, mij ţii muncii, reducerea cheltu nale a Cooperativelor Agri mitetului Central şl la ple
cole de Producţie, care a sta
dorene", editată de către sec dovedit eficienţa. loacele de participare şl mal ielilor materiale de produc bilit noi jaloane de dezvol nara Consiliului Naţional al
ţia de propagandă a Comite Realizată în mare tiraj şl In cadrul expunerii au plenară a ^rănlmll la înflo ţie, îmbunătăţirea calităţii Frontului Unităţii Socialiste
tului judeţean Hunedoara al difuzată zilele acestea în or rirea patriei noastre. Măsu produselor. Trebuie şă facem tare a agriculturii noastre. — ’ că sînt necesare măsuri
P.C.R., prezintă doar cîteva ganizaţiile de partid şl de fost prezentate şl unele rile adoptate de această con totul pentru folosirea com Intîmplnăm, aşadar. Con serioase, energice pentru li
din multitudinea de iniţiati masă, în întreprinderile şl scheme de organizare a lo ferinţă şl-au găsit deja o pletă a capacităţilor de pro ferinţa Naţională a Partidu chidarea unor neajunsuri din
ve, care îşi au Izvorul în instituţiile judeţului, publica cului de muncă, adec largă aplicabilitate în creş lui Comunist Român cu o bo activitatea economică, mai
preocupările de zi cu zi ale ţia îşi propune drept scop să vate exploatării. Expune terea competenţei comunelor ducţie, înlăturarea neajunsu gată încărcătură de fapte, multă receptivitate şi spirit
organizaţiilor de partid şl de facă cunoscute preocupările, rea prezentată s-a bucurat pentru Întreaga activitate e- rilor în aprovizionare, des cu mutaţii deosebite în via de iniţiativă şi că realizări
masă de a descoperi forme căutările, experienţa dobîn- de un deosebit Interes din conomico-socială de pe teri facere, Instaurarea unei dis ţa politică, economică şl so le obţinute în domeniul edu
şi metode cit mal vii, antre dită în munca atît de delica partea participanţilor, ea toriul lor. cipline ferme în domeniul caţiei, al formării omului nou
nante, apte să plaseze conţi tă care vizează omul societă contribuind efectiv la îm Implicaţii deosebite în sfe consumurilor materiale şi al cială. So materializează cu să fie considerate doar ca un
nutul activităţii politice în ţii noastre, cu orizontul său bogăţirea cunoştinţelor pro ra producţiei materiale a a- relaţiilor contractuale, pentru succes programul elaborat început.
centrul preocupărilor actuale 'etico-moral, emanciparea lui fesionale. pregătirea cadrelor necesare de Congresul al X-lea al
ale partidului, al obiective multilaterală. îşi propune, de In continueirea expune vut şl le are Conferinţa pe partidului. România înain Organizaţia judeţeană, or
lor ce se ridică azi în faţa asemenea, să contribuie la rii coi prezenţi au petre ţară a cadrelor de conduce şi folosirea lor raţională. Es tează viguros, ferm spre ganele şl organizaţiile de
lucrătorilor din economie, al stimularea iniţiativei, la cul cut împreună cu familiile re din întreprinderi, centra te necesar ca organele şi culmile cele mai înalte ale partid, comuniştii, toţi oa
preocupărilor specifice fiecă tivarea spiritului novator, lor o seară de odihnă în le Industriale şl de construc organizaţiile de partid, sin progresului şl civilizaţiei so menii muncii hunedoreni în
rui colectiv şl, prin aceasta, creator în activitatea fiecărei compania formaţiei de mu ţii. Slntetlzînd sarcinile ce dicatele şl conducerile uni ţeleg profunda semnificaţie
să mobilizeze muncitorii, teh organizaţii de partid. zică uşoară a Clubului revin judeţului nostru din tăţilor economice şl de con cialiste. La fel ca şl anul a Conferinţei Naţionale a
nicienii, inginerii, ceilalţi oa Unele forme şi iniţiative sindicatelor din Deva, con documentele acestei conferin strucţii să se preocupe mal trecut, judeţul nostru s-a o- partidului pentru mersul nos
meni ai muncii, tineretul, la III« prezentate au o sferă largă dusă de profesorul L ţe, în adunarea activului Co îndeaproape de crearea celor bligat, în faţa conducerii tru înainte şl vor dovedi prin
realizarea ritmică şl ' la un de aplicabilitate. Altele nece Greavu. mitetului judeţean de partid mal bune condiţii de mun partidului şi statului, să fia fapte că suprema lor cauză
înalt nivel calitativ a sarci sită, fără îndoială, adaptări ALEXANDRU COSMA din luna martie se arăta: că, de viaţă, să asigure des în primele rînduri ale între este înflorirea multilaterală a
nilor de producţie şi obşteşti, la condiţiile specifice. Orga preşedintele comitetului sindica „Aceasta presupune să avem făşurarea activităţii de pro- cerii, să obţină realizări da României socialiste.
la îmbunătăţirea activităţii nizaţiile de partid au datoria tului minier Deva
în toate domeniile. Lucrarea pionier — o faptă demnă de să studieze experienţa pozi
se referă, pe larg, la unele un viitor comunist" şl ale a- tivă relevată în lucrarea pre
iniţiative deosebit de preţi celela pornită din rîndul ca zentată, să ia măsuri pentru
oase cum sînt; „Dirigenţla drelor didactice din comuna aplicarea în viaţă a tot ceea CONFERINŢA JUDEŢEANĂ Faza republicană a Fesfivalului
muncitorească", aplicată la Buceş — „Fiecare intelectual ce este bun şl înaintat. Acest
Exploatarea minieră Lonea ; să susţină cel puţin o acţiu lucru va conduce la îmbună A INGINERILOR Şl TEHNICIENILOR pionieresc de teatru şcolar
„In muncă, familie şl socie ne cultural-educativă pe săp- tăţirea în continuare a acti
tate : conştiinţă socialistă, tămînă". vităţii politico-educative, la
demnitate, onoare" — un de Din lecturarea publicaţiei perfecţionarea mijloacelor şl i (Urmof din pag, 1) Ia Iveală noi posibilităţi de succese de prestigiu ziua so
ziderat major pe care organi se desprinde cu multă preg metodelor folosite pentru ne. Petru lacob, preşedintele valorificare a capacităţii cre lidarităţii Internaţionale a Huneiloreoii-o edenerafi revdeîie
zaţia de partid, întregul co nanţă faptul că - precumpăni creşterea conştiinţei socialista comitetului sindicatului de ia atoare á Inginerilor şl teh celor ce muncesc, să cinsteas
lectiv al Fabricii chimice din toare sînt, în momentul de a maselor de oameni al mun E. M. Petrlla, Ivan Marian, nicienilor din judeţ. că apropiata Conferinţă Na
Orăştie şi-a propus să-l în faţă, preocupările stăruitoare, cii, pentru mobilizarea lor la profesor universitar la Insti A luat apoi cuvîntul tova ţională. Sînt convins că pen- Primele zile ale vacanţei Căuş, membru al juriului:
făptuiască ; „Nici o echipă statornice pentru subordona realizarea exemplară a sar tutul de mine din Petroşani. răşul loachlm Moga. După ce ■tru tot ce se va realiza în le-au oferit pionierilor hune „Intr-adevăr, aceştia sînt co
sub plan“, de la întreprinde rea întregii game a muncii cinilor ce le revin. Vorbitorii au analizat minu a adresat Inginerilor şl teh viitor, există teren de acţi doreni o confruntare de înal pii, aşa cum trebuie să fio
rea minieră Barza* ; „De vor politico-educative de masă şi,, ţios modul In care inginerii şl nicienilor, din partea Comi une cu prisosinţă pentru in tă ţinută artistică în cadrul toţi în scenă. Sinceri şi spon
bă cu conştiinţa" de la Uzl- mai cu seamă, a muncii po- V. PADUREANU tetului judeţean de partid, ginerii şi tehnicienii jude
tehnicienii din judeţ şl-au a- fazei republicane a Festiva tani“.
dus contribuţia la rezolvarea călduroase felicitări şl urări ţului, prin competenţa căro lului pionieresc de teatru şco De aceeaşi primire caldă
ra succesele dobîndite pot
unor deziderate ale econo de noi succese în înfăptui fi consolidate şl amplificate, lar, finală care a avut loc pe s-au bucurat brigada artisti
rea sarcinilor care revin ju
Constructorii hunedoreni - fruntaşi in intrecere miei, au făcut propuneri şl deţului în acest al doilea an cu cerinţele de perfecţiona fazele precedente pentru bu că a Şcolii generale nr. 4 din
scena Teatrului Giuleşti din
astfel ca ele să corespundă
privind
observaţii
Capitală. Cunoscuţi încă din
statutul
Deva, care a prezentat pro
al cincinalului, primul secre
C.N.I.T.
aluzie la cetatea Devei) ca şl
Pe baza sarcinilor ce re tar al Comitetului judeţean re a producţiei şi a muncii, na lor comportare, pionierii gramul „Cetatea viselor" (cu
(Urmară din pag. 1) re sub aspectul numărului lor obţinute în întrecerea pe vin cadrelor tehnico-lnglne- de partid a spus : După cum a întregii noastre economii". hunedoreni erau aşteptaţi a- revista muzicală „Galaxia"
şl importanţei obiectivelor anul 1971. reştl, în lumina programului este cunoscut. In întrecerea Participanţii la conferinţă tît de publicul spectator, cît pregătită de Şcoala generală
Inmînînd Steagul roşu şl Di în construcţie, al volumului Noi, constructorii hunedo-' partidului în actuala etapă da din Industrie pe anul 1971 au hotărît să adopte o che şi de personalităţile vieţii nr. 1 Brad. Spectatorii —
ploma conferită de U.G.S.R., de reparaţii capitale şl mo reni, vedem în toate aces dezvoltare a economiei naţio dintre organizaţiile judeţene mare către toate cadrele teh noastre artistice, prezente In mici şi mari — au trăit ală
tovarăşul Nicolae Mora- dernizării, al creşterii pro tea, mult stimate tovarăşe nale, s-a adoptat un cuprin de partid, judeţul nostru a nice, inginereşti şi economi juriul concursului. „Debutul" turi de . pionierii interpreţi
ru a felicitat colecti ductivităţii şl eficienţei mun Nicolae Ceauşescu, recunoaş zător plan de măsuri care ocupat locul doi pe ţară, fiind ce din ţară, chemare prin pe scena fazei republicane e momente de adevărată feerie
vul I.C.S.H., a adresat cii, vorbitorul a adresat or terea eforturilor pe care vizează Intensificarea activi distins cu „Ordinul Muncii" care se angajează să-şi adu încredinţat Georgetei Moraru în „Cetatea viselor", au călă
constructorilor îndemnul să-şl ganizaţiei de partid, sindica le-am depus pentru îndepli tăţii Inginerilor şl tehnicieni clasa a Il-a. Este un succes că o nouă contribuţie Ia a- din clasa a IV-a a .Şcolii ge torit pe aripile cîntulul în-
înzecească eforturile pentru tului şl U.T.C.-ului din în nirea sarcinilor încredinţate lor din judeţ. de seamă, la care au adus o plicarea în practică a măsu nerale nr. 4 Vulcan, care pre tr-o lume extraterestră. Mo
a-şl aduce întreaga contribu treprindere chemarea să ac de partidul nostru drag, gri Participanţii la conferinţă contribuţie hotărltoare şi In rilor tehnice şi organizatori zintă cunoscuta fabulă a lui mentele muzicale şl coregra
ţie la realizarea exemplară a ţioneze cu toată stăruinţa, să ja părintească pe care dum au aprobat, apoi, noul consi ce pentru realizarea şi de Topîrceanu „Bivolul şi coţo fice, jocurile de lumini, ca
vastului program de Inves mobilizeze întreaga energie neavoastră personal o pur liu judeţean al Inginerilor şl ginerii' şl tehnicienii judeţu păşirea sarcinilor de plan şi fana". Dezinvoltura scenică, litatea interpretării, ca şi tex
tiţii înscris în programul creatoare a colectivului pen taţi oamenilor muncii. tehnicienilor şl au ales de lui. Desigur succesele obţinu angajamentelor. calitatea artistică, dublată de tul, au fost îndelung aplau
o gestică expresivă îi aduc
partidului. tru realizarea în cele mai Vă asigurăm de întregul nos legaţii la conferinţa pe ţară. te sînt rodul eforturilor co In încheierea conferinţei, mezinei formaţiei hunedorene date de spectatori. Finalul
de
oamenii
mune
depuse
1 Onoraţi de cinstea şl pre bune condiţiunl a investiţii tru devotament şi ataşament Din partea Comitetului E- muncii, în frunte cu comuniş Intr-o atmosferă de puternic ropote de aplauze, pe deplin spectacolului prezentat de hu
ţuirea de care se bucură con lor prevăzute a se materia faţă de politica internă şl xecutlv al Consiliului Cen tii, al muncii pline de ab entuziasm, a fost adresată o meritate. nedoreni este, de fapt, lin
structorii din partea condu liza la Hunedoara. externă a partidului şi sta tral al U.G.S.R. a luat cu- telegramă Comitetului Cen Conceput ca un montaj ti spectacol al sălii, în care co
cerii partidului şi statului, Vorbitorul a exprimat con vîntul tovarăşul Chiţu Flo- negaţie cu care colectivele tral al P.C.R., tovarăşului neresc, inedit ca formulă, va- piii se mărturisesc în toată
vingerea biroului Comitetu tului nostru, ne angajăm so rea, care a relevat deosebi noastre s-au angajat să în NICOLAE ' CEAUŞESCU. în lorificînd elemente revuistice sinceritatea şl firescul lor.
personal a tovarăşului Nicolae lemn să realizăm exemplar tele succese obţinute de oa făptuiască programul parti Se cuvine, de drept, rele
Ceauşescu, mulţumind din lui judeţean de partid că în sarcinile ce ne revin din vas menii muncii din judeţul Hu dului de edificare multilate care, printre altele, se spu şi de dans modern, montajul vată contribuţia celor care
inimă pentru distincţiile atri al doilea an al cincinalului tul program de investiţii al nedoara- în anul 1971, pentru rală a patriei. Realizările ne : litorar-muzical-coregrafic pre au netezit drumul formaţiei
de
con
întregul
colectiv
buite, şeful de echipă Ilie structori, apreciat şi onorat actualului cincinal, să ne a- care conducerea partidului demonstrează că oamenii „Sub conducerea organelor gătit de pionierii Şcolii gene hunedorene — în ansamblu —•
Manda, zidarul Tudor Poli- duceni din plin contribuţia le-a acordat înalte distincţii, muncii din judeţ sînt hotărîţi şi organizaţiilor de partid, rale nr. 1, Petrila pentru faza spre laurii succesului. Se nu
fronle, lăcătuşul Constantin cu înaltele distincţii, va pu exprimînd voinţa unanimă a republicană a concursului cu
ne cu prisosinţă în valoare la progresul şi prosperitatea şl a apreciat că discuţiile din să îndeplinească prevederile tuturor cadrelor tehnico-ivigi- cereşte, literalmente, sala ar mesc Lidia Lucian, Maria
Huamuz şi inginerul Leon vasta sa experienţă, talentul României socialiste. cadrul conferinţei au scos acestui an, să întîmpine cu hiplină a Giuleştiului. Fieca Buşa, Emi! Mărgineanu, Ilea
Adalbert s-au angajat ca şi dăruirea, îndeplinind cu nereşti şi economice sîntem re număr este însoţit de a- na Jurcă, Marin Pintea, Li-
în cinstea Conferinţei Na profundă conştiinciozitate hotărîţi să ne mobilizăm şi plauze ritmice, la care se a- liana Moldovan, Mariana Ră-
ţionale a P.C.R. să a- muncitorească sarcinile mo mai mult eforturile noastre daugă îndemnul „Hai Petri ducanu. Ion Bulz, Radu Neag,
sigure ritmuri înalte de lu bilizatoare ce le revin din în cadrul colectivelor de la !" scandat de pionierii Titus Burducea şi Liviu Ni-
cru pe toate şantierele şl la programul partidului. muncă, astfel incit creaţia bucureşteni. Drept confirmare cola, cadre didactice actori,
toate obiectivele cu termen In încheierea adunării fes tehnică din judeţul Hunedoa a bunei evoluţii în concurs a coregrafi, regizori, care le-au
de punere în funcţiune în tive constructorii au adre ra să poarte amprenta înal pionierilor stau şi aprecierile deschis pionierilor hunedoreni
acest an. Cuvinte de apre sat o telegramă conducerii par tei eficienţe economice ce elogioase ale actorului Ion porţile succesului.
ciere la adresa harnicilor tidului, tovarăşului Nicolae caracterizează etapa actuală Lucian, preşedintele juriului,
constructori a rostit tovarăşul Ceauşescu. In telegramă, în a economiei noastre, pentru care opinează pentru genera EUGEN BURZA
Iginio Pavoni, care a felici tre altele, se spune ; ridicarea patriei pe noi culmi lizarea Ia nivel de ţară a u- şeful comisiei cultural - artistice
tat colectivul I.C.S.H., din Colectivul de muncă din ale progresului şi civiliza nui astfel de montaj, ca şi a Consiliului judeţean al Orga
partea conducerii Ministeru întreprinderea de construc ţiei''. cuvintele regizorului Bogdan nizaţiei pionierilor
lui Industriei Metalurgice. ţii siderurgice Hunedoara,
In numele .Comitetului care îşi desfăşoară activita
judeţean de partid, tovarăşul tea în judeţele Hunedoara, R E V E N I M L
.Ştefan Almăşan a felicitat Alba şi Caraş-Severin, îşi
căldui'os colectivul de la exprimă întreaga sa recu
I.C.S.H., urînd constructori noştinţă şi satisfacţie pentru
lor să păstreze şl să înno aprecierea pe care aţi dat-o ’OPERÂ' TiViTÂTEÂ LÂ CRÂ
bileze tradiţia de a munci muncii noastre prin acorda
cu abnegaţie şi răspundere rea înaltei distincţii — Or
pe schelele cincinalului. Sub dinul Muncii clasa a Il-a, a liÂXiilEi SOLICrrÁRi“
liniind că în acest an colec Steagului roşu şi a Diplomei Microraionul nr. 6 din Hun edoara — din cadrul cirula vă prezentăm Imaginea de mai sus
tivului I.C.S.H. îi revin sar de întreprindere fruntaşă po — nu are Încă... arhivă ! Tinereţea sa. H ambiţionează pe locuitorii din această zonă, ca şi pe
cini deosebit de mobilizatoa ţară, ca urmare a rezultate edilU municipiului, să-l Îmbogăţească zl de zl cu pomi, zone verzi, noi edificii social-culturale. Cu cîtva timp în urmă, re vorba I La data cînd unitatea larizată ca ajutor de gestio
Foto: V. ONOIU latam în coloanele ziarului a fost dotată cu două maşini nar. Să nu fi ştiut gestiona
despre faptul că activitatea' de marcat se hotărîse ca una rul şi ajLiloarea că restauran
în unităţile comerciale se re din ele să marcheze numai tul de care răspund este des-
Ne-am oprit într-o zi în — S-a rezolvat vreunul din rea avuţiei obşteşti. Nu mal aduc Importante pagube sta simte în orele de maximă so-
(aţa depozitului de işapetărie aceste referate ? — am în este nevoie, credem, să rele tului, calităţii mărfurilor. I licitare. De regulă acest fe pentru raionul de mezeluri, complolat de personal ? Ori
al I.C.R.M. Deva, situat în trebat. văm importanţa pe care o Deşi Trustul de construc şmm nomen se petrece în perioada iar cealaltă restul de articole care ar fi motivul, este inad
existente în magazin. Cum a-
Piaţa Unirii. „Depozit" e un — Desigur I De pildă, a are dezvoltarea şi înflorirea ţii Deva a depus, în ultimul cînd salariaţii intră sau ies cest procedeu era în detri-= misibil ca în timpul progi-'i-
fel de a spune I O parte din cerut reţea de sîrmă, reface proprietăţii socialiste. Ceea timp, mal multă stăruinţă GOSFODĂeEŞTi din serviciu şi în zilele de mentul bunei serviri, s-a ho mului unul dintre ei să nu
fié prezent în unitate, să în
mărfuri se aflau sub un şo rea unui zid dărîmat — pro ce s-a uitat este faptul că, pentru buna gospodărire a tîrg. Consemnam atunci cî tărît, după apariţia articolu- drume munca, să pună mina
pron îngrădit cu sîrmă. Mul bleme care au fost rezolva uneori, formalismul, rutina şi materialelor, mal există une ALEEA POMILOR teva nereguli, care, după pă
te însă erau aşezate în curte, te. Dar el vrea să-l constru dezinteresul — aparent mal le neajunsuri. Astfel, canti FRUCTIFERI rerea noastră, contribuiau la
sub cerul liber, sau stăteau im un depozit 1 puţin grave decît delapldă- tăţi mari de plăci semirigl- Pe traseul turistic din prelungirea în mod ne justi
înghesuite sub streşini. în de (folosite în Izolaţii), bi tre satele Ohaba de sub ficat a timpului de servire,
tregul loc şi mod de depozi tum, vată termogenă etc. Piatră şl Nucşoara, locali la crearea de rînduri inter
tare vorbeau - de la sine de sînt supuse degradării dato tăţi ce se află în apropie minabile. Iată cum se pre
spre neglijenţa şl nepăsarea Un pr®¥erb recorsdifionaf s rită modului defectuos de rea Munţilor Retezat, din zintă lucrurile acum, la cir
faţă de gospodărirea judi depozitare. Unele materiale frumoasa Ţară a Haţegu ca o lună de zile, cînd reve
cioasă a unei părţi a avutu care mal pot fi folosite — lui, cetăţenii, mobilizaţi de nim atît la unităţile vizate,
lui public. Mărfurile pe care, panouri prefabricate, cără deputaţii comunali, au des cît şl la altele despre care
indiscutabil, le bătea vîn- ^pyne cum inpijeşli avulul midă etc. — sînt abandonate. fundat şanţurile, au săpat vom relata mai jos. ‘
tul şi ploaia eraij, prin na Este necesar ca toţi factorii gropi şi au plantat pomi TOTI VINZATORII
tura lor, „sensibile“ la aces să lupte pentru folosirea In fructiferi pe ambele părţi LA DATORIE lui, ca mărfurile să se mar să-i servească pe consumatori
tegrală a materialelor în sco cheze la ambele case. atunci cînd situaţia o cere.
te intemperii : caiete de di puri productive, să fie asi ale drumului. Acestui Critica făcută la adresa •k O stare, de asemenea, ne-
ferite dimensiuni, macula gurate condiţii optime pentru drum, pe marginile căruia magazinului alimentar cu au Faptul că lucrurile s-au în mulţumitoarc, am întîlnit la
toare, role, şerveţele, hîrtie mtreprinderii, ca să spun păstrarea mărfurilor. s-au plantat In această pri toservire nr. 3 din Deva a a- dreptat — acolo unde redac bufetul numit „Vadul moţi
igienică etc. Am angajat o măvară 350 de meri şi vut efect. La ora actuală per ţia a intervenit — e îmbucu lor", precum şi la col din
★
discuţie cu losif Ardeleana, Apărarea proprietăţii socia pruni, cetăţenii l-au dat sonalul magazinului este com rător. Regretabil este că mai cartierul nou. amiiele din o-
fostul şef al depozitului. liste este una din principa denumirea simbolică de plet, iar cele două maşini de sînt unităţi comerciale unde raşLil Brad. In Ioc ca gestio
treprinderii noastre — ne ce fel de... pspodar eşii! lele funcţii ale statuM nos „Aleea pomilor fructi marcat funcţionează normal. calitatea servirii lasă de do narii lor. Gheorghe Maier şi
— Am cerut conducerii în
feri“.
rit. Iată cîteva.
Viorol Furdui, să stea în u-
„Nu mai sînt motive ca oa
relata I.A. — să amenajeze tru. Conţinutul ei cuprinde, NICU SBUCHEA menii să stea la rînd din nităţile de care răspund, ei
pe lîngă reprimarea furturi
un spaţiu pentru depozita lor şl delapidărilor, un com POD NOU PESTE vina noastră" — ne spunea DOI OSPATARI se ocupă de alte probleme,
rea mărfurilor care stau în Ne oprim aici... Un şef de rlle — aduc prejudicii mari plex de măsuri menite să CRIŞUL ALB una dintre vînzătoare. De bi ŞI UN UCENIC străine de serviciu.
curte. Nu m-a auzit nimeni I depozit cere întreprinderii avutului obştesc. Conducăto prevină şl să înlăture orice Cetăţenii din Blăjeni, mo ne am auzit şl la magazinul k
Şi în prezent există In aceas să-l asigure un spaţiu cores rul, de întreprindere nu tre fel de încălcări ale proprie bilizaţi de primarul comu alimentar nr. 69 din Deva. Zilele trecute, la o oră con Se constată un lucru — şi
tă situaţie patru vagoane de punzător pentru păstrarea buie să neglijeze modul cum tăţii socialiste: lipsa de gri nei, tovarăşul Avram Clo- Turele de serviciu sînt com siderată de vîrf, am poposit nu izolat: unii gestionari, a-
marfă care se depreciază. Pe mărfurilor. Nu vedem nimic sînt îngrijite şi folosite bu jă faţă de averea obşteas flica, au construit prin plete, iar în cazul cînd, din Ia restaurantul „Dunărea“ din jutorii acestora ‘-o interesea
de altă parte, paznic nu exis deplasat în asta ! Doar nu e nurile din unitatea sa. Tre că, lipsa de spirit gospodă muncă patriotică un nou motive obiective, o vînzătoa municipiul Hunedoara. Toate ză prea puţin, uneori deloc,
tă 1 După cum se observă, vorba de mărfurile persona buind să fie, în calitatea sa, resc ş.a. Un rol Important pod peste Crişul Alb, a că- . re nu poate veni la serviciu, mesele erau ocupate de con de bunul mers al unităţii. Ei
sumatori. Unii dintre clienţi
ea este înlocuită cu o altă
consideră că singura datorie
uşa de la aceste şoproane cu le ale lui I.A., ci de un avut şi un bun gospodar, el îşi în realizarea apărării pro rui valoare se ridică la su- i persoană corespunzătoare. aşteptau de cîte 25-30 de mi pe care ar avea-o ar fi doar
„ziduri" de sîrmă este lega care ne aparţine nouă, tu pierde atributele de condu prietăţii socialiste revine ma de 25 000 Iei. La con- i „Gestionarul unităţii ne aju nute ca să fie serviţi. De ce ? aceea de a răspunde de ges
tă cu un lanţ cu lacăt. Nu turor. Organele de resort, la cător dacă tratează cu indi conducerii întreprinderilor, strucţia podului şi-au adus | tă mai mult. de cînd cu cri Cele două ospătare erau su tiune, de a face monetarul
e asigurată securitatea măr o verificare, au descoperit la ferenţă, „de sus", pagubele dar şi maselor de oameni ai contribuţia deputaţii Nico- ! tica făcută în ziar" — ne-a prasolicitate. Una dintre ele seara. Nu trei.uie să uite însă
furilor... provocate avutului obştesc. muncii, care prlntr-o inter lae Crăciun, Mircea Mic, j relatat casieriţa din schimbul servea bere la sticlă, iar cea că ei sînt cei care trebuie să
.— Intr-adevăr — ne-a depozitul respectiv o lipsă de Situaţia de la I.C.R.M. nu venţie activă, pot .face impo precum şi cetăţenii Candin j de dimineaţă. laltă rămăsese în sală. De ce urmărească îndeaproape acti
confirmat şi tovarăşa Eleono 12 000 lei. Rămîne de cerce este singurul caz de negli sibilă orice manifestare de Stingă, Traian Ciocan, Ru- j Bariera pe care o resim- numai alîţia salariaţi intr-un vitatea vînzălorilor, casierilor,
tat cui se datorează acest
ra Stefanovici, directorul jenţă, de proastă gospodări neglijenţă şl nesocotire faţă san Júrca. Constantin Stea- ş ţeau cumpărătorii magazinu schimb ? Doi dintre ospătari ospătarilor, a barmanilor, că
I.C.R.M. Deva — losif Ar- prejudiciu. Deocamdată sîn re, Şi la I.C.R A. Deva s-au de avutul poporului. vu, loan Biborţ, Ştefan | lui nostru a fost desfiinţată — ne-a spus un elev ucenic imperativul com.'rţului mo
deleanu a făcut pînă în pre tem în sfera grijii pe care găsit saci cu făină aşezaţi sub Maior MARIN STANCU Jurca, Gavrilă Vîrtei şi al- ■ — am afl.at d.-' In -nm-ul — sînt plecaţi la examene. dern este calitatea servirii. Şi
zent 27 de referate. In toate trebuie să o manifeste per streşini, butoaie cu ulei şi şeful serviciului miliţiei ţii. I magazinului nr. 1 din ora Din unitate lipsea atît ge'V- ci răspund de această calitate.
cere să 1 se asigure condiţii manent conducerile între ulei la sticle sub cerul liber. municipiului Deva SIMION VIRTEI şul Brad. ip.tă despre ce e tionarul. Ion Beitleanu. cit şi
de depozitare... prinderilor pentru gospodări- Prin astfel de neglijenţe se MARIN NEGOIJA soţia acestuia, care este sa- N. PANAITESCU