Page 46 - Drumul_socialismului_1975_04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR.
■.'rfSWSHEasw? &28Ef&»>. 't^^B^ji^siSszBSsassiiSfS Ki^ssBZ

efectivelor

producţiei animaliere

Potrivit sarcinilor stabilite de dus la diminuarea cu aproape cuprinse în programele judeţean
Conferinţa organizaţiei judeţene 10 000 capete a numărului de şi comunale de dezvoltare a zo­
de partid, la sfîrşitul acestui an miei stabilit să se realizeze în a- otehniei, se impune cu acuitate ECH
şi cincinal, cooperativele agricole cest an. ca — sub îndrumarea organiza­ Un fapt revelatoriu reiese din- rii, mai ales dacă le privim în
din judeţul nostru trebuie să spo­ Dovedind răspundere faţă de o- ţiilor de partid din C.A.P. şi ou tr-o succintă analiză a modului comparaţie cu cele obţinute în ul­ Sub egida <
rească efectivele de animale la norarea obligaţiilor asumate prin sprijinul consiliilor populare —, în care I.M. Hunedoara şi „Mar­ tima parte a anului trecut. Iiefe- Brad al Fror.
52 000 capete bovine, din care contracte către fondul centralizat conducerile unităţilor, cadrele mura" Simeria şi-au onorat sar­ rindu-ne numai la capitolul com­ liste a avut 1
26 000 vaci şi juninci, iar numărul tehnice să-şi concentreze efortu­ cinile din primul trimestru al a- bustibil şi energie descoperim fap­ util dialog în
ovinelor va ajunge la 86 000 ca­ al statului, numeroase cooperati­ rile la materializarea tuturor o- nului la capitolul cheltuieli de tul că cei 221 000 lei economisiţi trol obştesc,
ve agricole au reuşit să predea
pete. Concomitent se prevăd creş­ bieotivelor care condiţionează îm­ producţie. In pofida unor influ­ reflectă o serie de măsuri teh­ rile unităţilor
teri importante la producţia ani­ suplimentar importante cantităţi bunătăţirea activităţii în fermele enţe „din afară", a unor conjunc­ nice şi organizatorice luate în obştesc. Nume
malieră, unităţile agricole coope­ de lapte şi carne. Merită eviden­ de animale. In primul rînd, ma­ turi ivite în desfacere, a unor primele 3 luni ale anului pentru participat la
ratiste angajîndu-se să livreze la ţiate, sub acest aspect, coopera­ ximă atenţie se cere a fi acorda­ norme de consum destul de „strln- economisirea unor importante can­ torii unităţilo
fondul de stat peste 9 000 tone tivele agricole din Deva, Veţel, tă realizării în totalitate, pe spe­ se“ în comparaţie cu anul trecut, tităţi de energie electrică şi ben­ toare de serv
carne şi 135 000 1x1 lapte. îndepli­ Simeria, Sintandrei, Boşorod, Au­ cii şi categorii, a efectivelor de cele două unităţi, dar mai ales zină. S-a scăpat însă din mină sanitar a-i ■ C.
nirea ireproşabilă a obiectivelor rel Vlaicu, Orăştie, Silvaş, Den- animale planificate în fiecare I.M. Hunedoara, au înscris unele problema cheltuielilor ou întreţi­ multe neajuns
stabilite în programul de dezvol­ suş şi altele care se prezintă cu C.A.P. Creşterea indicelui de na­ realizări meritorii. Indeplinindu-şi nerea utilajelor unde depăşirile rea, igiena, r
tare a zootehniei în fiecare uni­ substanţiale avansuri — unele de talitate, reducerea mortalităţii, planul producţiei globale în pro­ ating 1,2 milioane lei. Să reflecte şi altele au ţ
tate şi comună, precum şi a an­ 15-30 zile — în îndeplinirea an­ procurarea prin cumpărări şi li­ cent de 106,45 la sută (pe seama această cifră numai faptul că mul­ torită interve
gajamentelor asumate în întrece­ gajamentelor asumate în cinstea vrarea animalelor 'la greutăţi cit sporirii productivităţii muncii cu te utilaje sînt deja „obosite" sau control obşte
rea socialistă reprezintă un impe­ zilei de 1 Mai. Factorii decisivi mai mari sînt probleme care tre­ 6,3 la sută), I.M. Hunedoara a şi faptul că activitatea atelieru­ cute de aceste
rativ de maximă însemnătate cu buie să stea permanent în atenţia realizat în primul trimestru o re­ lui de întreţinere necesită îmbu­ lelor efectuat'
care se confruntă organizaţiile de care au contribuit la asemenea preşedinţilor, inginerilor şefi şi ducere a cheltuielilor de produc­ nătăţiri ceva mai radicale ? Cre­ fost evidenţia
partid din C.A.P., consiliile de succese sînt : asigurarea unei bu­ fermierilor. ţie la 1 000 lei producţie marfă dem că a justifica depăşirea chel­ pelor de cont:
conducere, cadrele tehnice, con­ ne furajări şi îngrijiri a vacilor O condiţie esenţială pentru creş­ de 1,8 lei, ceea ce echivalează cu tuielilor materiale ou 1,70 iei la cărora se afli
siliile populare comunale. cu lapte, permanentizarea ca în­ terea producţiei de lapte este or­ o economie de 223 000 lei, în care mia de lei producţie numai prin Ioan Simina,
Preocuparea responsabilă a ma­ grijitori a celor mai harnici şi ganizarea mai bună a muncii în efectul reducerii cheltuielilor ma­ prisma modificărilor intervenite în care îsi fac c
jorităţii factorilor amintiţi este pricepuţi cooperatori şi retribui­ ferme, întreţinerea în stabulaţie teriale este de peste 62 000 lei. planul preţului de cost este de
reflectată într-o serie de rezulta­ rea lexr în. acord global ; grija a loturilor de vaci care dau pro­ Oprindu-ne la detaliu, aflăm că natură să stagneze şi nu să im­
te demne de evidenţiat. Astfel, faţă de conducerea judicioasă a ducţii superioare, unde să li se această, unitate a economisit o în­ pulsioneze activitatea colectivului
cooperativele agricole din Sarmi- proceselor de reproducţie şi se­ administreze suplimentar furaje semnată cantitate de gaz metan în direcţia unei înalte eficienţe
zegetusa, Gîmpuri-Surduc, Geoa- lecţie ; respeotarea cu stricteţe a verzi recoltate. Totodată, o grijă (în valoare de 369 000 lei), 1 023 economice.
giu, Deva, Veţel, Simeria, Sîn- programului de lucru in ferme. deosebită se cere acordată orga­ bucăţi de capete detaşabile pen­ Oricum, complexitatea proble­ In ultimul
tandrei, Silvaş, Serei, Unirea şi nizării păşunatului. In perioada tru perforatoare, 1 904 capse elec­ maticilor generate de reducerea componente £
altele au de pe acum realizate Exemplul acestor unităţi denotă următoare, acţiuni energice tre­ trice, alte materii şi materiale. cheltuielilor de producţie, în spe­ cipal Hunedo;
în proporţie de 98—100 la sută, că au existat realmente posibili­ buie întreprinse pentru asigura­ Desigur rezultatele globale ar fi cial a celor materiale, trebuie pri­ tăţii Socialist'
iar unele chiar au depăşit efec­ tăţi pentru depăşirea substanţială rea bazei furajere, făcînd recolta­ fost mai bune dacă nu interve­ vită cu un mai mare simţ de ac­ pele de contre
tivele de bovine planificate pe a contractelor. Rezultatele bune rea mecanizată a trifolienelor şi nea printre altele şi „acumularea" tualitate nu numai de cele două o mai mare
anul 1975. sînt însă umbrite de restanţele luînd măsuri pregătitoare pentru a 32 000 lei penalizări pentru ne­ unităţi amintite ci de toate între­ sprijinirii ecl
Există însă şi cooperative agri­ înregistrate de o serie de unităţi creşterea suprafeţelor destinate plata unor facturi, 5 000 lei lo­ prinderile din judeţ. „Stop risi­ desfăşurarea
cole tunde se constată diferenţe cooperatiste, pe ansamblul jude­ culturilor succesive de nutreţuri. caţii etc. pei", de materii prime şi mate­ ren. In acest
riale, de combustibili şi energie,
mari în minus — de 35—100 ca­ ţului nerealizările ridicîndu-se la Analizele periodice ce au loc Esenţial rărnîne faptul că în a- de fonduri băneşti, trebuie să de­ tor numărul
pete bovine — comparativ cu pla­ la nivelul comunelor şi consilii­ ceastă perioadă problema eficien­ vină deviza majoră, stringentă a taţi şi sfera (
nul aferent primului trimestru. peste 80 000 litri lapte. Diferenţe lor intercooperatiste cu factorii ţei a fost canalizată spre creşte­ tuturor colectivelor de muncă hu- pelor de cont
Asemenea situaţii se întilnesc 'la mai mari în minus se întilnesc răspunzători de îndeplinirea sar­ rea productivităţii muncii, a re­ nedorene. luna martie,
fermele zootehnice ale C.A.P. la C.A.P. Răduleşti, Fintoag, Săl­ cinilor stabilite In sectorul zoo­ ducerii cheltuielilor materiale. De IL!E COJOCARU de control ob:
fSanpotoc, Bîrsău, Sîntămăria-Or- civa, Ilia, Sîrbi, Băcia, Bretea tehnic constituie un prilej de a la serviciile de resort aflăm că trol în 248 u
lea, Sălaşu de Jos, Toteşti, Bretea asigura intervenţia operativă şi sînt create condiţii ca şi în lunile I ra s-au făcu
Mureş ană, Sălciva, Lăpuşnic, Ro- Română, Pişchinţi şi Pricaz. Une­ eficientă în lichidarea tuturor ne­ următoare nivelurile o» pentru îmbur
igienei. A spe
mos şi altele. Evident, nerealiza- le din unităţile respective au ră­ specifice să se situeze p ~ r n^He -'«Uo.
1
rea efectivelor, îndeosebi la mat­ mas în restanţă ou 20-30 sau ajunsurilor care grevează reali­ echipelor car
că, a afectat negativ şi ceilalţi zarea planului şi « apgf Momente­ ficări şi asta datori- rul unităţilor
nuri de cor
fIi
indicatori ai fermelor zootehnice. chiar peste 40 de procente din lor asumate î”- • tr«-' — xistînd ce s-au luat pentru
De asemenea, din analiza situaţiei prevederile planului . r '-'^'~ a7 ţjşşr SUfiri-y—, * mai gospodărire a mater;; lujf - ţl maie .' _ i şelor, grădini
reproducţiei rezultă că este total a neîndeplinirii cont - '!-• rialelor, a combustibililor şi ener­ Hc al halei, umDteu. -:,T ta­ citoreşti şi d
.. tî dctif icate în scopul ridică­ blou în plină mişcare de o deose­ comun etc.
nesatisfăcător procentul de nata- afectată ^ situaţia ecouomico-fi- rii ponderii zootehniei în ansam­ giei. bită originalitate, imaginea este com­ Efectuînd
.-lîSte •Suviîîut ia ovine In cadrul nanciaxă a cooperativelor respec­ blul producţiei şi al veniturilor Spuneam că şi „Marmura" Si- pletată de zgomotul trepidant al
cooperativelor agricole din Hărău, tive. realizate de fiecare C.A.P. meria înregistrează fapte merito- cuptoarelor care armonizează miş­ profundă asu
pelor de cor
Bîrsău, Lelese, Ţebea, Rapoltu cările oţelarilor — bărbaţi obişnuiţi, stată că mai
Mare, Bobîlna. Ciula Mare, Boz, Ţinînd seama de necesitatea în­ cu figuri zîmbitoare, acoperite cu nu efectur,3z£
broboane de sudoare, cu atenţia
Burjuc şi altele, fapt ce a con­ făptuirii ireproşabile a sarcinilor încordată la reuşita... premierei. lună, vreun <
Aici, în oţelăria electrică a com­
binatului toată suflarea trăieşte e-
moţiile fireşti prilejuite de punerea
în funcţiune a instalaţiei de dega-
rssămînţarea porumbului zarc a oţelului sub vid. Probi'
Comenzile se precipită, mişcările
par ceva mai precise, expiicînd de
fapt însemnătatea acestei noi pre­
(Urmare din pag. 1) bului, Ion Neagu şi Traian Adam ipll miere în siderurgia hunedorcană pe ale c
au discuit terenul, iar Iosif Cole- linia îmbunătăţirii calităţii oţelului.
tă-laude toţi mecanizatorii care au neac şi Ştefan Opriş au adminis­ — începem evacuarea !...
Pe orificiul de evacuare, oţelul
contribuit la finalizarea însămîn- trat erbieide la cultura griului. ţîşneşte bolborosind. Apoi o nouă Dispensarele
ţării porumbului. Din rîndul lor La C.A.P. Zam a reţinut interesul comandă. zenţă notabil
am notat pe Simion Biriş, Gavrilă mecanizatorilor Ion Petruţ şi Ion mmk — Luăm temperatura !... satului de az
Caşvan, Constantin Dobriţoiu şi Călean, pentru soarta producţiei Oţelarul Teodor Neda, introduce cesare, dispu
Vasile Căruţ — tractorişti cărora viitoare de porumb. Ei urmăresc zi .. ppjfy tcrmocupla în metalul incandescent. cale de spe
le-a revenit sarcina să efectueze de zi starea terenului şi lucrează — Temperatură normală ! oferă locuitoi
semănatul, avînd angajată cultura pe porţiunile zvîntate din fiecare Oala de metal incandescent este medicală cal
in acord global cu cooperatorii. tarla. Tot duminică, la cele peste introdusă în căruciorul instalaţiei tea se înscri
de degazare.
Manifestînd o grijă deosebită r** ,' ♦> 'fi*' -Tor» wmmm mmmmm * rJgggB Cîteva minute mai tîrzîu nu se ral din Băci:
*
faţă de soarta recoltei, duminică, 70 de hectare însămînţate cu po­ mai aude nici un zgomot. Toate activitatea d
rumb la C.A.P. Beriu în zilele an­
pe ogoare, în unităţile unde starea terioare, tractoristul Iosif Popa a privirile urmăresc aparatura ultra­ de mai mulţ
terenului a permis, s-a lucrat cu mai adăugat încă 7, iar la C.A.P. modernă. Acele croncmetrului au muna, oamer
spor la pregătirea terenului, la Bretea Mureşană semănatul po­ ajuns se pare la „fix". sat, tot întrt
— Oprim degazarea... am reuşit !
semănatul porumbului. Un exemplu rumbului a ajuns la 50 de pro­ Din ochii tuturor ţîşnesc şuvoaie grijeşte. Ir
demn de urmat am întîlnit la cente. Datorită grijii acordate fo­ Mt. Jy - ", 'Wlli de lumină, rod ai bucuriei şi reu­ lucrează Mai
C.A.P. Gurasada. In tarlaua nu­ mm m ^ m şitei. medicală, An
mită de localnici Peste Vale erau losirii cu randament sporit a tim­ Mecanizatorul Viorel Circi execută cu multă răspundere semănatul CONSTANTIN GRECU Dumitra Ştir
concentrate toate forţele unităţii. pului favorabil pentru lucrul în porumbului la C.A.P. Gurasada. oţelar, C.S. Hunedoara care se str
Tractoristul Viorel Circi, ajutat la cîmp şi a utilajelor, rezultate mai cu promptitu
alimentarea maşinii cu erbicid, în­ bune la însămînţarea porumbului ferinţelor oar
grăşăminte şi seminţe de coopera­ au înregistrat pînă în prezent, coo­ nici. Zilnic
torii Alexe Pitic, Adrian Nicula şl perativele agricole din cadrul con­ fost substanţial depăşit, datorită consultaţii, u
Bota Ludvig, a efectuat semănatul siliilor intercooperatiste Călan, O- FBODUCTTHT activităţii bune din sectoarele Hu­ tăţenilor. De:
porumbului pe circa 10 hectare, în răştie, Ilia şi Geoagiu. nedoara şi Dobra — constă în prin­ se cheamă s
total unitatea avînd realizat acum Meteorologii prevăd că şi în pe­ cipal în neglijarea nepermisă a cu alte cuvi
aproape 70 la sută din plan. Alţi pregătirii stocurlor pentru iarnă,
rioada următoare vor continua să la locuri accesibile transportului, la clinicilor, al
doi mecanizatori — Romulus Bol­ cadă precipitaţii abundente. In a- dotate cw ai
ea şi Miron Costea — au lucrat semenea condiţii se impune o or­ Explicaţii, măsuri şl noi acest sortiment. în toamnă, condu­ neori însă (ş
întrebări în legătură
la asigurarea frontului de semănat ganizare ireproşabilă a muncii în cerile unităţilor din Orăştie şi Pe­ aflat la sat
troşani au dat asigurări că totul va
pentru ziua de ieri (21 aprilie ax:). fiecare C_A.P. şi I.A.S., numai ast­ fi în ordine... De fapt, au fost fa­ te de eroism
gă, prezent la locul unde se Insă- cheiată grabnic însămînţarea po­ cu restantele ilar la lemn de mină în exploatările şi parche­ ţie pe cît d<
Inginerul şef al C.A.P., Ioan Oar- fel fiind posibil să poată fi în­
sonate însemnate cantităţi de lemn
pretenţioasă,
de mină
mînţa porumbul, ne spunea că rumbului pe toate suprafeţele pla­ tele de la Jieţ — Petroşani, Bră-
plnă la sfîrşitul acestei săptămlni nificate. Urmînd exemplul coope­ In cadrul plenarei Comitetului de numai 1200 mc), minus, din dui, Pîrîul Ciocanului — Orăştie,
lucrarea respectivă se va încheia. rativelor agricole care au termi­ judeţean de partid, de la sfîrşitul care în prima decadă a lunii apri­ Fruntea Izvor, Nucşoara — din zo­ Vă ri
In vederea obţinerii unei produc­ nat lucrarea amintită, cooperato­ lunii februarie a.c., s-a ridicat cu lie s-au recuperat doar cantităţi na Haţeg şi Pui, dar materialul a
ţii medii de cel puţn 3 000 kg boa­ rii şi mecanizatorii dispun real­ deosebită tărie problema că I.F.E.T. infime. Patru unităţi şi sectoare — rămas împrăştiat pe mari suprafe­
be la hectar, se acordă maximă mente de posibilităţi care să asi­ Deva îşi onorează cu totul nesatis­ Petroşani, Orăştie, Haţeg şi Pui —, ţe, acolo unde a fost doborît şl nici Ioan Lada
cuiul cuanti
atenţie calităţii lucrărilor. Pe toa­ gure obţinerea unor rezultate de făcător prevederile contractuale adică principalii furnizori de lemn măcar nu a fost stivuit — ne in­ stat pentru
tă suprafaţa s-au administrat cîte prestigiu în cinstea zilei de X Mai la sortimentul lemn de mină, în­ de mină, au fost şi rămîn restan- formează conducerea I.F.E.T. A că­ prindere esl
zut pe urmă un strat gros de ză­
300 kg superfosfat la hectar, Iar o- prin încheierea semănatului po­ deosebi către exploatările miniere ţieri. Şi dacă tot în acest „ritm" se padă şi... caută-1 prin nămeţi ! timul copil
dată cu semănatul, cultura este rumbului Înainte de sfîrşitul ulti­ din Valea Jiului. Explicaţia dată, mobilizează, cu greu se întrevede plicarea De
erbicidată şi fertilizată cu cîte 80 mei decade a lunii aprilie a.c. îm­ la întrebările puse atunci, s-a re­ recuperarea Integrală a rămîneri- Punem direct întrebarea tovară­ pentru maje
kg azotat la hectar. plinirea acestui deziderat necesită ferit numai la faptul că în sectorul lor în urmă în cursul actualului şilor ingineri Nicolae Bădica, Ni- sonalului di
In plină activitate l-am găsit şi ca organizaţiile de partid de la Dobra, de exemplu, existau mari trimestru (Sectorul Haţeg şi în a- colae Todor, Marin Băităţeanu şi sectoare de
pe tractoristul Gheorghe Sorea, sate, consiliile populare comunale cantităţi de lemn de mină care nu ceastă lună „şchioapătă" !...). Aron Pctric, conducătorii unităţi­ Marişca G
Cît de serios se pune problema o lor şi sectoarelor cu restanţe la
in tarlaua Ţarina de Jos el a în- şi conducerile unităţilor agricole au putut fi livrate din lipsă de va­ arată nivelul realizărilor faţă de lemn de mină : CE MASURI CON­ tru a putea
să mobilizeze întregul potenţial de goane...
sămînţat porumb pe aproape 14 forţe şi mijloace disponibile la se­ Cu sprijinul mai activ al orga­ sarcinile semestriale consemnate şi CRETE SE VOR LUA SI PINA drul asiguri
hectare, care s-au adăugat celor nelor feroviare (fiindcă şi ele erau facturate pînă la începutul acestei CÎND SE VOR RECUPERA MINU­ este necesar
realizate anterior la C.A.P. Ilia. El mănatul porumbului în timpul cel responsabile de situaţie), lucrurile luni i U.F.E.T. Petroşani — 941 mc SURILE LA ACEST SORTIMENT oficiale (nu
mai scurt posibil, acordînd ma­ me în mu:
a început lucrul din zorii zilei şi ximă atenţie calităţii lucrărilor e- s-au îndreptat. Sectorul forestier lemn de mină livraţi faţă de DE CARE AU MARE NEVOIE MI­
l-a Încheiat spre seară. Aici a a- fectuate şi realizării integrale, pî­ Dobra se prezintă In prezent cu pla­ 6 000 mc planul semestrial; U.F.E.T. NERII, SI IN PRIMUL RIND CEI ani, iar pe
vut ca ajutoare de nădejde pe bri­ nă la ultimul hectar a prevederi­ nul îndeplinit şi chiar depăşit la Orăştie — 842 mc faţă de 4 600 mc; DIN JUDEŢUL NOSTRU ? cia de ajutx
gadierul Iosif Vlaicu şi pe coope­ lor planului — condiţie esenţială lemn de mină. sectorul Haţeg — 118 mc faţă de Aşteptăm răspunsuri ferme, ne­ să dovediţi,
ratorii Dumitru Rus şi Ionel Cri- pentru ocuparea unui loc cît mai După primul trimestru, pe an­ 1 450 mc ; sectorul Pul — 471 mc întârziate, întărite de conducerea o vechime i
şan. samblul întreprinderii, realizarea faţă de 1 300 mc. I.F.E.T. Deva, precum şi concluzii­ 5 ani. Peri'
bun în întrecere, pentru sporirea şcoală cş\ 1
Duminică a fost o zi obişnuită recoltelor şi a retribuţiei coope­ planului la lemn de mină de răşi- Explicaţia, reala explicaţie pen­ le desprinse din această situaţie
de lucru şi pentru mecanizatorii ratorilor şi a mecanizatorilor. noase se prezintă tot nesatisfăcă­ tru răminerile în urmă la lemn de în pregătirea producţiei anului vii­ tită cu 250
tuie vechirr
de la C.A.P. Burjuc. Teofil Suba tor : minusul a crescut la 3 195 mc mină de răşinoase — pentru că la tor I Ioan Mari
era prezent la semănatul porum­ NICOLAE TiRCOB (după ce în ianuarie—februarie eră lemn de mină de stejar planul a I. MiRZA