Page 43 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 43
ANUL XXVII
NR. 6057
MARJI, 22 APRILIE
1975
8 PAGINI -
50 BANI
BB—B—BBBB»
Rouă şi importanta misiune de prietenie
şi colaborare întreprinsă
succese de tovarăşul iCOUE CEAIJŞESGU
METAL SUPLIMENTAR cretizează în depăşirea planului cu în ţări din Asia şi Africa, aprobată
peste 1 950 000 ouă şi 289 tone car
PENTRU OŢELĂRII ne. 3-a realizat astfel o produc deplin şi cu deosebită satisfacţie
ţie marfă suplimentară de 3,8 mi
Colectivul de muncă din cadrul lioane lei, iar la preţul de cost
secţiei de alimentare a oţelăriilor s-au înregistrat economii în valoa
cu fier balotat întâmpină apropiata re de 1,1 milioane lei, fiind înde de întregul nostru popor
zi de 1 Mai cu fapte de muncă plinit exemplar şi depăşit angaja
pe măsura celor consemnate în mentul asumat în cinstea sărbăto Vizita oficială de prietenie a fidel al năzuinţelor şi idealurilor
toate secţiile şi sectoarele Combi rii oamenilor muncii. preşedintelui Republicii Socialiste naţiunii noastre, strălucit purtător
natului siderurgic Hunedoara. Pînă R o m â n i a , tovarăşul Nicolae al aspiraţiilor ei de pace, priete
în prezent, secţia amintită a tri AVANS DE O LUNĂ Ceauşescu, împreună' cu tovarăşa nie şi colaborare, o constituie suc
mis oţelăriilor peste 21 000 tone Elena Ceauşescu, într-o serie de cesul deplin al convorbirilor şi
fier balotat în afara sarcinilor de ţări din Asia şi Africa, se înscrie contactelor pa care le-a avut în
plan. Succesul se datoreşte în pri LA LIVRAREA LAPTELUI ca un remarcabil eveniment în timpul vizitei, concretizate în a-
mul rînd atenţiei ce s-a acordat viaţa politică internaţională. Ma cordurile şi documentele încheiate,
creşterii productivităţii muncii, Cooperatorii care lucrează în nifestările entuziaste de prie ■care dau un nou şi fructuos impuls
care a sporit în perioada’ aminti sectorul zootehnic al C.A.P. Bo- tenie şi stimă faţă de po- promovării spiritului constructiv,
tă cu 7,5 la sută. De menţionat şi şorod. sînt hotărîţi să întîmpine pprul român şi conducătorii aspiraţiilor de pace si progres ale
faptul că în primele trei luni ale ziua de 1 Mai cu succese deose săi, primirea plină de dragoste a popoarelor.
anului, în această secţie s-au ob bite în muncă. Această hotărîre solilor poporului român în ţările Alături de întregul nostru pooor,
ţinut economii la preţul de cost în este concretizată în fapte demne vizitate au constituit o nouă şi e- oamenii muncii din judeţul Hu
valoare de 51 000 lei. agregate şi instalaţii de înaltă teh de evidenţiat. începînd de la sfîr- locventă afirmare a creşterii con nedoara — mineri, siderurgişti,
nicitate, noua ţesătorie dispune de tinue a prestigiului României so
un colectiv tînăr dar priceput. în şitul lunii martie a.c., unitatea li cialiste în lume, o recunoaştere u- constructori, ţărani cooperatori şi
ŢESĂTORIA DE MĂTASE cinstea zilei de 1 Mai, acest colec vrează lapte la fondul de stat în nanimă a justeţei principiilor poli intelectuali — dau cea mai înaltă
contul lunii mai. Cele mai mari ticii externe a Partidului Comu apreciere acestei noi solii de pace,
tiv a şi realizat peste plan 14 000
DEVA - DE LA ÎNCEPUT mp de ţesături din mătase. depăşiri le-au înregistrat îngriji nist Român elaborată la cel de-al colaborare şi prietenie întreprinsă
CU REZULTATE BUNE torii Marioara Bontea, Maria Bă- Xl-lea Congres al P.C.R. de preşedintele României şi îşi ex
luş, Ion Nanei şi Maria Jujan.
Una din cele mai vii mărturii ale
AU DEPĂŞIT primă deplina aprobare şi satisfac
Munca plină de responsabilitate stimei şi imensului prestigiu de ţie pentru rezultatele fructuoase
a constructorilor de la Şantierul ANGAJAMENTUL care se bucură în lume preşedin ale vizitei — moment istoric în
nr. 2 al T.C. Deva şi a beneficia tele României socialiste, tovarăşul relaţiile ţării noastre cu statele
rului a fost încununată cu un suc ASUMAT Nicolae Ceauşescu, reprezentantul vizitate.
ces remarcabil ; punerea in func în interiorul
Rezultatele înregistrate în cinstea
ţiune, cu puţin timp în urmă, a zilei de 1 Mai de către harnicul Comitetului Central al Partidului Comunist Român
ţesătoriei de mătase din Deva cu
întreaga ei capacitate. colectiv de muncă al întreprinderii
Dotată cu războaie moderne, cu de stat „Avicola" Mini ia se con- ziarului
LA ÎNALTE COTE DE PRODUCTIVITATE SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN,
0 FILE DIN EPOPEEA LUPTEI PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
La E.M. Deva, principalele obiec în trimestrul I un randament me PENTRU CUCERIREA IN B U C U R E Ş T I
tive ale întrecerii în cinstea zilei diu pe post de 14,7 tone minereu, DEPENDENTEI DE STAT A In consens cu înălţătoarele simţăminte patriotice pe care le-a
de 1 Mai şi în continuare sînt pro pe care l-a ridicat în luna martie ROMÂNIEI ’SI A CONTRI trăit şi le trăieşte întregul nostru popor, comuniştii, toţi cei ce
ductivitatea şi creşterea recuperării şi primele două deoade din aprilie BUŢIEI tării' noastre la muncesc din judeţul Hunedoara au urmărit cu legitim interes şi
pe fluxul extracţie-preparare. Apli- la 10,65 tone, brigada lui Ion Slroie deosebită bucurie, zi de zi, etapă cu etapă, istorica vizită efectuată
— de 14,2 tone (respectiv 16 tone
cînd metoda de exploatare cu sub- VICTORIA ÎMPOTRIVA FAS de dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împreu
etaje, minerii de aici au obţinut şi în prezent), iar cele ale minerilor CISMULUI (pag. a 3-a) nă cu stimata tovarăşă Elena Ceauşescu, în Japonia, Eilipine, Pakis
obţin rezultate deosebite, superi Roman Tămaş, Petru Groza şi Ro tan, Iordania şi Tunisia — strălucită solie a României socialiste.
man Pelruţ — de 13,3—14,7 tone. Ce
oare celor realizate la cărbune sau le cinci brigăzi au extras peste plan ii ADUNAREA FESTIVĂ CON Alături de dumneavoastră cu gîndurilc şi inimile, locuitorii aces
minereuri în privinţa randamente aproape 10 000 tone de minereu pe SACRATĂ ÎMPLINIRII A 105 tor meleaguri dau o aleasă preţuire laborioasei dumneavoastre acti
lor fizice pe post. Astfel, brigada seama creşterii productivităţii mun ANI DE LA NAŞTEREA LU! vităţi pentru dezvoltarea relaţiilor dintre România şi statele vizi
condusă de Iulian Doţa a realizat cii. V.l. LENIN (pag. a 2-a) tate, pentru adîncirea colaborării şi cooperării între toate statele şi
popoarele, democratizarea relaţiilor internaţionale, instaurarea unei
SI SPORT (pag. a 7-a) noi ordini economice şi politice mondiale, edificarea un»i lumi mai
REPORTAJUl SĂPTĂMiNII drepte şi mai bune.
La întoarcerea pe minunatul pămînt al patriei, ale cărei nobile
năzuinţi le-aţi reprezentat cu atita strălucire şi înţelepciune, mine
rii, siderurgiştii, encrgeticienii, constructorii, toţi oamenii muncii
Stele de lumină pe Rîul Mare din judeţ — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — vă
adresează, din adîncurile inimilor, muit iubite tovarăşe Nicolae
Ceauşescu, un fierbinte „Bine aţi venit, scumpe conducător al parti
Aşadar, toate măsurătorile, zi hidrocentralei »Retezat“ — 33 5 dului şi poporului" !
lele de intensă încordare pentru MW, cu o producţie de energie Naţiunea noastră socialistă va înscrie în istoria României cu
definitivarea proiectului s-au în de 605 milioane kWh. Pare deja litere de aur, în cele mai glorioase pagini ale sale, inestimabila con
cheiat. Acum e rîndul constructo numai din această descriere ceva... tribuţie adusă de dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae
rilor. Unii au sosit deja pe valea colosal. Dar adevărata mărime a Ceauşescu, la cunoaşterea şi apropierea între popoarele de pe toate
Rîului Mare. Alţii urmează să vi complexului hidroenergetic este meridianele globului, Ia întărirea, păcii şi prieteniei, la progresul şi
nă. Vor sosi aproape zilnic pe alta. Salba de hidrocentrale de prosperitatea întregii omeniri. Actuala vizită întreprinsă îr.tr-un şir
vastul şantier, în rîndul „vetera pe Rîul Mare, amenajarea Streiu- de state din Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, climatul deosebit de
nilor“ vom vedea şi foarte mulţi lui pînă la confluenţa cu Mure prietenie, stimă şi înaltă consideraţie Ia adresa dumneavoastră, emi
hunedoreni. E firesc, este de aş şul cuprind lucrări ce se eşalo nentă personalitate a contemporaneităţii, a poporului nostru, fruc
teptat aşa ceva, pentru că pen nează pe parcursul a trei etape. tuoasele şi multiplele rezultate ale vizitei recent încheiate, servesc
tru fiecare din noi va fi_ un act Pînă in 1980 se va construi bara şi vor servi cauzei păcii şi securităţii internaţionale, conlucrării rod
de mîndrie să ne ştim părtaşi la jul de la Gura Apelor, galeria de nice pentru prosperitatea popoarelor şi, în acelaşi timp, creşterii
una dintre cele mai mari con prestigiului României şi al politicii sale în lume.
strucţii hidroenergetice din ţară. aducţiune şi In Uzina an hidroenergeti Oamenii muncii din judeţul Hunedoara, în frunte cu comu
„Retezat".
va
intra
că
acel
Barajul de la Gura Apelor, de niştii, au considerat şi consideră suprema lor datorie de a susţine
173 m — unul din cele mai în funcţiune primul hidroagregat. şi întări prin fapte înţeleaptă politică internă şi externă a partidu
înalte din Europa — va fi con In 1981 — cel de-al doilea (ener lui şi statului nostru, de a-şi exterioriza şi însoţi sentimentele ce
dezvoltată de o
fi
electrică va
gia
struit din anrocament şi va „cin- turbină tip Francisq, de concepţie Ie încearcă cu ocazia fiecărei acţiuni întreprinse de dumneavoas
tări“... 9 000 000 metri cubi de pia tră, mult stimate secretar general şi preşedinte, prin rezultate de
tră, argilă, pietriş, Galeria de a- şi fabricaţie românească). In 1982 prestigiu pe platformele metalului şi energici, în exploatările mi
ducţiune va avea 18,4 km (la Lo va fi pusă în funcţiune şi uzina C.A.P. Strei. Tractoristul Con niere, pe şantiere şi pe ogoare. Vă raportăm, iubite^ conducător,_ că
tru aceasta măsoară 13,5 km) şi hidroenergetică Clopotiva. stantin Dobriţoiu a efectuat semă primul trimestru din acest .an s-a încheiat cu depăşirea sarcinilor
va fi astfel cea mai lungă gale natul porumbului, concomitent cu
rie din ţară. Puterea instalată a (Continuare in pag. a 8-a) erbicidarea şi fertilizarea, pe în
treaga suprafaţă planificată. (Continuare în pag. a 2-a)
Insămîntarea porumbului Actualitatea
politică
^ A I J _ A 13—
'Aşa cum am subliniat în numă
IKlOÎhi.GliSltSI' 111 rul trecut al z arului nostru, vizi
ta preşedintelui Nicolae Ceauşescu
i î Pakistan — caracterizată prin
g Cooperativele agricole din Cîmpuri-Surduc, Hărău, Strei, Bre conducere, a tractoriştilor şi coo semănat sînt factori decisivi care convorbiri rodnice cu primul mi
tea Română şi Oraştioara de Jos sînt primele unităţi care au ter peratorilor dintr-o serie de unităţi au asigurat posibilitatea însămîn- nistru Zulfikar Aii Bhutlo. prin
ospitalitatea distinsă şi călduroasă
minat semănatul porumbului a fost încununată de succese re ţării porumbului într-o • perioadă
0 Duminică s-a lucrat cu spor în numeroase CJV.P. din consi marcabile, care se concretizează scurtă şi la un nivel calitativ co a oficialităţilor şi populaţiei de la
liile intercooperatiste Ilia, Oră.ştie, Deva, Simeria, Călan, Dobra şi în terminarea însămînţării porum respunzător. Astfel, unităţile amin Karachi — a constituit o impor
tantă contribuţie la dezvoltarea şi
altele _ . „ „ . , bului. Printre primele cooperative tite au pregătit baze temeinice re consolidarea prieteniei dintre cele
a Calitatea semănatului să fie urmărită îndeaproape de către agricole care au reuşit să finalize coltei de porumb a ultimului an
specialişti ! ze această importantă lucrare se al actualului cincinal, unele dintre două ţări, la cauza păcii şi înţe
ele făcînd, concomitent cu semăna
legerii internaţionale. în luările de
0 Zi de zi, utilajele să se folosească la întreaga capacitate pen- află cele din Cîmpuri-Surduc, Hă- tul, erbicidarea şi fertilizarea cul cuvînt ale primului ministru pa
rău, Bretea Română, Strei şi O-
tru terminarea în timpul cel mai scurt a însămînţării porumbului pe răştioara de Jos. Organizarea ju turii. Pentru eforturile depuse, kistanez şi ale preşedintelui
toate suprafeţele planificate. dicioasă a activităţii, folosirea cu pentru conştiinciozitatea de care Nicolae Ceauşescu, cît şi în Comu
nicatul comun dat pulolicităţii, se
Insămînţarea porumbului conti torilor şi a mecanizatorilor. Preo randament sporit a timpului bun au dat dovadă în muncă, fiind pre apreciază că actuala vizită consti-
de lucru în cîmp, inclusiv a feres
zenţi la lucru şi duminica, meri-
nuă să fie lucrarea care polari cuparea responsabilă a organizaţii trelor dintre ploi, precum şi a utila
zează întreaga atenţie ,a coopera lor de partid şi a consiliilor de jelor la pregătirea terenului şi la (Continuare în pag. 4—5) (Continuare în pag. a 2-a)
