Page 44 - Drumul_socialismului_1975_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6057 ® MARŢI, 22 APRILIE 1975

Adunare festivă consacrată împlinirii Comitetului Centri!

a 105 ani de la naşterea lui V. I Lenin

In cadrul manifestărilor consacra­ date ale ştiinţei, pe tot ceea ce era ţărănimea, intelectualitatea şi cele­ el Partidului Ctimusst Român
te împlinirii a o sută cinci ani de mai avansat în cunoaşterea umană lalte categorii, sub conducerea
la naşterea lui Vladimir Ilici Lenin, şi practica socială contemporană. Partidului Comunist Român, sînt
teri după-amiază a avut loc la V. I. Lenin privea teoria lui mărturia bogăţiei şi multilateralei
Deva o' adunare festivă. Au par­ Marx, după propria expresie, nu ca activităţi creatoare desfăşurate de TOVARĂŞULUI ISCOLâE CEAUŞESCU
ticipat oameni ai muncii din în­ ceva dat o dată pentru totdeauna, acesta, a folosirii de către Partidul
treprinderi, instituţii, elevi din ca ceva „intangibil" şi „definitiv Comunist Român a celor mai e- secretar genera! a! Partidolui Comunist Român,
şcolile municipiului. încheiat", şi a demonstrat că teo­ ficace mijloace şi metode corespun­
La această adunare, organizată ria marxistă nu este o dogmă, o zătoare condiţiilor social-istorice.
sub auspiciile Universităţii popu­ colecţie de teze imuabile, ci o teo­ Desfăşurarea revoluţiei populare preşedintele Republicii Socialiste România
lare, prof. dr. Maria Creţu, secretar rie şi o metodă revoluţionară de şi construcţiei socialiste în Româ­
al Comitetului municipal Deva al cercetare a naturii şi societăţii, o nia arată că Partidul Comunist Ro­ (Urmare din pag. 1)
P.C.R., a susţinut un larg expozeu călăuză a partidului proletariatului mân a făcut cu succes faţă sarci­
despre viaţa, opera şi personalita­ în analiza condiţiilor istorice con­ nilor sale de forţă politică marxist- la producţia industrială globală cu aproape 112 milioane lei, mate-
tea lui V. I. Lenin. crete, în lupta pentru transformarea leninistă, a făcut dovada capacită­ rializata m livrarea peste prevederi a 56 milioane lrWh energie elec­
Vladimir Mici Lenin, a arătat vor­ revoluţionară a societăţii. ţii de a folosi în mod creator le­ trica, 10 500 tone fontă, 17 760 tone oţel, 26 300 tone laminate, 24 800
bitoarea, de la a cărui naştere a- Tocmai datorită acestui mod de tone cărbune net şi alte importante cantităţi de produse. In peri­
niversăm o sută cinci ani, a intrat gîndire creator, acestei metode gile dezvoltării sociale, teoria mar- oada în care a avut Ioc vizita, ridicînil la noi cote de angajare în­
trecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen, colecti­
în istoria omenirii ca o personali­ dinamice de studiere şi înţelegere xist-leninistă în conformitate cu vele de muncă ale unor întreprinderi au raportat îndeplinirea ar.ga-
tate de o complexitate deosebită. a realităţilor sociale, Lenin a pu­ condiţiile concrete ale României. jamentejor luate, faptul că lucrează în contul anului 1976.
El este simbolul militantului revo­ tut duce mai departe monumentala Tocmai din luarea în considerare a
luţionar pentru o nouă istorie a o- operă a lui Marx şi Engels, îmbo­ acestor condiţii' izvorăsc diferitele Impărtăşindu-vă bucuria şi adînca satisfacţie faţă de remarca­
menirii, al înfăptuirii visurilor mi­ găţind cu teze şi concluzii noi, de particularităţi ale tacticii Partidului bila activitate desfăşurată de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae
lenare de libertate ale -popoarelor, o deosebită valoare, tezaurul teo­ Comunist Român în revoluţia popu­ Ceauşescu, în înalta solie a poporului nostru, purtată în ţările Asiei
şi Africii, organizaţia judeţeană de partid, muncitorii, ţăranii şi in­
întemeietorul Partidului Comunist riei şi practicii revoluţionare. lară, formele şi metodele folosite
al Uniunii Sovietice şi al primului in construcţia socialistă. telectualii din judeţ _ se angajează solemn să-şi pună şi pe mai de-
Ideile marxist-leniniste s-au ma­
stat socialist din lume — Uniunea terializat în victoria socialismului în Poporul român, aflat în stadiul parte întreaga energie şi pricepere în slujba înfăptuirii neabătute a
Politicii interne şi externe a partidului şi statului. Vom acţiona
Republicilor Sovietice Socialiste. făuririi societăţii socialiste multila­
Prin opera şi activitatea sa, Lenin U.R.S.S., în realizările dobîndite de teral dezvoltate, este angajat cu neabătut pentru a onora în mod exemplar îndatoririle ce ne revin
a _ realizat o adevărată sinteză a poporul sovietic în construcţia co­ întreagej sa energie la înfăptuirea din acordurile încheiate în cursul vizitei, pentru a transpune cu
munistă, în victoriile pe care le ob­
militantului revoluţionar comunist programului elaborat de cel de-al responsabilitato în viaţă obiectivele stabilite de Congresul al Xl-lea
şi a omului de ştiinţă călăuzit de ţin ţările socialiste, mişcarea comu­ Xl-lea Congres, ale cărui documen­ al Partidului Comunist Român, Programul de edificare a socialis­
mului şi comunismului pe pămîntul scumpei noastre patrii —
concepţia materialist-dialectică, a- nistă şi muncitorească internaţiona­ te se caracterizează printr-o stră­ România socialistă.
lă, forţele antiimperialiste contem­
firmîndu-se ca un discipol credin­ porane. lucită aplicare a concepţiei leniniste
cios şi continuator strălucit al lui despre dezvoltarea creatoare a teo­ COMITETUL JUDEŢEAN HUNEDOARA
Marx şi Engels în domeniul gîn- Cunoaşterea şi folosirea adevăru­ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
dirii şi al practicii revoluţionare. rilor generale ale marxism-leninis- riei revoluţionare în indestructibilă
legătură cu cerinţele vieţii şi ale
Viaţa şi opera lui Vladimir Ilici mului, a legilor generale ale revo­ poporului nostru. Ele reflectă mo­
Lenin reprezintă un înalt exemplu luţiei şi construcţiei socialiste, care
de slujire devotată a clasei mun­ exprimă cerinţe cardinale ale dez­ dul marxist-leninist în care Parti­ ia încheierea anului Tn învăţămîntui
citoare, a oauzei celor ce muncesc, voltării sociale, constituie o cerinţă dul Comunist Român rezolvă pro­
de fermitate revoluţionară şi pers­ obligatorie pentru orientarea politi­ blemele complexe ale făuririi so­
picacitate politică, luptînd cu ne­ că a partidului comunist în situaţii­ cietăţii socialiste multilateral dez­ de partid la sate
înfricare pentru eliberarea celor ce le complexe cu care este confrun­ voltate, adueîndu-şi astfel contribu­
muncesc de exploatare şi asuprire, tat. ţia la îmbogăţirea tezaurului gîndi-
Pe raza comunei Boşorod au fun­
pentru libertate socială şi naţiona­ în continuare, vorbitoarea s-a re­ rii marxist-leniniste, a experienţei cţionat în anul de învăţământ 11 caţie politico-ideologică al partidu­
lă, pentru triumful socialismului şi ferit la modul cum s-au aplicat, mişcării comuniste şi muncitoreşti cursuri de partid şi 4 U.T.C. Pînă lui. Aş putea spune că dezbaterile
recapitulative sînt mai bune, se ri­
comunismului. cum prind viaţă ideile marxist-le- internaţionale, trasînd în acelaşi în prezent în 7 cursuri de partid au dică Ia un nivel mai înalt şi rea­
Adversar neîmpăcat al închistării ninisle în patria noastră. Poporul timp căile înaintării susţinute a so­ avut loc convorbirile recapitulative, lizează o legătură mai strînsă între
dogmatice, Lenin a fost un militant român se mîndreşte că ideile mar- cietăţii noastre pe drumul progre­ în aceste zile urmînd să aibă loc şl tezele teoretice şi activitatea practi­
neobosit pentru nou, atît în teorie xism-leninismului rodesc şi pe pă- sului, al apropierii României de în celelalte. că a oamenilor.
cit şi în practică. El şi-a întemeiat mintul patriei noastre. Marile rea­ nivelul statelor avansate din punct — Ce concluzii se desprind din Un alt fapt care mi s-a părut ca­
tezele şi concluziile teoretice atît lizări obţinute în cei peste 30 de de vedere economic. desfăşurarea învăţămînlului, ca şi racteristic şi, în acelaşi timp expli­
cabil : dezbaterile finale se opresc
din cea a convorbirilor finale ? —
pe studiul vieţii cit şi pe cunoaşte­ ani de la eliberarea patriei de că-. (In încheierea adunării, a rulat întrebarea am adresat-o tovarăşului mai insistent asupra problematicii
rea şi generalizarea celor mai noi tre clasa muncitoare, în alianţă cu filmul documentar «Lenin cel viu"). economice şi mai puţin asupra celei
Ieronim Grecu, secretarul comitetu­
lui comunal de partid. educative.
— Comitetul comunal de partid — Unul din efectele pozitive ale
h spiritul şl exigenţele documentelor Congresului al Xl-lea a§ P. C. R. făşurării învăţămîntului ; totuşi din învăţămîntului de partid este acela
încă n-a făcut o analiză asupra des­
că el a stîrnit mai puternic gustul
participarea la activitatea cursurilor, citirii literaturii politice. Ce ne pu­
putem conchide asupra câtorva as­ teţi spune despre aceasta ?
pecte esenţiale. O concluzie mai ge­ — Intr-adevăr. Ca niciodată, oa­
nerală este aceea că
AD1AIA HMĂ I PARTID, FOR DE EDUCAŢIE COMUNISTA ~ învăţămîntul, menii, mai ales cei din satele în­
desfăşurat pe baze mai solide, ela­ depărtate, vin şi cer broşuri, revis­
Din multiplele forme de educare ţeanu, Ioan Popa au subliniat că achităm de această sarcină. Pen­ borate de conducerea partidului, a te, ziare. Voi aminti aici doar fap­
comunistă a membrilor de partid conducerea secţiei trebuie să ma­ tru aceasta, am invitat membri cîştigat mult în privinţa conţinu­ tul că numărul abonamentelor la re­
vista „Munca de partid", de pildă,
tului de idei, a nivelului şi sub ra­
pe care organizaţia noastră de ba­ nifeste mai multă preocupare pen­ de partid şi din celelalte schim­ port organizatoric faţă de anii tre­ a crescut de trei ori. Ca urmare a
ză le foloseşte, adunarea generală tru ridicarea calificării muncitori­ buri. Adunarea a fost neaşteptat cuţi. Documentele Congresului al acestui interes, biroul comitetului
se detaşează ca un for care are lor, în concordanţă cu nivelul do­ de rodnică, invitaţii noştri, anun­ Xl-lea. orientările date de partid în comunal de partid a luat măsura
principala calitate de a pune în ac­ tării secţiei. în consecinţă, s-au ţaţi din timp asupra temei de dez­ vastul proces de edificare a socie­ înfiinţării pe lingă fiecare organi­
ţiune gîndirea colectivă. Indiferent luat măsuri de îmbunătăţire a ac­ batere, s-au pregătit şi au venit în tăţii socialiste multilateral dezvolta­ zaţie de bază a cîte unei microbi-
te, au stârnit un real interes în rîn­
blloteci cu lucrări politice. Aici se
ce problemă are de analizat adu­ tivităţii cursurilor de reciclare fă­ adunare nu numai cu criterii în­ dul comuniştilor, al tuturor oame­ află documentele Congresului al
narea generală, prin faptul că ră scoatere din producţie, precum dreptăţite, dar şi cu propuneri va­ nilor muncii. Pot spune că s-a stu­ Xl-lea, colecţii la revistele „Era so­
pune în relief stări de lucruri, fap­ şi controlului asupra situaţiei la loroase. Adunarea a fost vie, com­ diat şi continuă să se studieze cu cialistă", „Munca de partid", la prin­
te, situaţii, face referiri la activi­ învăţătură a tinerilor care îşi bativă, ridieîndu-se la un bun ni­ pasiune, cu convingere, lucru firesc cipalele ziare. Ele pot fi consultate
tatea oamenilor, la comportarea lor completează studiile liceale. Adaug vel. Aşa stînd lucrurile şi în vii­ dacă avem în vedere că noi toţi «in­ de către oricine.
In muncă, judecă atitudini, poziţii, aici că biroul organizaţiei noastre tor vom organiza adunări de a- tern chemaţi să înfăptuim cu per­ — Cum au muncit pronagandiştii?
combate metehne, se manifestă ca de bază manifestă preocupare pen­ cest fel. severenţă sarcini de mare însemnă­ — Mai bine ca orieînd. E drept
o autentică şcoală de educaţie să­ tru ca toţi participanţii la învă- Biroul organizaţiei noastre de tate, fără precedent. că şi biroul comitetului comunal
s-a ocupat de instruirea şi sprijini­
Ce teme aţi recomandat pen­
—
nătoasă, comunistă. ţămînt să-şi însuşească temeinic bază foloseşte şi alte mijloace e- tru dezbaterile recapitulative ? rea lor în condiţii mai bune. A-
Documentele Congresului al XI- documentele de partid, să partici­ ducative în cadrul adunărilor ge­ — N-am numit temele, ci am re­ veni propagandişti, printre care Ioan
lea, cuvîntarea tovarăşului Nicolae pe activ la dezbaterea lor, precum nerale. De pildă,., ţinem ca mate­ comandat să se aleagă două din Fulea, Aurel Rîpcan, Victor Tilines-
Ceauşesou, rostită cu prilejul vizi­ şi la înfăptuirea neabătută a sar­ rialele pe care le prezentăm să vasta problematică, una cu carac­ cu, Nicolae Tănase şi alţii, care s-au
tei in combinatul nostru, cer or­ cinilor ce ne revin de aici. fie pătrunse de o înaltă exigen­ ter economic şi alta din munca po- achitat cu cinste de sarcina pe ca­
ro au avut-o. Noi îi vom folosi şi
ganizaţiilor de bază să acorde o Noi însă nu ne-am mulţumit că ţă comunistă, să facă referiri con­ litico-ideologică, alegerea urmînd s-o în perioada de vară în desfăşura­
atenţie deosebită adunărilor gene­ Intr-un număr de adunări am a- crete la stări de lucruri şi oameni, facă birourile organizaţiilor de ba­ rea unei susţinute munci polilico-
rale, să le ridice permanent valen­ vut pe ordinea de zi asemenea să tragă la răspundere pe cei vi­ ză, propagandiştii şi cursanţii. In educatlve.
general, au fost puse în dezbatere
ţa educativă. probleme, nu ne-am limitat la rea­ novaţi, formînd astfel o bună bază laturi mai concrete din tema a V-a, Convorbire realizaiă de
Biroul organizaţiei noastre de lizarea unei legături organice în­ de dezbatere şi de înlăturare a specifică, şi din programul de edu­ CORNEL ARMEANU
bază înţelege că nivelul şi eficien­ tre tezele teoretice, concluziile şi neajunsurilor. Pe de altă parte, în
ţa adunării încep de Ia proble­ aprecierile partidului cu activita­ fiecare adunare noi cerem cîte u-
matica pusă în dezbatere, precum tea noastră de zi cu zi. Paralel, nui membru de partid să prezin­
şi de la modul în care este pregă­ ne străduim ca pe ordinea de zi te informări asupra propriei lui în atenţia propagandişîffur şi cursanţilor
tită. In privinţa problematicii su­ să punem probleme care să cap­ activităţi, ceea ce determină creş­
puse atenţiei dezbaterii, ţin să sub­ teze interesul tuturor comuniştilor. terea răspunderii. Biroul organiza­ de la învăţămîntul poliîlGO-fdeolugic
liniez faptul că adunările noastre Am utilizat şi alte mijloace pen­ ţiei de bază se gîndeşte şi va ac­
de partid au avut de câştigat prin tru a ridica la un nivel superior ţiona şi în viitor în direcţia creş­ şl economic de masă
aceea că diin trei in trei adunări, activitatea de educaţie prin adu­ terii rolului educativ al adunărilor
una are pe ordinea de zi ca punct nări. Dat fiind faptul că schimbul generale, aceasta făcînd să spo­ In luna mai 1975, toate cursurile 3. Programul P.C.R. şi Raportul
distinct o temă din învăţământul nostru, permanent de zi, este un rească eficienţa activităţii întregii din învăţămîntul politico-ideologic C.C. al P.C.R. la Congresul ai Xl-
de partid, deci din problematica schimb de deservire pentru cele­ organizaţii. şi economic de masă vor dezbate lea despre politica internaţionalistă
pusă de Congresul al Xl-lea. S-a lalte, principala noastră sarcină MARIN RADU tema a Vlll-a din program, intitu­ a partidului, întărirea colaborării şi
detaşat din rîndul acestora tema fiind aceea de a asigura buna func­ lată : „POLITICA EXTERNA A solidarităţii cu toate partidele co­
a V-a specifică. La dezbaterea ei, ţionare a maşinilor şi instalaţiilor secretar de organizaţie de bază ROMÂNIEI — EXPRESIE A INTE­ muniste, cu partidele socialiste şi
mai mulţi comunişti, între care din secţie, ne-am gîndit ca într-una in secţia mecanică I RESELOR POPORULUI NOSTRU, A democratice, cu forţele progresiste
antiimperialiste
revoluţionare,
CERINŢELOR
din
SO­
DEZVOLTĂRII
Constantin Popescu, Mihai Doştă- din adunări să analizăm cum ne a C. S. Hunedoara CIETĂŢII CONTEMPORANE. RELA­ întreaga lume.
ŢIILE ECONOMICE INTERNAŢIO­ — Tradiţiile glorioase ale mişcării
NALE ŞI COOPERAREA ÎN PRO­ muncitoreşti din România, ale P.C.R.
publicii Socialiste România a DUCŢIE CU ALTE STATE. POLI­ de solidaritate internaţională cu for­
rostit o importantă cuvîntare. TICA INTERNAŢIONALA A PARTI­ ţele revoluţionare din celelalte ţări.
Actualitatea: polttisâ Sîmbătă, pe aeroportul interna­ DULUI COMUNIST ROMAN". — Creşterea rolului partidelor co­
ţional Bucureşti-Otopeni, mii de Se va insista pe idei ca : muniste şi muncitoreşti.
bucuresteni au întîmpinat pe solii 1. Politica externă a Republicii So­ — întărirea unităţii forţelor care
poporului român la întoarcerea în cialiste România militează pentru dezvoltarea progre­
(Urmare din pag. 1) comună, Comunicatul comun şi A- patrie, cu ocazia încheierii vizite­ — Coordonatele fundamentale ale sistă a societăţii.
cordul general de cooperare din­ politicii externe a României în lu­ — Colaborarea P.C.R. cu alte or­
lor oficiale întreprinse în Japonia,
tre România şi Iordania, semnate Filipine, Pakistan, Iordania şi Tu­ mina Raportului C.C. ai P.C.R. la ganizaţii politice.
tuie un moment remarcabil în dez­ In cadrul unei emoţionante cere­ nisia. Entuziasmul popular, lozinci­ Congresul al Xl-lea. Bibliografie
— Raportul C.C. al P.C.R. la Con­
voltarea relaţiilor româno-pakista- monii, constituie documente fun­ le scandate din mulţime au con­ gresul al Xl-lea al partidului de­ * * * * Programul P.C.R. de lăurire a so­
neze. damentale care subliniază impor­ stituit manifestări -spontane de a- spre dezvoltarea consecventă a prie­ cietăţii socialiste multilateral dez­
în continuarea itinerarului de tanţa şi semnificaţia acestei vizite, probare deplină a rezultatelor a- teniei şi colaborării tării noastre cu voltate şl înaintare a României
prietenie, colaborare şi pace în­ moment de excepţională însemnă­ cestei noi istorice misiuni de pace, toate ţările socialiste. spre comunism. 1974. pag. 174 —
treprins de tovarăşul Nicolae tate în istoria relaţiilor româno- colaborare şi prietenie între po­ — Raportul C.C. al P.C.R. la Con­ 184 ; 197 - 213.
CeauşescUj luni, 14 aprilie, a în­ iordaniene. poare, reprezentată în mod strălu­ gresul al Xl-lea al partidului de­ * • * Rezoluţia Congresului al Xl-lea al
ceput vizita oficială în Iordania, Ultima etapă din cadrul actua­ cit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu spre colaborarea multilaterală cu P.C.R. 1974, pag. 9 - 15.
încă din prima zi a vizitei, în lului program de vizite a consti- în ţările vizitate. ţările în curs de dezvoltare, cu toa­ * • * Directivele Congresului al Xl-lea al planul cinci­
la
cu
te statele lumii, în interesul cau­
privire
PC.R.
toasturile rostite de regele IIus- tuit-o sosirea în Tunisia, în cadrul Ieri, a sosit în Capitală, într-o zei progresului, destinderii şi păcii nal 1976 — 1980 şl liniile direc­
sein şi preşedintele Nicolae vizitei oficiale de prietenie între­ vizită oficială de prietenie în ţara internaţionale. toare ale dezvoltării economico-
Ceauşescu la banchetul oficial în prinse în această ţară de preşedin­ noastră, preşedintele Republicii U- 2. Documentele Congresului al Xl- sociale a României pentru perioa­
c i n s t e a preşedintelui Nicolae tele Nicolae Ceauşescu şi tovară­ nite Tanzania, Juiius K. Nyerere. lea al P.C.R. despre relaţiile eco­ * • * da 1981 - 1990. 1974, pag. 68-72.
Codul principiilor şl normelor mun­
Ceauşescu şi a tovarăşei Elena şa Elena Ceauşescu. înaltele ofi­ Prima zi a vizitei s-a caracterizat nomice internaţionale şi cooperarea cii şi vieţii comuniştilor, ale eticii
în producţie cu alte state.
Ceauşescu, s-a subliniat identitatea cialităţi tunisiene şi poporul tuni­ printr-o atmosferă însufleţită şi — Relaţiile economice şi coopera­ şl echităţii socialiste. 1974, pag.
sian au rezervat o entuziastă pri­
de vederi în multe probleme între contacte fructuoase între preşedin­ rea cu toate ţările socialiste 26 - 28.
cei doi conducători, dorinţa reci­ mire şefului statului român, ex­ tele Nyerere şi preşedintele Nicolae — Schimburile economice şi coo­ NICOLAE CEAUŞESCU Raportul Comite­
procă de a adinei relaţiile priete­ presie a sentimentelor de înaltă Ceauşescu. perarea în prodikiţie cu ţările în tului Central cu in privire la activita­
tea
P.C.R.
perioada
dintre
neşti, de a promova cauza păcii stimă şi consideraţie pentru Româ­ Cu ' prilejul marii victorii obţi­ curs de dezvoltare, cu statele care Congresul al X-iea şl Congresul
acţionează pentru dezvoltarea eco-
şi înţelegerii între popoare. Con­ nia şi conducătorii săi. Convorbi­ nute de poporul cambodgian — e- nomico-socială independentă. al Xl-lea şl sarcinile de viitor ale
vorbirile oficiale româno-iordanie- rile oficiale au subliniat dorinţa liberarea Pnom Penhului — pre­ — Schimburile economice şi coo­ partidului — 25. XI. 1974, pag.
ne au constituit un nou dialog sub­ comună de adîncire a prieteniei şi şedintele Nicolae Ceauşescu s-a perarea cu ţările capitaliste dez­ 14 - 46.
stanţial, constructiv, în probleme conlucrării multilaterale dintre adresat şefului statului cambod­ voltate. * * * Rezoluţia Consfătuirii cu activul de
ale vieţii internaţionale, ale dez­ cele două ţări, concretizată şi In gian, preşedintele Frontului Unit — Raportul C.C. al P.C.R. la Con­ partid şi de stat din domeniul co­
voltării relaţiilor bilaterale. In vi­ documentele oficiale cu privire la Naţional al Cambodgiei, prinţului gresul ai Xl-lea al partidului de­ merţului exterior şi cooperării eco­
internaţionale.
din
nomice
Scinteia
zitele întreprinse In ţară, locuito­ vizita în această ţară. Un moment Norodom Sianuli, adresînd poporu­ spre necesitatea lichidării subdez­ 20 februarie 1975, pag. 3.
voltării, a instaurării unei noi or­
rii oraşelor vizitate şi lucrători ai de neuitat din programul vizitei lui cambodgian cele mai calde feli­ dini economice şi politice mondia­ st • * Materialele referitoare la vizita to­
unor Întreprinderi au omagiat e- l-a constituit participarea tovară­ citări pentru victoriile obţinute, le, a democratizării relaţiilor inter­ varăşului Nicolae Ceauşescu în
moţionant pe solii poporului ro­ şului Nicolae Ceauşescu la şedin­ precum şi urări de succes deplin naţionale, a făuririi unei lumi mal Japonia, Filipine, Pakistan, Iordania
mân, le-au adresat un cald salut ţa solemnă a Adunării Naţionale în opera de reconstrucţie şi dez­ drepte şi mai bune. şi Tunisia, publicate în ,,Scinteia",
muncitoresc. Declara^ oolmnă Tunisiene, unde preşedintele Re­ voltare liberă a Cambodgiei,