Page 45 - Drumul_socialismului_1975_04

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6057 • MARJI, 22 APRILIE 1975
Pag. 3

File din epopeea luptei perafry cucerirea independenţei da stat a Român

şâ a contribuţiei firii noastre la victoria împotriva fascismului

Ostaşii armatei Fiomtre Ajutoare trimise de populaţia
au©noraf
cu cinste încrederea poporului

In urmă cu treizeci de ani, ceput luptele pentru eliberarea decorării diviziei cu ordinul hunedoreană «entru luptătorii din
sub loviturile concentrice ale Ungariei, eveniment salutat cu „Drapelul roşu". Aceasta este o
coaliţiei antihitleriste, al treilea mare bucurie de poporul român. dovadă că aţi luptat ourajos, cot
OReich german îşi dădea sfîrşitul. Ostaşii noştri au onorat cu cin­ la cot cu Armata sovietică, pen­
Se punea astfel capăt celui mai ste încrederea poporului; ei au tru eliberarea ţării dumneavoas­
crud şi sîngeros război din cîte străbătut prin lupte pămîntul un­ tră şi aţi contribuit la izgonirea
cunoscuse omenirea pînă atunci, gar de la o frontieră la alta şi la 18 fasciştilor de pe teritoriul Un­ războiul de independenţi 1877-1878
în urma căruia pieriseră milioa­ decembrie au început eliberarea Ce­ gariei şi Cehoslovaciei".
ne de vieţi omeneşti şi care dis­ hoslovaciei { cîteva unităţi au tre­
trusese incalculabile valori mate­ cut şi în Austria. Intre ostaşii Aducînd un pios omagiu mili­
riale şi spirituale. români şi populaţia paşnică din tarilor români care au luptat şi
s-au jertfit pentru eliberarea Un­
La marea victorie pe care o- ţările eliberate s-au stabilit re­ Hunedoara, moştenitoarea unei statului. »E adevărat că am des­
menirea a repurtat-o asupra fas­ laţii prieteneşti, de stimă şi aju­ gariei şi Cehoslovaciei, popoarele glorioase şi bogate tradiţii demo­ chis una (listă de) subscripţiune (...)
ungar, ceh şi slovac au ridicat
cismului, şi-a adus contribuţia şi torare reciprocă. cratice şi revoluţionare în lupta pentru fraţii noştri români. Am co­
ţara noastră. Prin participarea a- Faptele de arme ale ostaşilor monumente în diferite localităţi i pentru dreptate socială şi naţiona­ lectat în mai multe rînduri in Do­
în Ungaria’, cimitirul de la Buda­
lături de Naţiunile Unite la, răz­ noştri au fost remarcate de co­ pesta (Râkosliget), monumentele lă, a constituit unul din centrele de bra. Amicii mei din Ilia şi jur a-
boiul antifascist, prin sîngele văr­ mandamentul român prin nume­ de la Debreţin, Miskolc, Gyor, seamă ale solidarităţii cu românii flînd că am deschis (o listă de sub­
sat de ostaşii şi ofiţerii vitezei sale roase ordine da zi pe întreaga Nyiregyhâza, Tapiosuly, Megyas- de dincolo de Carpaţi în anii răz­
armate, România şi-a înscris nu­ armată, pe armate, corpuri şi boiului pentru cucerirea indepen­ scripţie) s-au oferit a contribui în
mele în rîndul ţărilor care au divizii. Iar din luna martie 1945, zo ş.a. ; în Cehoslovacia, monu­ denţei de stat a României. colecta mea; ba mai mult, şi doi
dat jertfe grele pentru obţine­ Comandamentul suprem sovietic mentele de la Zvolen, Brno, Kro- Răspunzind apelurilor publicate maghiari pe care nu-i cunoşteam
meriz, Lucenec şi altele situate
rea Victoriei. a evidenţiat trupele române prin pînă atunci, aflînd despre scopul co­
După insurecţia armată antifas­ şapte ordine ; de asemenea ele în Slovacia şi Moravia. în „Gazeta Transilvaniei' 1 , „Telegra­ lectei (...) s-au oferit că vor con­
în
revista
cistă şi antiimperialistă din 23 au fost menţionate în 21 de co­ Participarea la războiul anti­ ful român" şi şi propriului lor „Familia", tribui şi dînşii".
îndemn,
cum
după
August 1944, Armata română a municate de război, două docu­ hitlerist a dus la eliberarea pa­ Tot în luna iunie, Suzana B. Po-
judeţului
au
triei noastre de sub dominaţia
luptat umăr la umăr cu glorioa­ mente ale Comandamentului Fron­ fascismului, a contribuit la scurta­ cetăţenii numeroase Hunedoara băneşti povici şi Lucreţia Barha, născută
organizat
colecte
sa Armată sovietică pînă la vic­ tului 2 ucrainean şi alte ordine rea războiului în Europa şi la Raţiu, din Haţeg, organizează o co­
toria finală asupra fascismului. ale comandamentelor de armate şi materiale pentru ostaşii români lectă in rîndurile populaţiei din oraş
„Prin întoarcerea armelor şi an­ sovietice. Intr-o telegramă adre­ obţinerea victoriei de către Naţiu­ răniţi. Din documentele epocii re­ şi adună suma de 394,46 lei, precum
gajarea României cu întregul ei sată de mareşalul I.V. Stalin la nile Unite, a consolidat regimul zultă că începutul acestei acţiuni îi şi numeroase ofrande materiale, pe
democrat-popular şi a întărit pres­
potenţial, alături de Uniunea So­ 5 aprilie 1945 Preşedintelui Con­ tigiul ţării pe plan internaţional, aparţine Anei Petco din Deva. încă
vietică şi aliaţi, în războiul anti­ siliului de Miniştri al României, pe la începutul lunii iunie 1877, tî- care le trimit direct Crucii Roşii din
fascist — spunea tovarăşul Nicolae Dr. Petru Groza, se spune : „Vă a pus bazele independenţei şi nără femeie a organizat o colectă România. Confirmarea primirii ba­
Ceauşescu —, s-a dat o puternică mulţumesc pentru sentimentele suveranităţii depline a României. în oraşul Deva, cu care prilej a nilor şi materialelor constituie pen­
lovitură planurilor strategice ale prieteneşti exprimate de dv. faţă adunat contribuţiile a 25 de locui­ tru Dimitrie Ghica, preşedintele So­
Germaniei hitleriste. Aceasta a de Uniunea Sovietică şi de Ar­ Prof. C. DROPD tori, în sumă fi? 76 lei şi 48,50 flo­ cietăţii Crucii Roşii, un prilej de
dus la prăbuşirea întregului front mata Roşie. După cum se vede rini, pe care-i trimite Centrului de mulţumiri la adresa celor două ne­
din sud, a deschis calea înain­ şi din ordinul de zi de azi, pe colectare de la Sibiu, condus de Iu- obosite şi vrednice femei.
tării rapide a trupelor sovietice, frontul de luptă împotriva arma­ dita Măcelariu. Acţiunea de sprijinire a războiu­
a accelerat zdrobirea dispozitivu­ telor germano-fasciste s-au dis­ In luna. iunie 1877, Romul de lui de independenţă se extinde în
lui militar al Germaniei în aceas­ tins nu numai trupele Armatei Crainic, din Dobra, colectează sume
luna
august,
tă parte a Europei". 4 române, ale generalului Dăscă- băneşti pentru răniţii români. „Deşi întreg judeţul. şi In Iudita Secula Zoe
din
Mihălţeanu
La 2 septembrie 1944, deci în lesou, dar şi trupele Armatei 1 trăim într-unul din cele mai să­
momentul intrării in luptă pen­ ale generalului Atanasiu. Permi- race ţinuturi ale ţării — scria el Brad strîng donaţii de la 21 locui­
tru eliberarea părţii de nord-vest teţi-mi să vă felicit pentru suc­ in „Telegraful român" din 21 iu- tori, în sumă de 37,70 lei şi 2,053 kg
a României, Partidul Comunist cesele armatelor române şi să le lie/2 august 1877 — nu am putut scamă. In Zam adună ofrande Ni­
Român a adresat militarilor un yjjez continuarea acestor succese rămine indiferenţi de fraţii noştri colae Enciu şi Petru Făgărăşanu,
vibrant îndemn patriotuv ' „ oTc '‘ ,. fb f-"^duse împreună cu Ar- din România, care se luptă pentru de la 71 locuitori ; iar la Ostrov
u
Fret e
r
s
T
Sntr-un răzi'-şo "vS.ct° \.*ea V*' („Scînteia", nr. 192, activează Ştefan Graţian, care strîn-
1
®
pHhprflirfi •'■t£)CÂ *°^;v V.1, P' 1Q45Î1 o cauză sântă, şi astfeliu am insti­ ge donaţii de la 42 consăteni.
1945).
elibera-re
nemţ* *4 7 o v c * e militari români tuit aici o subscripţiune pentru fra­ La Hunedoara, iniţiativa deschi­
spn ,şi cu ordine şi me- ţii români răniţi în rezbel". Cu un derii unei liste de subscripţie pen­
şi , ,0* v° oi româneşti, sovie­ curaj demn de admirat, bravul ro­ tru ajutorarea luptătorilor români
treg- -\it ■’*' -- . ..uuj^ai'3 tice, cenos -.ace şi ungare. De­ mân a bătut drumurile judeţului şi răniţi ii aparţine asistentei farma­
cu dragoste rupta voastră plină spre vitejia ostaşilor români, re­ - " l e z ă r i a strins contri-
de elan şi jertfă, căci lupta voas­ dăm un fragment din cuvîntarea uu^u at . locuitori, in suma de ceutice Aurelia Cuteanu, care, în
tră este lupta întregului popor mareşalului Rodion Malinovski, 65,69 florini. Lista, împreuna ou luni noiembrie, şi.rînqe contribuţii
de la 50 de locuitori, m vui^ar ^ ac
pentru libertate şi o viaţă mai rostită la 3 mai 1945, cu ocazia banii colectaţi, au fost trimişi la
bună". înmînării Ordinului „Drapelul Sibiu, centrului de colectare. Auto­ 57,28 florini. Banii şi listele, vizate
25 octombrie 1944 a intrat în isto­ roşu" acordat de Prezidiul Sovie­ de primarul George Dănilă, sînt
ria patriei ca dată ce marchează tului Suprem al U.R.S.S. Diviziei rităţile, aflînd de acţiunea-lui Ra­ trimise direct la Bucureşti.
eliberarea de sub cotropitori a „Tudor Vladimirescu-Debreţin" i mul de Crainic şi urmărind să frî- La Deva, avocatul stagiar Fran-
întregii ţări ; armata noastră şi „Soldaţi şi ofiţeri ai Diviziei de neze solidaritatea românilor transil­ cisc Hossu Longin a iniţiat două
cea sovietică, ajungînd la graniţa voluntari „Tudor Vladimirescu- văneni faţă de România, l-au acu­ colecte pentru răniţii români. Pe
de nord-vest a României, au în- Debreţin" ! Vă felicit cu prilejul Monumentul eroilor de la Păuliş. cele două liste de subscripţie, ţinâ­
zat că desfăşoară agitaţie contra
nd patriot a adunat, în lunile oc­
tombrie şi noiembrie 1877, donaţiile
Documente ol© vremii despre Mărturii dio războiul agitifasoâst băneşti de florini, 43 20 locuitori, în 17 sumă
la
gal­
franci,
230,28
de
beni, 21 taleri, 3 ruble, 6,5 sfanţi şi
patriotul
De
contribuţia Homâniei Sa Spaţiul aerian a fost dominai 2 napoleoni. colectează asemenea, serie de
şi
din
Deva
o
care
între
materiale,
4,630
d@ csYialorsi noştri î ofrande scamă. Totodată, Hossu Longin
kg
victoria împotriva fascismului v...Ziua de 23 August ne-a găsit de cale ferată. In timp ce ne a- trimite „Gazetei Transilvaniei" şi o
pe aerodromul de la Urzicuţa, pe propiam de zonă, am auzit prin poezie scrisă de ţăranul Nicolae
linia Drobeta-Tumu Severin — radio apelul unui avion sovietic Herlea, intitulată „Ostaşilor români",
Calafat. Împreună cu noi era şi o ce transporta răniţi spre Bucu- prin care aduce elogii luptătorilor
O ÎNTORSĂTURĂ beligerant. Cred că noi, militarii, unitate germană. Seara, unul din­ reşti — răniţii provenind de la
vom da ce se cuvine României noi de la Griviţa şi Plevna. Tot la De­
şi democratice, care din prima zi a tre colegi ne-a adus marea veste luptele ce se dădeau in Banat. Am va mai organizează o asemenea ac­
HOTĂRÎTOARE ruperii cu Germania a aruncat în a insurecţiei naţionale armate ajuns repede la locul acela şi am ţiune şi Ecaterina Drăghici, al că­
lupta contra Axei tot potenţialul antifasciste şi antiimperialiste şi a angajat lupta, ştiind că lupt. dea­ rei rezultat a fost o contribuţie de
„...La 23 August 1944, cînd nu e- său uman, cît şi material şi econo­ întoarcerii armelor împotriva Ger- supra localităţii mele. Germanii 0. 500 kg scamă.
rau încă evidente perspectivele mic". maniei fasciste. Imediat am primit au reuşit să doboare avionul so- La Orăştie activează Ana Tincu,
ordinul de alarmă. Dimineaţa s-a vietic, dar de noi n-au scăpat. U-
desfăşurării viitoare a evenimente­ nul a fost doborît în jurul satu­ soţia avocatului cu acelaşi nume şi
lor militare şi cînd soarta Germa­ (Generalul cehoslovac Piko, observat multă mişcare la germani. lui Bejan, altul în jurul Iliei şi al luptător de prestigiu pentru apăra-'
din
expunerea
niei era departe de a fi clară, po­ extras Conferinţa de pace de ţinută Aceştia au cerut ca toţi coman­ treilea pe lingă Brad... rea cauzei naţionale. Umblind din
la
la
litica externă a României a luat o danţii noştri să sa prezinte la ei. Prin lupte crîncene, cu jertfe casă in casă, Ana Tincu a colectat
întorsătură hotărîtoare. România a Paris, la 15 septembrie 1946) La refuzul nostru ferm, a ince-
put lupta. Către ora 9, germanii grele. Corpul aerian român a reu- 295,70 lei, de la 125 de persoane,
încetat complet operaţiile militare ■ - -—* -------- *-■ şit.sa domine m toata aceasta pe­ precum şi 3,500 kg scamă şi alte o-
împotriva Uniunii Sovietice pe toa­ PARTICIPAREA ACTIVĂ au început să se retragă spre Iu rioadă spaţiul aerian. Dar mulţi frande materiale, pe care le-a tri­
goslavia, iar peste o oră am pri­
te teatrele de război, a ieşit din dintre aviatorii noştri nu s-au
războiul împotriva Naţiunilor Uni­ A ARMATE! ROMÂNE mit ordinul să plecăm în apărarea mai întors din misiune, şi printre mis Centrului de colectare de la
te, a rupt legăturile cu Germania Capitalei noastre. aceştia aş dori să amintesc pe co­ Braşov, condus de patriotul Manole
şi sateliţii ei, a intrat în război de Pînă în ziua de 28 august am legii mei de patrulă Gheorghe 1. Diamandi.
partea Naţiunilor Unite, împotriva A GRĂBIT SFÎRŞITUL dus lupte pentru apărarea Bucu- Dumitru şi Gheorghe Dragu, că­ Efectuat în condiţii grele din cau­
Germaniei şi Ungariei. Prin aceas­ reştiului, iar la mijlocul lunii sep­ zuţi în lupta pentru forţarea Tisei. za măsurilor restrictive ale oficia­
ta, România a acordat ajutor Na­ RĂZBOIULUI tembrie ne găseam deja la Sibiu, Pentru vitejia de care au dat do­ lităţilor, ajutorul locuitorilor hune-
ţiunilor Unite, şi în primul rînd U- participînd la luptele pentru izgo­ vadă, aviatorii noştri au fost citaţi
niunii Sovietice, care mai mult de- „Războiul just, pentru distruge­ nirea duşmanului din Transilvania. de cîteva ori prin ordine de zi ale doreni acordat României în războiul
cît 'celelalte ţări a suportat atacu­ rea fascismului a provocat în si­ Dintre numeroasele bătălii ae- Comandamentului sovietic şi feli- de independenţă din 1877—1878 a
rile militare din partea Germaniei nul poporului român un uriaş avînt riene pe care le-am purtat^ vii-a citaţi persona i f ia Miskolc, de că- contribuit, alături de efortul între­
si a sateliţilor ei“. rămas întipărită lupta dusa chiar ^ mareşalul Uniunii Sovietice,
patriotic. Participarea activă a ar­ deasupra satului meu, Brănişca T . . gii naţiuni, la înfăptuirea idealurilor
„.ii
......... /„i.:
(A. 1. Vişinski, extras din dis­ matei române^ clin primele zile ale ...In acea toamnă, am plecat îm­ Rodion Malinovski. de libertate şi unitate politică a tu­
cursul rostit la Conferinţa de insurecţiei armate, a poporului, la preună cu patrula (patru apara­ PARTENIE RÎPAŞ turor provinciilor româneşti.
pace de la Paris, 13 august lupta împotriva trupelor germano- te) in recunoaştere, spre Sime- voluntar in războiul antifascist,
1946) fasciste a grăbit sfîrşitul războiului, ria, deoarece aflasem că nemţii fost pilot de vînâtoare Prof. PAUL ABRUDAN
a contribuit la îndeplinirea cu suc­ bombardau acest important nod în Corpul aerian român Sibiu
AJUTOR SUBSTANŢIAL ces de către armata sovietică a mă­
reţei sale misiuni eliberatoare în
„România a dat un ajutor sub­ Europa de sud-est“.
stanţial cauzei Aliaţilor, menţinînd (N. I. Lebedev, extras din lu­ Manifestări închinate zilei de O Ma.\
14 divizii de luptă". crarea „România in anii. celui
(A. Eden, ministrul de exter­ de-al doilea război mondial", fost un omagiu adus acelora care, şi trei decenii de la marea victo­
ne al Marii Britanii, extras Moscova, 1961, pag. 242) EXPUNERI cu preţul vieţii, au contribuit la rie împotriva fascismului.
din declaraţia făcută în Ca­ în satele Săcămaş, Brîznic Şi libertatea ţării, la fericirea noas­ SIMPOZION
mera Comunelor la 26 ‘sep­ A PATRA JARĂ CA EFECTIV Bacea, profesorii Partenie Verghe- tră de azi. (IOANA MĂGHEKU- In cadrul manifestărilor prile­
tembrie 1944) lea, Ştefan Stănescu şi Ioan Ba- ŞAN, VIOLETA SCURT — Hune­ juite de împlinirea a 30 de ani
ciu au susţinut expunerea „Con­ doara). de la victoria împotriva fascis-
PE FRONTUL ANTIFASCIST tribuţia României la războiul an­ MOMENT ISTORIC mulul, la căminul cultural din .
ROMÂNIA A ARUNCAT tifascist". Ilia s-a desfăşurat, duminică du- ş
Faza pe localităţi a „Ştafetei
...De vreme ce România este a EXCURSIE cravatelor roşii cu tricolor", des­ pă-amiază. un simpozion cu tema j
IN LUPTĂ TOT POTENŢIALUL patra ţară ca efectiv pe frontul îm­ Pionierii ele la Şcoala generală făşurată, duminică, la Călan, Va- „Din trecutul glorios de luptă al ,
poporului român pentru libertate .
potriva Germaniei, ar fi cazul de nr. 1 din Hunedoara au organizat lişoara. Blăjeni, Sălaşu de Sus, a naţională şi socială, pentru Înde- :
El UMAN ŞI ECONOMIC a propune să i se acorde un statut O emoţionantă excursie prin cîte­ avut — printre educativele salo pendenţă şi suveranitate". ................. :
manifestări cultural-artistice — şl
de cobeligerantă". va aşezări din Transilvania. Fie­ un moment istoric : evocarea du­ La lucrările simpozionului au ,
care popas la ciniitirile eroilor participat cadre didactice din io- :
„Contribuţia armatei române la (Ivar Thomas, deputat labu­ români, căzuţi în războiul antifas­ blei semnificaţii a zilei de 9 Mai calitate : Gheorghe Candea, Traian :
victorie a fost incomparabil mai rist, extras din declaraţia fă­ cist, a fost o vibrantă lecţie de — 98 de ani de 1a cucerirea in­ Crişan şi Bujor Marcu.
dependenţei de stat a Romanici
mare decît aceea, de pildă, a Ita­ cută în Camera Comunelor, în istorie, de înflăcărat patriotism, a
liei, care a fost recunoscută ca stat ianuarie 1945). CtWJUMUUMUUlUMUUMUI