Page 89 - Drumul_socialismului_1972_04

l'«IBWIiaWIWIII»MUII WlliU^ .'<>■ «K*»
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 301 9 JOI 27 APRILIE 1972

UN DECENIU DE MUNCĂ RODNICA PENÎRU INfLORIREÂ

AGRICULTURII SOCIALISTE, DE PROSPERITATE

MULTILATERALĂ A SATULUI ROMÂNESC ^

Pi treptele progresului şi bnistirii - Í-" • ■ ■
1 ,,Primăvara anului 1962 s-a înscris cc un )
^ moment de mare însemnătate Istorică în |
\ înfăptuirea revoluţiei socialiste în România. ^
(Urmare din pag. 1) prevederilor programului e- condiţiilor de viaţă ale ţără­
ducaţlonal elaborat de par­ nimii şi de generalizare a \ Cooperativizarea agriculturii a constituit i
tid - vor avea profupde impli­ retribuirii muncii în acord,
realizate. In scopul finalizării caţii asupra ridicării conştiin­ oamenii muncii de pe ogoa­ ) un îndelungat proces revoluţionar care a ^
obiectivelor stabilite, volumul ţei socialiste şi a condiţiilor re depun ‘eforturi susţinute în I dus la schimbări fundamentale în structura |
Investiţiilor ce se vor efec­ de viaţă ale ţărănimii. vederea aplicării tehnologii­
tua în C.A.P. va creşte de a- Hotărîţi să depună întrea­ lor înaintate menite să asi­ \ socială a satelor ţării noastre, în carac- ţ
proape două ori faţă de rea­ ga putere şi capacitate de gure obţinerea unor randa--
lizările cincinalului trecut, muncă pentru îndeplinirea mente superioare la hectar şi \ terul relaţiilor de producţie din agricultură, (
cele mai mari fonduri fiind prevederilor actualului cinci­ pe cap de animal. Drept re­
orientate spre realizarea sar­ nal, ţăranii cooperatori cin­ zultat, însămînţările de pri­ I în întregul mod de muncă şi de viaţă al (
cinilor cuprinse în progra­ stesc implinirea a 10 ani de măvară s-au încheiat în li­ ^ ţărănimii". Păşunea e bogată. Bovinele au hrană proaspătă din belşug.
mele de dezvoltare a zooteh­ la încheierea cooperativizării mitele epocii optime, iar a-
niei şl de îmbunătăţiri fun­ agriculturii şi Conferinţa Na­ cum se lucrează intens la în­ (Din cuvîntarea tovarăşului Nicolae /
ciare. Toate acestea vor avea ţională a partidului cu rezul­ treţinerea culturilor. Desigur, Ceauşescu la cel de-al doilea Congres \
drept efect sporirea an de an tate meritorii în pregătirea aceste eforturi îşi vor găsi al Uniunii Naţionale a Cooperativelor 1
a producţiei agricole marfă, unor baze temeinice produc­ corespondent în fapte, în ob­ Agricole de Producţie),
creşterea veniturilor băneşti ţiei agricole a acestui an. ţinerea unor recolte sporite imtii iwiiiimi Şl PiiiisPíltiTüiii
şi a cîştlgulul ţăranilor co­ Puternic stimulaţi de măsuri­ la hectar şi în creşterea ve­
operatori. Desigur, îndeplini­ le luate în anul trecut de niturilor băneşti ale C.A.P.,
rea obiectivelor economice conducerea partidului şi sta­ în continua lor consolidare B lia. Unirea, cu mulţi rumb, unde au depăşit pre­ continuă, se diversifică, cresc
propuse, cît şl materializarea tului pentru îmbunătăţirea economlco-organlzatorică. Creşterea avufiei obşteşti I ani în urmă, a tuturor vederile iniţiale, obţinînd o în amploare şi intensitate.
Locuitorii Ulei au muncit în
producţie record •— 4 300 kg
" sătenilor, a tuturor pă-
mînturilor în marea familie la hectar, iar la cartofi au această primăvară şl la dese­
şi a veniturilor băneşti a ţărănimii cooperatiste, în­ realizat cu 4 000 kg la hec­ cări, combaterea băltirilor,
îndiguiri, decolmatărl, pentru
tar mai mult decît îşi pro­
tărirea continuă a cooperati­
lootehnid contribuie hotkiîor k în cooperativele agricole velor agricole de producţie, puseseră. redarea de noi suprafeţe de
pămînt în circuitul produc­
Bineînţeles, în toate cele
prin sprijinul necontenit a-
cordat de stat, obţinerea de patru cooperative agricole, ţiei agricole.
producţii tot mal ridicate au cooperatorii şl^u propus pen­ orţa comunistă k co­
condus, firesc, la sporirea an tru acest an să realizeze pro­ F munei lila (în organiza­
Gonsoiiddrea cooperativei agricole lor cooperatori. Dotarea cu ducţii şl mai mari. Oportu­ ză peste 730 de comunişti) a
de an a veniturilor membri­
ţiile de partid activea­
executate
nitatea
lucrărilor
mijloace mecanice moderne, în campania agricolă de prl- acţionat cu fermitate şl hotă-
lucrarea pămîntulul pe baze rîre, a fost promotoarea şl
In urma analizei temeinice peratorilor la realizarea sar­ cooperativa agricolă din Căs­ ştiinţifice, munca harnică a Iniţiatoarea tuturor acţiuni­
a căilor şi mijloacelor de cinilor economice cu care a tău îşi va îndeplini exem­ cooperatorilor — toate se re­ lor întreprinse. Comuniştii
consolidare economico-orga- fost confruntată unitatea. plar sarcinile ce-1 revin din flectă cu prisosinţă în viaţa 9 Anul trecut, popu­ sînt acei care pun întotdeau­
nizatorlcă a cooperativei a- Cunoscînd că de rezultatele programul de dezvoltare a cotidiană a sătenilor, în paşii na umărul acolo unde este
grlcole, organizaţia de partid, înregistrate depinde cîştigul zootehniei şl creştere a pro­ pe care satele comunei — a- laţia lliei a cumpărat mai greu, găsesc soluţii in­
conducerea unităţii şi coo­ fiecăruia, îngrijitorii de a- ducţiei animaliere, contribu­ semenea tuturor satelor pa­ mărfuri în valoare de genioase pentru a rezolva şi
peratorii din Căstău au ajuns nimale s-au străduit să asi­ ind astfel în măsură tot mal triei — îi fac pe drumul îm­ peste 40 000 000 lei, din finaliza cît mai bine toate
la concluzia că dezvoltarea gure o îngrijire şi furajare mare la buna aprovizionare plinirii şi prosperităţii. care mobilă în valoare treburile comunei.
zootehniei reprezintă secto­ corespunzătoare loturilor de a populaţiei cu produse agro- Cele patru cooperative a- — Cele 16 organizaţii de
rul de producţie care poate animale pe care le-au avut allmentare. Conştienţi de grlcole de producţie — cea de 2 381 000 iei ; mate­ partid din Ilia — arăta TL
aduce în permanenţă mari în primire, să le pună ast­ îndatoririle te ne revin pri­ mai importantă forţă econo­ riale de construcţie în beriu Valea, secretarul comi­
mică a comunei — îşi desfă­
venituri băneşti. In scopul fel în valoare întregul lor vind valorificarea superioară şoară activitatea la Ilia, valoare de 3 281000 lei; tetului comunal de jjartld —
fructificării condiţiilor exis­ potenţial biologic, ceea ce a a tuturor rezervelor de spo­ Sîrbi, Bretea Mureşană şi obiecte de folosinţă în­ sînt adevărate izvoare nese­
tente, s-a urmărit creşterea permis ca veniturile planifi­ rire a producţiei agricole, ne Brîznit; — au obţinut de la cate de iniţiative în muncă,
an de an a efectivelor şi a cate a se obţine din zooteh­ vom mobiliza şl în continua­ un an la altul producţii tot delungată—radiouri, te­ sprijinul nostru cel mal pre­
producţiei animaliere. nie să fie depăşite cu peste re toate eforturile în vede­ mai ridicate. Anul trecut, levizoare, frigidere, ma­
Saltul făcut în dezvoltarea 15 la sută. rea propăşirii unităţii, creş­ producţia de grîu a sporit cu ţuit In întreaga activitate ca
zootehniei şi consolidarea e- Demn de menţionat este terii neîncetate a producţiei 325 kg la hectar, la nivel de. şini de cusut, maşini de o desfăşurăm. Intre ele, în­
tre comunlşil noştri se duca
conomico-organizatorică a u- că şl activitatea primului şi a productivităţii muncii comună ; cele mai însemnate spălat, aspiratoare etc. o adevărată întrecere, o bă­
nităţii în perioada care a tre­ trimestru al acestui an s-a în toate sectoarele de acti­ sporuri fiind obţinute de că­
cut de la încheierea coope­ încheiat cu rezultate favora­ vitate ale cooperativei agri­ tre cooperatorii din Brîznic — în valoare de mai bi­ tălie pentru a munci mai bi­
rativizării agriculturii este bile, efectivele de animale cole. — 772 kg la hectar; cei din ne de 3 000 000 lei. ne, mai cu folos pentru co­
mună, pentru noi toţi.
ilustrat de faptul că în anul prevăzute pe anul 1972 fiind ILIE TURDAŞAN 19eE.:.‘l971 Ilia — 499 kg la hectar ;
trecut, faţă de 1962, efecti­ depăşite cu peste 30 de ca­ preşedinte Un succes remarcabil au In centrul lliei se află .îri
vele de Ijovine ale unităţii pete bovine. De asemenea, lOAN lURIAN Avujia obştească Venituri băneşti înregistrat cooperatorii din construcţie iii» bló'cj iaf'líh'¿á
au crescut de aproape patru peste sarcinile de livrare la inginer şef |a C.A.P. Căstău Brîznic la producţia de po- măvară, calitatea acestora, el se va ridica In curînd al­
tul. Şl numărul blocurilor^
ori, iar numărul ovinelor a producţia de lapte s-a pre­ munca de zi cu zi ne îndrep­ creşte mereu, apropllndu-se
sporit de peste 5,5 ori. In a- dat o cantitate mai mare tăţesc să credem că sporu­
celaşi timp, producţia de cu 15 la sută. Un aport de rile de recoltă vor fi şi mai de douăzeci. Şcoala de şoferi
lapte s-a mărit de peste 16 seamă la îndeplinirea indica­ frumoase, valoarea averii ob­ din lila dă an de an drumu­
ori, iar cea de carne de a- torilor de pian şi-1 aduc în­ şteşti — cifrată în cele pa­ rilor ţării 700 de şoferi ; spo­
proape 21 de ori. Drept ur­ grijitorii Petru Vlaicu, Sava tru cooperative la peste reşte numărul unităţilor eco­
mare, în mod direct propor­ Drejan, Eleonora Sălăjan, 8 280 000 lei —. va creşte ne­ nomice ale comunei, cel al
ţional, au crescut şl venitu­ Ioana Pogan, Maria Sălăjan contenit. unităţilor comerciale şi pres­
rile băneşti ale cooperativei şi alţii. Retribuirea făcîn- rimăvara aceasta a fost tatoare de servicii către popu­
agricole, în 1971 volumul a- du-se în funcţie de realizări, P pentru Ilia b nouă eta­ laţie. In lila muncesc 117 in­
cestora fiind mai mare de a- îngrijitorii cîştigă, în medie, pă de muncă harnică, telectuali cu studii superioa­
proape 10 ori faţă de reali­ lunar cîte 1 100-1 300 lei, ast­ conştientă şi plină de răspun­ re, dintre care 17 medici, 42
zările înregistrate în anul fel el fiind cointeresaţi să-şi dere. Locuitorii el, angajaţi de profesori, farmacişti ; mai
1962. onoreze în bune condiţii o- cu toate forţele şl în între­ bine de 85 la sută dintre lo­
cuitorii comunei au aparate
Succesele obţinute în spo­ bligaţiile ce le revin în ba­ cerea patriotică, au muncit de radio şl televizoare, obiec­
rirea producţiei agricole şi a za angajamentelor pe care le cu puteri înzecite pentru a-şî te casnice de folosinţă înde­
veniturilor băneşti se oglin­ au încheiate cu cooperativa înfrumuseţa fiecare casă, fle­ lungată ; numai magazinul u-
desc favorabil şi în consoli­ agricolă. care stradă, comuna în în­ niversal din Ilia desface lună
darea proprietăţii obşteşti. In vederea consolidării per­ tregul ei. ■ de lună mărfuri în valoare
Avuţia cooperatorilor, ago­ manente a sectorului zooteh­ Prin munca patriotică a să-^ de 1 200 000—1 500 000 lei. In
nisită prin munca în comun, nic se urmăreşte îndeaproa­ tenilor au fost realizate lu­ anii ce vin se va construi un
a ajuns să depăşească nive­ pe menţinerea în efective nu­ crări în valoare de peste modern hotel cu restaurant,
lul anului 1962 de aproape 4 mai a exemplarelor cu po­ 1 000 000 lei, planul anual fi­ a cărui investiţie este de
ori, atrăgînd după sine şi tenţial productiv ridicat, asi­ ind îndeplinit în proporţie de 3 500 000 lei, o modernă sta­
creşterea substanţială a cîş- gurarea unei puternice baze 95 la sută. Peste 6 000 zile de ţie de benzină şi alte obiec­
tigurllor cooperatorilor. furajere prin folosirea cu muncă patriotică au efectuat tive.
Cifrele amintite înglobea­ maximă eficienţă a întregu­ locuitorii Iliel pentru înfru­ nt creionat succint ta­
ză în conţinutul lor o mun­ lui teren afectat producerii museţarea comunei lor. Au  bloul de azi şl de mîi-
că asiduă pentru valorifica­ nutreţurilor, administrarea extins trotuarele, au întreţi­ ne al Ulei. Asemenea
rea cît mai eficientă a po­ nutreţurilor de volum în sta­ nut străzile, trotuarele, au re­ tuturor satelor şi comunelor
tenţialului de producţie al re preparată în hrana ani­ noastre, Ilia se va dezvolta
cooperativei agricole, pentru malelor şi reducerea consu­ , -ii;: parat drumuri, au plantat mult şi complex, monografia
pomi şl arbori ornamentali,
aplicarea metodelor avansa­ mului de concentrate — el se va îmbogăţi c'i noi file
Potrivit programului Judeţean
do Îmbunătăţiri funciare se pre-
te de creştere a animalelor. condiţii esenţiale în ridica­ vode ca. In perioada actualului clnclnal, să se execute tm volum lui pe 2 277 ha, îndiguiri şi decol matărl pe o lungime de 46 km, au extins zonele verzi, au de realizări pe ace.st minunat
irigaţii pe 900 ha şl ta sisteme
roamenajarea terenurilor pentru
Faptul că în anul trecut s-a rea rentabilităţii activităţii Important de lucrări hidroamello ratlve. Pe terenurile cooperatlve- noi 150 ha. plantat sălcii pe malul Mu­ drum al împlinirilor, jalonat
şl desecări pe o suprafaţă de
aplicat retribuirea muncii pe sectorului zootehnic. lor agricole, se vor face Îndiguiri eroziunii solului pe 4 951 ha şi Fotografia de faţă redă aspe cte de muncă de pe şantierul de reşului, au 'văruit pomii şl şl condus de înţelepciunea
6 335 ha, lucrări de combaterea
baza acordului global a con­ Realizările de pînă acum amenajări in sisteme locale de irigaţie pe 3 620 ha. In perioada Imbimătăţlri funciare Geoagiu-Ge Imar, unde se fac lucrări care au faţadele caselor, au curăţat politicii Partidului Comunist
stituit un puternic factor sti­ constituie o dovadă a faptu­ care a trecut din acest an s-au executat lucrări de prevenire a drept scop să Înlăture excesul de umiditate de pe o suprafaţă de şanţurile şi au aliniat gar­ Român I
mulator în mobilizarea coo­ lui că în actualul cincinal băltirii apelor pe 8 ha, desee ărl şl combaterea eroziunii solu­ <50 ha teren arabil şl păşune. durile. Toate aceste lucrări i I OH. I. NEGREA
S-a împlinit un deceniu de turl moderne ca o necesita­ ţiei globala agricole, a P.O.R. din nolembţrie 1970
la încheierea procesului de te legică. Unirea ţăranilor în bazei materiale a aces­ au adoptat o serie de mă­
cooperative agricole de pro­
transformare socialistă a a- V.I. Lenin — este singura cale Cooperativizarea agii tei ramuri, cît şi prin suri privind îmbunătăţirea
gricultu’rli, moment care ducţie socialiste — arăta ridicarea bunăstării ma­ conducerii şl organizării
marchează victoria relaţiilor teriale a acestei ramuri, cit muncii în agricultură. Au
de producţie socialiste în de ridicare a producţiei a- şi prin ridicarea bunăstării fost creata consiliile Intercoo-
România, dispariţia pentru gricole, de îmbunătăţire a materiale a oamenilor mun­ peratlste care, păstrînd auto­
totdeauna a exploatării omu­ vieţii ţărănimii, de lichida­ BB cii de la sate. Munca harni­ nomia fiecărei unităţi în
lui de către om. re a instabilităţii ecopomice că a lucrătorilor din agri­ parte, au dus la o mal bună
In ţara noastră, transfor­ şi politice pe care o generea­ inei econoii aorere cultură a făcut ca în 1970 să folosire a forţelor pe care le
marea socialistă a agricultu­ ză mica producţie de măr­ se înregistreze o creştere da avem prin specializarea şl
rii a reprezentat una din furi. De aceea, cooperativiza­ 24 la sută a producţiei glo­ profilarea producţiei. Trece­
sarcinile primordiale ale re­ rea şl modernizarea agri­ bale faţă de anul 1965. rea la folosirea acordului
voluţiei socialiste, ale con­ culturii reprezintă o parte triel, singura capabilă aă pu­ organizare temeinică, să fie nea 28 la sută din suprafaţa rodnică a ţărănimii au fă­ Odată cu agricultura în­ global, precum şl Introduce­
strucţiei noii societăţi. In re­ componentă inseparabilă a nă la dispoziţia agriculturii sprijinite sistematic şi mul­ agricolă şi 12 la sută din su­ cut ca procesul de coopera­ tregii ţări s-a dezvoltat şl rea venitului lunar minim
voluţia socialistă generalul şi operei de construcţie a so­ maşini agricole moderne, în­ tilateral ptentru a avea o prafaţa arabilă a ţării. tivizare din ţara noastră să agricultura judeţului Hune­ garantat măresc cointeresarea
particularul formează o uni­ cialismului. grăşăminte chimice şl alte puternică forţă de influen­ In direcţia transformării so­ fie însoţit de creşterea pro­ doara. Numai în cincinalul' celor ce muncesc pe ogoare
tate dialectică indestructibi­ înfăptuind cooperativiza­ mijloace tehnice necesare ţare. cialiste a agriculturii sarcini ducţiei agricole vegetale şi care a trecut au luat fiinţă în sporirea producţiei.
lă şl de aceea, la elaborarea rea agriculturii, partidul nos­ pentru lucrarea pămîntulul Un alt principiu elaborat deosebit de importante au animale — ceea ce a asi­ noi obiective cum ar fi: ex­ Importanţa pe care o acor­
politicii agrare, P.C.R. a por­ tru a adoptat forme şi moda­ în chip nou, în vederea creş­ de plenară pentru transfor­ fost trasate de Congresul al gurat satisfacerea necesităţi­ tinderea complexului avicel dă partidul şl statul nostru
Mintia, complexul de sere
nit tocmai de la analiza lităţi cerute de specificul terii producţiei şl sporirii marea socialistă a agricul­ ■Vll-lea al P.C.R. ţinut în de­ lor aprovizionării populaţi­ Sîntandrel, complexul S.M.A. dezvoltării acestui sector al
particularităţilor agriculturii satului românesc. Calea ca­ productivităţii muncii. turii a fost acela al condu­ cembrie 1955. Ca obiectiv ei şi ale economiei naţio­ lila, silozuri de cereale la economiei naţionale reiese
româneşti, caracterizată prin re trebuia urmată pentru Ca formă de trecere la cerii ţărănimii de către cla­ principal al acestei perioade nale. I.A.S. Orăştle, atelierul me­ şl din cele 100 miliarde lei
existenţa unui mare număr transformarea socialistă a a- cooperativizarea agriculturii, sa muncitoare în această ac­ se stabilea făurirea econo­ Congresul al VlII-lea al — din care 80 miliarde din
de gospodării ţărăneşti mici, griculturii a fost elaborată în plenara a arătat că, în con­ ţiune. De asemenea, pentru miei socialiste unitare, în partidului, din iunie 1960, a canic I.A.S. Haţeg etc. In a- fondurile statului — care vor
ceeaşi perioadă la sate au
sigur de slabă productivita­ cadrul plenarei C.C. al diţiile puterii populare, folo­ reuşita procesului de coope­ care, pe baza dezvoltării stabilit ca obiectiv de bază fost construite mii de locu­ fi investite în agricultură în
te, dar şi prin anumite tra­ P.C.R. din 3-5 martie 1949. sirea sistemului cooperaţiei şl rativizare a agriculturii era continue a industriei socia­ în făurirea noii orînduiri în­ inţe, numeroase cămine cul­ cincinalul 1971-1075.
diţii de întrajutorare. Ast­ Pornind de la faptul că so­ sprijinirea lui de către cla­ necesară ridicarea nivelului liste, să se asigure transfor­ cheierea procesului de făuri­ turale, magazine, au fost e- Prin îmbinarea măsurllbr
fel’, în 1948,.,gospodăriile ţă­ cialismul nu poate fi con­ sa muncitoare şl da stat con­ cultural al ţărănimii în ve­ marea socialistă a agricultu­ re a relaţiilor socialiste de lectrlficate 98 de localităţi. tjrganlzaitorlce cu creşterea
răneşti mici şi mijlocii re­ struit numai la oraşe şi că stituie calea cea mal sigură derea însuşirii metodelor a- rii, astfel ca în 1960 secto­ producţie. Această sarcină a Toate acestea — arăta to­ bazei tehnico-materlale a a-
prezentau peste 92 la sută el trebuie să includă şi sa­ pe care ţărănimea poate pă­ grotehnice înaintate, a for­ rul socialist din agricultură fost îndeplinită cu aproape varăşul Nicolae Ceauşescu — griculturll, cu sporirea spi­
din totalul gospodăriilor şi tul, plenara a arătat că „pîr- şi pe calea socialismului. mării cadrelor necesare agri­ să fie preponderent, atît ca 4 ani mai devreme, la 27 a- demonstrează că „numai pe ritului de răspundere şi a e-
deţineau peste 80 la sută din ghia principală pentru îndru­ Pentru a convinge ţărănimea culturii. suprafaţă cit şi ca volum al prilie 1962, cînd a luat sfîr- baza producţiei socialiste, nu­ forturllor fiecărui lucrător
suprafaţa agricolă a ţării. marea agriculturii pe calea trebuia să i se demonstreze După plenara C.C. al P.C.R. producţiei. Al doilea plan şit procesul de cooperativi­ mai prin unirea micilor din acest domeniu, sînt cre­
Or, mica producţie de măr­ socialismului este industria prin argumente materiale, e- din 3-5 martie 1949, pe te­ cincinal prevedea ca în ■ anul zare a agriculturii. Odată proprietăţi în gospodării ate premisele ca obiectivele
al
Congresului
al
X-lea
furi din agricultură era inca­ socialistă, industria grea". De conomice, superioritatea noi­ ritoriul întregii ţări s-a tre­ 1960 sectorul socialist din cu aceasta, întreaga econo­ mari, prin folosirea largă a P.C.R. privitoare la agricul­
pabilă de a asigura dezvol­ asemenea, plenara a scos în lor forme de producţie, faţă cut la înfiinţarea primelor agricultură să dea 60-70 la mie a fost aşezată pe baza mecanizării şi chimizării, a
tarea forţelor de producţie evidenţă faptul că transfor­ de mica producţie, principiu cooperative agricole de pro­ sută din producţia marfă. proprietăţii socialiste, a re­ ştiinţei agricole se poate asi­ tură să fie îndeplinite cu
în pas cu evoluţia ştiinţei şi marea socialistă a agricultu­ adine subliniat la plenara ducţie. La sfîrşitul anului Politica agrară Justă dusă laţiilor socialiste de produc­ gura o agricultură înaintată succes.
tehnicii, cu necesităţile în rii trebuie să aibă loc numai C.C. al P.C.R. din 3-5 mar­ 1950 existau peste 1000 de P.C.R., eforturile făcute ţie. In perioada care a ur­ şi cu adevărat modernă". lOAN DON
continuă creştere ale eco­ pe mă.sura creării bazei ma­ tie' 1949. Era, astfel, necesar C.A.P.-uri, deservite ' de 138 de statul socialist pentru în­ mat, în agricultura ţării s-au Dealtfel, pornindu-se de la GHEORGHE PIRVULESCU
cercetători ştiinţifici |a Muzeul
nomiei şi consumului popu­ teriale necesare marii pro­ ca primele cooperative agri­ S.M.T.-uri. La acea 'dată a- zestrarea agricultiu’ii, pentru înregistrat prefaceri funda­ principiul întăririi agricul­ de istorie a partidului comunist,
laţiei. Se punea, deci, pro­ ducţii agricole socialiste, ca cole de producţie care ur­ gricultura sectorului socialist sprijinirea materială în pro­ mentale, concretizate atît în turii socialiste, Comitetul E- al mişcării revoluţionare şi
blema creării marii agricul- rezultat al dezvoltării indus- mau să ia fiinţă să aibă o de stat şi cooperatist deţi- ducţie a ţăranilor, munca creşterea continuă a produc- xecutiv şl plenara C.C. al democratice din România