Page 48 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 48
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6057 © MARŢI, 22 APRILIE 1975
Eficienţă şi calitate sporită
C a r n e t c ¥ u 2? a 1 tl
în etapa finală a anului şcolar „CARTEA TEHNICĂ ÎN
tural din Sarmizegetusa.
ACTUALITATE" Muzeului judeţean, la căminul cul
începutul unui nou trimestru lor. Este neglijată munca diferen In cadrul „Zilelor cărţii tehnice", k
şcolar şi, de fapt, ultimul din a- ţiată ou elevii, aşa se explică Biblioteca judeţeană Deva, in co Muncitorii de la Depoul C.F.R.
cest an de învăţămînt, a debutat Prof. Emerit CORNEL STOICA de ce, la unele şcoli din Deva, laborare cu Centrul de librării De Simeria au audiat zilele trecute
sub semnul exigenţelor sporite de inspectorul «eneral al Hunedoara, Petrila, Simeria, Oha va, a organizat apreciate acţiuni. expunerea „Lupta pentru realiza
calitate şi eficienţă în pregătirea ba (Lăpugiu), Haţeg, Orăştie, se Expoziţiile: „Cartea tehnică în ac rea unităţii ţărilor române de-a
şi formarea pentru viaţă a elevi Inspectoratului şcolar judeţean întîlnesc abateri de la disciplina tualitate", de la sediul bibliotecii lungul secolelor", susţinută de prof.
lor din şcolile de toate gradele. şcolară. judeţene şi din secţiile sale din Mircea Dan Lazăr, de la Muzeul
Consemnăm rezultate din ce în ce Deva şi Cristur, întîlnirile de la judeţean.
mai bune pe linia creşterii pro- nică. Se acordă atenţie cuvenită CU FATA SPRE CALITATE Institutul de mine Petroşani, Insti Un simpozion pe aceeaşi temă,
movabilităţii şi diminuarea situa muncii independente a elevilor, Şl EFICIENŢĂ I tutul de subingineri Hunedoara şi urmat de filmul „Ştefan cel Mare
ţiilor de corigenţă şi mediocrita folosirii judicioase a timpului li Centrala minereurilor Deva cu re — Vaslui 1475“, a avut loc şi la ci
te, în însuşirea cunoştinţelor şi ber, legăturii cu familia. Cadrele în etapa finală se impune o dactori de la Editura tehnică, con nematograful „Mureşul" din loca
formarea bunelor deprinderi de didactice utilizează eficient mate muncă stăruitoare şi exigentă sfătuirile „Cartea ţesătorului“ de la litate.
muncă şi învăţătură. In şcolile rialul didactic intuitiv şi de labo pentru a ridica la parametrii ca Cristur, prezentările bibliografice şi
din judeţul nostru se valorifică mai rator, demonstraţiile şi experien litativi pregătirea pentru muncă ale noutăţilor tehnice de la căminul Corul Şcolsî generala
bine experienţa metodico-didactică ţele practice pentru a da lecţiilor şi învăţătură a întregului tineret cultural din Deva, dezbaterea cu
în munca instructiv-educativă, se un conţinut viu. şcolar. Trebuie mai multă preo cadrele tehnice de la Centrala mi nr. 5 iPefnta
receptează şi integrează noul in Desigur, eficacitatea diverselor cupare pentru rezolvarea sarcini nereurilor Deva — sint doar citeva Vîrsta — C ani. Palmares — anul
_ procesul de predare-învăţare, se preocupări şi metodele bune fo lor de frecvenţă şi cuprindere a dintre manifestările cu largă -au şi premiul. Locul I la toate fazele
afirmă preocupările de dotare- losite se reflectă în gradul de pre copiilor în grădiniţe, pentru îm dienţă din aceste zile. municipale ale Festivalului cultu-
amenajare a cabinetelor şi labo gătire al elevilor, în prestigiul bi bunătăţirea conţinutului în învă ral-artistlc al pionierilor şi şcolari
lor. 1973 ii aduce — la acelaşi fes
ratoarelor, de utilizare a meto nemeritat al şcolii. La clasele I-IV ţământul preşcolar, iar în cel „LUNA TEATRULUI tival — locul I pe judeţ şi înaltul
delor moderne, de activare a gîn- de la Liceul pedagogic Deva, şco gimnazial şi liceal (unde se simt POLITIC DE AMATORI" titlu de Laureat pe ţară. Un an
dirii elevilor, conturîndu-se efica lile generale 1, 4, 5 Deva, 1, 2 goluri în procesul însuşirii temei La faza de masă a „Lunii tea mai tîrziu, la concursul intercoral
citatea măsurilor stabilite de Ple Simeria, 1, 2, 5, 8, 9 şi .10 Hune nice a cunoştinţelor la matema trului 'politic de amatori", dumini „Cântare patriei", corul de copii al
nara C.C. al P.C.R. din iunie 1973 doara, 4, 5 şi 6 Petroşani, 5, 6 tică, limba română, chimie, ştiin că, pe scenele căminelor culturale Şcolii generale nr. 5 Petrila ocupă
şi de Congresul al Xl-lea al par Petrila, Baia de Criş, Dobra, Băi- ţe sociale) este necesară mai mul din Băcia, Zdrapţi, Sintandrei, Va locul III pe ţară.
Cei peste 100 de pionieri şi şco
tidului. ţa, Sarmizegetusa şi altele, pro tă preocupare pentru organizarea ţa de Jos, Burjuc, Geoagiu, Beriu lari, care li dau personalitate, au
centul de promovare este de sută studiului acestor obiecte, a medi şi cluburilor din Ghelar şi Sime strîns în repertoriu mai mult de
SĂ GENERALIZĂM EXPERIENŢA la sută, fiind lichidate corigenţele taţiilor şi consultaţiilor. Un ac ria, numeroase echipe de teatru 40 de cîntece patriotice, pioniereşti,
POZITiVĂ şi repetenţia din viaţa şcolii. Şi cent deosebit trebuie pus pe pre şi-au prezentat repertoriul, evoluţia culese din melosul popular, precum
( în învăţământul gimnazial, liceal gătirea elevilor care urmează să artiştilor fiind urmărită de un ma şi coruri din opere, pe care le
Sînt meritorii iniţiativele şi mă şi în şcolile profesionale situaţia se prezinte la concursurile de re număr de spectatori. dăruiesc, cu talent, unui generos
public. „Ne pregătim cu un reper- -
surile întreprinse în multe unităţi la învăţătură este superioară eta admitere în învăţământul superior, „ZILELE FILMULUI UNGAR" toriu ales pentru aniversarea unui
de învăţămînt din Petroşani, De pelor anterioare. a celor din clasele a VlII-a care deceniu de la înfiinţarea şcolii noas
va, Hunedoara, Orăştie, Brad, Ha vor intra în prima treaptă de La cinematograful „Patria" din tre — mărturiseşte inimosul dirijor
ţeg etc. privind desfăşurarea ac SĂ ÎNLĂTURĂM RĂMINERILE liceu, cit şi o mai bună orientare Deva s-au desfăşurat între 18 Vladimir Ureche. Acum corul nos
tivităţii şcolare, ^nodernizarea me ÎN URMĂ I şcolară şi profesională în funcţie şi 20 aprilie „Zilele filmului un tru face parte şi din ansamblul ar
todelor şi a tehnologiei didactice, de specificul economic al judeţu gar". In prima zi, publicul devean tistic „Doina", înfiinţat de curînd
în şcoală, unde dorim să ducem
crearea condiţiilor optime pentru Eficienţa muncii didactice din lui nostru. Integrarea învăţănân- a participat la întilnirea cu opera mai departe prestigiul eîştigat prin
desfăşurarea cursurilor în labo şcoli a fost diminuată de nea tului cu producţia, realizarea pla torul Toth Ianos şi actorul Nyiri munca perseverentă şi, aş zice, dra
ratoare, cabinete şi ateliere şco junsuri care trebuie eliminate în nurilor de producţie în atelierele Andrăş, cu ocazia prezentării fil gostea pentru cîntec a copiilor".
lare. O bună experienţă s-a do- această etapă finală. La unele şcolare este o sarcină permanentă mului „Joc de pisici". L. L.
bind.it la liceele pedagogic Deva, şcoli (Orăştioara de Sus, Bulzeşti, a conducerilor şcolilor, a între FESTIVALUL OBICEIURILOR
nr. 2 Hunedoara, Brad, mecanică Teliuc şi altele) nu se depun su prinderilor patronatoare.
ibupeni, şcolile generale Vaţa de ficiente strădanii pentru pregăti Sub conducerea organizaţiilor de LAICE HUNEDOItENE
Sos, Baia de Criş, nr. 4 Deva şi rea temeinică a elevilor şi înlă partid, în colaborare cu organi „LA LUNCILE SOARELUI"
altele în mima. educare a e- turarea repetenţiei printr-un e- zaţiile U.T.C. şi de pionieri, să in - scoală
ievilor, în pregătirea Tu, fort comun al cadrelor didactice, Duminică, (27 aprilie a.c.), »
ideologică, matenalist-ştunţ»?--- TîfiXilor şi părinţilor. La alte şcoli tensificăm preocuparea pe linia va începe în judeţul nostru un ma
. muncii educative, cu accent pe
Se orgamzea-
moral-cetăţaneasca. be oi GhelarT^ifr -Călan, Hunedoara, valorificarea potenţialului educa re festival al obiceiurilor laice, sub de educaţie
soarelui".
La
Z ă multiple »=*"VlViduftu " , . Xa .~ «ntb "ondajului la tiv al lecţiâor, pe conţinutul ac genericul de „La luncile festivalului vor
masă
a
faza
t e rea politica gureşului al ^ «te deterfiBMană - ce' consta- ţiunilor politico-educative ce se participa ansamblurile folclorice comunistă
;
organizează, urmărind formarea, djiK„T'u'*~-M0tilor,'J7j.P'>*\l -pădur*
atitudinilor şi convin‘
'lr>-
Tar
©
s, «ST “'«tCTgitSS «K s». «“H!* J u. terialist-st'.întjf’-r „cirea unor _ nilor, Valea Mureşului, Ţara Haţe POMPIERI. în cursul MICILOR
ÎNTRECEREA
ma
săptămî-
e de dingenţie, ; as act ivitaţile ^ proces ul
gului şi Valea Jiului.
0
lt ' cluburile _ ei elevilor, --roase în proce u «iTien, ......... -____ dezvoltaţi. nii trecute s-a desfăşurat faza
cluburile;
zonală
a
concursului „Pionierii
cultural-a r UsUce^g aniza te noi ..v „ioior active • Iî„„uUaTele acestei nobile activi EXPUNERI, SIMPOZIOANE şl şcolarii lujită împotriva in
g
-— noi
^Itural-ar^c °
r a
. mstructiv-educativ, ne tăţi de instrucţie şi educare a „Ziua internaţională a celor ce cendiilor". Organizat de Inspec
cunoaşterea elevilor şi organiza tinerei generaţii să fie o satisfac muncesc" — s-a intitulat expune toratul şcolar judeţean şi Con
ae .-tmie. 6io- rea, pe baza situaţiei lor concre ţie pentru toţi s profesori, părinţi, rea susţinută sîmbătă după-amiază siliul judeţean al Organizaţiei
logîe, limba română, cultură teh- te, a meditaţiilor şi consultaţii- elevi. de prof. dr. Mircea Valea, directorul pionierilor (asistenţa tehnică a-
sigurată de Grupul do pompieri
al judeţului Hunedoara). con
cursul s-a desfăşurat la Brad, Ilia,
Orăştie, Hunedoara, Haţeg, Deva,
„Valenţele formative ale desfăşu aducînd în confruntare zeci de
rării procesului instructiv-educativ Preocupări susţinute în activizarea şi modernizarea echipaje din zonele respective.
Micii pompieri s-au dovedit deo
în laboratoare şi cabinete şcolarei sebit de iscusiţi la probele teo
retice şi practice, aducînd pe
a fost tema unei ample şi fructuoa manifestărilor din domeniul răspîndira cunoştinţelor ştiinţifice primele locuri echipajele din
se consfătuiri, desfăşurate la Deva, Baia de Criş, Burjuc, Orăştie,
Ci op oliva, Simeria, .Hunedoara
la oare au participat sute de pro In strînsă corelare cu întreg an ganizat lecturi, urmate de dezbateri Ghizela Hanke: Pentru a impulsio (nr. 8).
0 JURNAL DE BORD. 20 de
fesori de specialitate din judeţ, ca samblul obiectivelor prevăzute în ample, cu participarea unor cadre na activitatea din acest sector, do pionieri din Hunedoara, conduşi
dre universitare şi cercetători din Programul partidului de făurire a didactice din cartier. rim ca în viitor să oferim cetăţe de un „căpitan" şi un „secund",
Bujor Marcu: Noi am organizat
centrele de învăţămînt superior din societăţii socialiste multilateral dez în satul Sîrbi un ciclu de expuneri nilor, mai ales duminica diminea au pornit într-o expediţie la
voltate, o semnificaţie ' aparte ca
ţa, cîte un film bun Ia căminul
cetăţile dacice din judeţ. După
ţară. Organizată din iniţiativa In pătă dezvoltarea conştiinţei socia din 12 teme, susţinute de prof. Tra- cultural. Asta în afara programu ce au străbătut aşezările Beriu,
spectoratului şcolar judeţean, sub liste, lărgirea şi perfecţionarea ac ian Crişan („Apariţia vieţii pe pă- lui nostru obişnuit. Bucium, Costcşti, cetăţile început
au
incursiunea
Cos-
spre
îndrumarea Comitetului judeţean tivităţii de formare a omului nou, mînt“, „Ce ştim. despre univers", Lazăr Turcu : Printr-o mai ac teşti şi Blidaru, iar a doua zi
de partid, consfătuirea a relevat ca temeinic pregătit din punct de ve „Ştiinţă şi religie" etc.), pentru a centuată utilizare a materialului şi-au instalat tabăra la Sarmize
dere profesional, receptiv faţă de realiza o continuitate în acţiune. audio-vizual şi prin experienţe getusa. Aici, după vizitarea mu
racterul formativ al învăţămîntului marile valori ale ştiinţei şi culturii, ştiinţifice cu mare putere de con zeului, istoricii, botaniştli, zoo
de cultură generală şi de specia cu o înaltă ţinută etică şi cetăţe vingere, folosim toate posibilităţi logii şi folcloriştii echipajului
nească. le locale existente. şi-au început cercetările. Azi,
litate din judeţul Hunedoara, des- Un domeniu în care îşi îndreap Masă rotundă roadele micilor cercetători —
Petre
în
de
activitatea
Ţîrău:
prinzind citeva direcţii pentru im- tă atenţia cu prioritate activitatea propagare a cunoştinţelor cultural- Viorel Postolache, Doboly Ga-
cultural-educativă este răspîndirea ştiinţifice trebuie să vizăm acel briela, Ştefan Truşcă, Ion MI-
—
clovan
îmbogăţesc colecţiile
cunoştinţelor ştiinţifice, combaterea Lazăr Turcu: Şi la noi, la ’Mun- grup socio-demografic care este in colţului de ştiinţe naturale şi
concepţiilor retrograde care mai celu Mare, s-au organizat asemenea teresat în cunoaşterea problemati celui de etnografie şi folclor al
persistă la unii oameni. cicluri, pe care le-am însoţit cu ma cii cu conţinut materialist-ştiinţific. şcolii cu valoroase piese (MA-
Consfătuire Despre ansamblul manifestărilor teriale intuitive. Ciclurile erau for Sînt foarte utile în acest sens dis RIA KRAKOVSCHI, HORIA TAL-
ce se organizează la aşezămintele mate din cinci teme. cuţiile în grup, organizate la locul FES — Hunedoara). într-una din
HĂRNICIE.
©
culturale din judeşul Hunedoara, Redacţia: Care sint perspectivele de muncă, în pauze, pe grupuri de dimineţile trecute, 60 de pionieri
precum şi despre măsurile preco de modernizare, de activizare a case, cu condiţia ca ele să realize din clasele V-VII de la Liceul
nizate pentru modernizarea forme muncii în acest domeniu ? ze un echilibru intre scop şi meto Haţeg au organizat o întrece
Bujor Marcu: Cred că în viitor
bunătăţirea activităţii în laboratoa- lor şi mijloacelor de influenţare, va trebui să utilizăm mai mult me dă şi să se facă la un nivel de re pentru înfrumuseţarea oraşu
I re şi cabinete şcolare — modul de ne răspund astăzi tovarăşii : Petru toda experienţelor ştiinţifice in ex eficienţă maximă. Folosirea apara lui. Hărnicia lor s-a materiali
zat în nivelarea unei suprafeţe
Ţîrău, vicepreşedinte al Comitetului turii moderne, ca aspectomatul, epi-
organizare şi dotare a acestora, sis- plicarea diferitelor fenomene ale de peste 3 000 mp, zonă aflată
judeţean pentru cultură şi educaţie diascopul, magnetofonul ş.a. este, între noile blocuri. Este un în
1 temui de planşe şi aparatura nece- socialistă, Ghizela Hanke, Bujor naturii, folosind laboratoarele şcoli de asemenea, una din calităţile im ceput pe care îl vom împlini
I sară, pedagogia învăţămîntului ba Marcu şi Lazăr Turcu, directori ai lor generale, precum şi, unele fil portante ale actului de sedimenta cu noi fapte care să ducă la
me documentare care să susţină ex
zat pe laboratoare şi cabinete, pre- căminelor culturale din Deva, Ilia plicaţia. Totodată, un alt mijloc, pe re şi convingere a conţinutului e- înfrumuseţarea oraşului nostru.
(VOICHIŢA CARMEN — Haţeg).
şi Veţel. ducativ^în acest domeniu.
! gătirea cadrelor didactice, experien- Redacţia : Documentele progra care vrem să-l folosim în mai mare ® „HUNEDOARA COPILĂRI
i ţa, felul în care activitatea ştiinţi matice adoptate da Congresul al măsură, este staţia de radioficare la C. DROZD EI" este titlul unei lucrări de
artă plastică realizată în cercul
care avem peste 800 de abonaţi.
fică a elevilor se îmbină cu proce Xl-lea al partidului, mai ales Pro de profil al casei pionierilor din
sul instructiv-educativ. gramul partidului de făurire a so oraşul siderurgiştilor. în acest
cietăţii socialiste multilateral dez A III-A SESIUNE NAŢIONALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A cerc — şi mai ales în cel de
Referatele privind experienţa di voltate, au determinat în activita artă aplicată — au fost reali
zate lucrări care se bucură de
dactică acumulată pe linia orga- tea politică şi cultural-educativă de ELEVILOR... o largă apreciere în expoziţia
...desfăşurată la Tirgovişte a adus
„ mizării, dotării şi însuşirii tehno masă evoluţii şi mutaţii de ordin şi reprezentanţilor judeţului Hune menţiune, „Legăturile societăţii de judeţeană a micilor plasticieni.
istorie şi arheologie a comitatului
logiei moderne de lucru în labo calitativ, atit in planul conţinutu doara calificative superioare. Mem Hunedoara cu Academia Română şi Hunedoara socialistă", „Hune
lui, cit şi al formelor, metodelor brii „Societăţii de istorie şi arheo uncie personalităţi ale acesteia" (Maj doara copilăriei", „în mină",
ratoare şi cabinete şcolare din şi mijloacelor in care se realizează logie a municipiului Deva" au venit lasz Iosif) — premiul special, „Doua „Asaltul Carpaţilor", „Şcoala
judeţul Hunedoara, direcţii şi o- formarea şi dezvoltarea conştiinţei cu comunicări de ţinută ştiinţifică, inscripţii şl un mic tezaur monetar noastră" sînt cîteva din lucră
rile ce relevă viitoare Şi certe
rientări pentru sporirea caracteru socialiste a maselor. Ce s-a între mult apreciate. Astfel, comunicarea la Micia" (Cornel Sonoc) premiul spe talente în arta plastică. (DAN
„Contribuţii Ia cunoaşterea meseria
cial, fiind apreciate toate materia
lui aplicativ-formativ al învăţămînt. prins in ultima perioadă la aşeză şilor din Transilvania în ultimele lele prezentate de societatea din CONSTANTINESCU).
mintele culturale in acest sens ?
două decenii ale secolului al XIX-
tului prin laboratoare şi cabinete Petre Ţirău : Acţiuni eficiente lea“ (eleva Mariana Tiru) a primit Deva.
şcolare, implicaţii psihologice ale s-au organizat în ultima vreme la
procesului de predare-învăţare în căminele culturale din Tomeşti,
Răchitova, Unirea, Ilia, Geoagiu ş.a.
laboratoare şi cabinete şcolare ca Spun eficiente, deoarece au avut ® Ion Şendroni — Vărmaga. în tru toate şcolile de profil din ţară.
© D.M. —■ Călan. Se cunoaşte,
judeţ nu avem asemenea licee.
şi zecile de materiale prezentate în citeva calităţi evidente : o muncă Pe lângă Liceul industrial de me Poşta elevilor deocamdată, Şcoala de proiectanţi
dezbaterile pe secţii (ştiinţe socia intensă de explicare a bazelor teo canică Deva funcţionează o şcoa pentru construcţii hidroenergetice.
retice . ale materialismului dialectic Pentru aceasta, adresaţi-vă Minis
le şi istorie, limba şi' literatura ro şi istoric, folosirea unui larg grup lă profesională cu clasă de lăcă şov (Carierelor, 20), Piatra Neamţ terului Energiei Electrice (serviciul
mână, limbi moderne, matematică, de lectori, propagandişti, cadre cu tuşi mecanici auto-raoto. (Ştefan cel Mare, 6), Craiova (Lo personal).
Pentru toţi elevii care ne cer
® Violeta Virdea — Hunedoara:
fizică-chimie, biologie, geografie, pregătire teoretică corespunzătoare, relaţii în legătură cu şcolile pro trului, 14), Grupul şcolar auto Bu licee agricole : Geoagiu, Blaj, A-
cureşti (cpt. Grigore Marin, 42-44,
cultură tehnică) au făcut din con precum şi folosirea unui material fesionale ' auto şi liceele de trans sector 5) ; licee industriale de rad, Sibiu. La Geoagiu, liceul func
audio-vizual adecvat (filme cu te
sfătuirea cadrelor didactice din matică materialist-ştiinţifică, dia- porturi : şcoli profesionale auto transporturi — Bucureşti (Calea ţionează cu specialităţile agricol
funcţionează la Roşiorii de . Vede
judeţul Hunedoara o întîlnire de filme, diapozitive etc.). (str. Oltului, nr. 40). Rîmnicu Vîl- Griviţei. 391, sector 8), Cluj (Bis şi mecanică agricolă. Durata — J
ani. în cazul în care se va depăşi
lucru cu adinei implicaţii în mo Ghizela Hanke : La noi, activita cea (Lenin, 51), Ploieşti (Văleni, triţei, 21). Informaţii suplimentare numărul locurilor, se vor da pro
la Grupul şcolar M.M.R. Simeria,
dernizarea şi perfecţionarea învă tea de educaţie ateîst-ştiinţifică ţine 144), Tîrgovişte (Popescu Pîrvan, unde se face recrutarea şi se sus be de verificare a cunoştinţelor
12), Drobeta Turnu Scverin (Repu
seama de specificul populaţiei car
ţământului, in accentuarea caracte tierului. De pildă, pentru tinerii blicii 5), Galaţi (Scînteii, 17), Bra- ţine concursul de admitere pen la limba română şi matematică.
rului său formativ. care frecventează căminul s-au or