Page 13 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 13
54 O 8 FEBRUARIE 1977 Pag. 5
;ctia
^Amaş
iţi ştiu, fo-
Săcămaş a
i în anul
nu sîntem
mizării in-
îive dacă a-
Dentru creş-
circulaţiei, Prin efort de gîndire şi iniţiativă
făcută „mo-
.espr-e care Consfătuire ie lucru privind
;). O porţiu-
ea asfaltată
lin .circulat REDUCEREA CONSUMURILOR
cu un pa»-
Toate arte- producerea şi valorificarea legumelor
rang-uLate la
i de pSţine pe agenda de lucru a fiecărei unităţi economice
e mari se Joi, 3 februarie a.c., la Sîntan- legumicole a C.A.P. Rapoltu Ma
stă intersec- drei a avut loc o consfătuire de re, ing. Monica Scos, şeful fer-tj
se pot înca- fectiv, In valoare. Apoi, se mai în lucru 1a care au participat ingi mei legumicole a C.A.P. Dobra,
trasate eu tâlnesc situaţii, mai ales în mi nerii şefi din întreprinderile agri Mircea Oprişa, inginerul şef aii
deşi există nerit, dar şi în alte întreprin cole de stat şi cooperativele agri C.A.P. Brad, Păun Răvaş, preşedinţi
Azi, despre reducerea cmsunurilir de
tă de ce in- deri, cind unele maşini şi utilaje cole cultivatoare de legume, pre tele C.A.P. Simeria, ing. Ni.stor
ire au făcut funcţionează în gol sau funcţio şedinţii acestor unităţi, şefii fer Giura Dorin, şeful fermei legumi- ‘
ină, iar Sec- nează in vîrfurile de sarcină, deşi melor horticole şi legumicole, şefii cole din Deva a I.A.S. Mintia,
j reparaţii, nu este strict necesară atunci complexelor şi centrelor de le Radu Ticuşan, inginerul şef al'
şi siguranţa funcţionarea lor. De aceea, se im gume şi fructe, cercetători de la. C.A.P. Lăpuşnic, Teodor Pătescu,
facă dato- ENERGIE ELECTRICĂ pune ca în toate unităţile econo Staţiunea agricolă Geoagiu, cadre inginerul şef al C.A.P. Unirea, Ion
mice să se lucreze cit mai econo din aparatul Direcţiei generale Ciobanu, şeful fermei legumicole
ATE mic în vîrfurile de sarcină, să se pentru agricultură şi industrie ali a _ Staţiunii agricole Geoagiu, ing.
efectueze reparaţiile şi în. schim mentară, de la Uniunea judeţeană Angelica Codreanu, şeful fermeil
RADA? a C.A.;P„ Banca pentru agricultu legumicole a C.A.P. Sîntandrei,
i Este clar pentru oricine că fără nomice, însă, au depăşit consumu bul II, să se planifice mai temei ră şi industria alimentară, ingine Aurel Gherman, şeful C.L.F. Orăş
trăzii Pescă- < energie electrică progresul econo- rile stabilite prin repartiţii, dova nic operaţiunile pe fluxul tehno rii şefi ai consiliilor intercoopera- tie, Aurel Străjan, directorul Su
| mic, progresul în general ar fi im- dă a unor defectuoase planificări logic.
la str. Vînă- tiste. cursalei judeţene a Băncii pentru
i posibil. De aici şi importanţa anor- şi gospodăriri a energiei electri Aceste măsuri trebuie completa Au fost prezenţi membri ai Bi agricultură şi industrie .alimentară,
J mă ce trebuie acordată produce- ce. La acest pol se situează C.S. te de altele, în aparenţă mărunte, roului Comitetului judeţean de ing. Antoniu Iuga, directorul Trus
l râi, distribuţiei şi utilizării ener- Hunedoara, I.V. Călan, „Avicola" dar care, adunate, conduc la im partid. tului pentru S.M.A. Vorbitorii s-au
' glei electrice. De aici şi impera- Mintia, exploatările miniere Teliuc portante economii de energie elec In cadrul consfătuirii, care a. referit pe larg la experienţa pozi
J tiVul major al gospodăririi cu cea şi Ghelar. trică. Este vorba de unele bale şi prilejuit un util schimb de expe tivă, precum şi la neajunsurile ca
mai mare atenţie şi răspundere a Problema gospodăririi .energiei ateliere suprailuminate sau în care
m) din De- beourile ard ore în şir fără să rienţă in privinţa organizării pro re au influenţat negativ valorifica
nea nimănui, fiecărui kilowat, mai ales în actua electrice, a utilizării ei cit mai fie nevoie, de nerezolvarea ilumi ducţiei şi valorificării legumelor, rea deplină a rezervelor existente
la conjunctură cîmd — pe plan raţionale se pune cu şi mai mare
plouă, aici mondial — petrolul şi cărbunele, acuitate In acest an şi în conti natului local la maşini şi a aprin a fost analizat. — cu exigenţă şi pentru sporirea producţiei de le
um nu Intîl- derii iluminatului pe zone (gru răspundere, în spiritul sarcinilor gume la hectar, au subliniat pre
;le mai slabe alte materii prime pun atâtea pro nuare în întregul cincinal. In re puri de maşini-unelte, utilaje etc.). trasate de Congresul al Xl-lea al ocupările actuale ale legumiculto
îdeţului. Nici bleme. Reflectând la toate acestea, centa vizită efectuată în unităţi — In ceea ce ne priveşte direot, P.C.R. şi de secretarul general al rilor şi- stadiul pregătirii recoltei
industriale şi expoziţii economice
trebuie spus că în economia ju
nici deputa- deţului Hunedoara. — cu ponderea din Capitală, secretarul general pe linia reducerii consumului pro partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae viitoare.
pînă acum priu tehnologic de energie electri Ceauşescu, privind dezvoltarea^ le Dezbaterile au evidenţiat hotărâ
’oate după a- sa industrială atât de accentuată al partidului, tovarăşul Nicolae că — sublinia tovarăşul Ioan Ha gumicultorii — modul cum s-au rea de a înfăptui exemplar sarci
— se consumă zilnic cantităţi con Ceauşesou, a dat, între alte reco realizat indicatorii de plan în anul nile cu care sînt confruntaţi pro
siderabile de energie electrică pen mandări şi orientări, şi preţioase ţegan — noi continuăm cu inten trecut în acest sector de către ducătorii de legume din judeţul
tru producerea atâtor produse de indicaţii privind reducerea consu sitate acţiunea de trecere a reţe I.A.S., C.A.P. şi gospodăriile popu nostru, au reliefat măsurile care
EAPTĂ ' care ţara are stringentă nevoie. murilor de materii prime, materia lelor electrice de la tensiunea de laţiei. S-au stabilit totodată măsu se întreprind în unităţi în scopul'
:ord... In acelaşi timp se cuvin subliniate le, combustibil şi energie, care se 15 şi 6 kV la 20 kV, creăm noi rile ce se impun a fi înfăptuite sporirii producţiei şi a eficienţeli
eforturile majorităţii colectivelor cer materializate rapid, eficient. puncte de injecţie pe liniile de in scopul producerii în fiecare fer economice în acest sector, valori-'
lost bucuria de muncă pentru utilizarea raţio — Ce căi duc spre realizarea a- 110 kV, căutăm să asigurăm o mă a unor cantităţi sporite de le ficării în cele mai bune condiţii a
s în blocul C6 nală, chibzuită a energiei electri cestor deziderate ? — ne-am adre funcţionare în scheme optime a gume iri acest an, astfel Incit să recoltei şi îmbunătăţirii permanent •
transformatoarelor din staţiile şi
an. Bucuria ce, pentru închiderea oricăror ca- sat tovarăşului ing. Ioan Haţegan, se asigure o mai bună aprovizio te a aprovizionării populaţiei ca
t treptat în _ nale de risipă. Aceste preocupări directorul I.R.E. Deva. posturile de transformare, urmă nare a populaţiei cu produse legume.
in vara anu- i au făcut ca în anul 1976, I.R.E. — Mai multe, foarte importante, rim consumurile pe zone, prin con- proaspete, de calitate, obţinute în Participanţii la consfătuire au
işteptăm să se J Deva să realizeze economii la con- da.r nu chiar atât. de uşoare — torizarea tuturor posturilor de cadrul judeţului nostru. vizitat serele de legume din Sîn-
â conducta de 1 sumul propriu tehnologic de ener- ne-a răspuns. Cea mai mare re transformare, sîntem în curs de a- Pe marginea materialelor prezen tandrei, unde li s-au prezentat
■le întâmpină ' gie electrică de peste 7 milioane ducere a consumului de energie e- plicare a altor măsuri tehnice. tate au participat la dezbateri : tehnologiile, de lucru specifice a-
la prepararea » kWh, în vreme ce la repartiţia lecţrică o constituie schimbarea Reducerea consumurilor, gospo iing. Petru Mateevici, şeful fermei cestui sistem de culturi intensive.
juneţi, cine le i de energie electrică pe judeţ, eco- radicală a unor procese produc dărirea cu atenţie şi răspundere
! ajutor ? 1 momia s-a cifrat la peste 11,5 mi- tive, Aceasta presupune preocu a energiei electrice sînt nu numai
1 lioane kWh. O serie de mari con- pări stăruitoare, căutări de soluţii sarcini de plan, dar şi îndatoriri
DRUM, J sumat ori de energie eleotrică, în- noi, promovarea unor tehnologii patriotice ale tuturor oamenilor Priorităţi în agricultură
A tre care Centrala cărbunelui Pe- moderne, presupune eforturi de in muncii, ale fiecărui cetăţean. Să
RUM i troşani, I.M. Barza, minele Deva teligenţă tehnică, înaltă răspun facem din această problemă o de
] şi Muncel, „Vîscoza" Lupeni şi dere. în marile noastre unităţi e- viză zilnică a fiecăruia dintre noi.
it o maşină de l alţii, au economisit anul trecut mi- conomice asemenea posibilităţi e- FERTILIZAREA TERENULUI teşti, Sarmizegelusa, Rin de Morb
it în luna no- / lioane de kWh. Alte unităţi eco xistă, dar trebuie puse rapi-d, e- DUMITRU GHEONEA ŞI APLICAREA Clopotiva si Peşteana, din raza do
trecut de la activitate a S.M.A. Cirneşti. Zilnic,
cu peste 60 de remorci se lucrează la ;
2 specialitate AMENDAMENTELOR transportul amendamentelor calea- ,
Jos. Dar după CALCAROASE roase pe terenurile cu reacţie acidă
defectat. Aşa ale C.A.P. Silvaş, Bîrsătt, Gînţagai
alimentatorul j Planul şi angajamentele —realizate exemplar Realizarea cu succes a planului şi Sibişel, Riu Bărbat, Sarmizegelusa şl'
la atelierul de a angajamentelor asumate în întrece Rîu de Mori.
ate de uz cas- (Urmare din pag. 1) obţinut frumoase realizări la export. piese dc schimb şl productivitatea rea socialistă pe anul 1977 privind Deoarece in unităţi există mari
ativei meşteşu- In luna ianuarie am livrat partene muncii. sporirea producţiei la hectar este ho- cantităţi de gunoi de grajd şi ta
tărhor condiţionată de acţiunile ce
cîmp nu se poate face peste tot
~ad. De atunci doara, I.E.C. Deva, Centrala cărbune rilor externi nil însemnat volum de — Dar produsele fizice ? se întreprind in această perioadă transportul lui cu tractoarele, se cere
1 drumuri la lui Petroşani, Centrala minereurilor produse peste sarcinile de plan, de — Spre nemulţumirea noastră, la pentru fertilizarea terenului cu În cu acuitate să fie folosite la această
principalul produs — firele de visco-
2 că ar trebui Deva, I.M. Barza, I.M. Hunedoara, păşirea reprezentînd 6,6 la sută. ză — nu ne-am îndeplinit planul. grăşăminte organice şi chimice, pen lucrare şi atelajele existente ta
>nament la au- precum şi altele. Alte unităţi econo RITMICITATEA — BAZA — Cauze 7 ) tru corectarea acidităţii solului. In C.A.P.
,rere aveţi to- mice, ca „Marmura" Simeria, I.F.E.T. — Unele obiccţiuni nesoluţionate vi- cadrul consiliului intercooperatist Ge
riaşi ? (Victor Deva, „Viseoza“ Lupeni, Ţosătoria de ÎNDEPLINIRII PLANULUI LUNAR zînd contractarea producţiei, greutăţi oagiu (am reţinut din relatarea di REPARAREA TRACTOARELOR
mătase, nu şi-au Îndeplinit sarcinile
rectorului S.M.A., ing. Virgil Tudan
— Cum au demarat colectivele de
abasa, comuna la unele sortimente. mineri din munţii Poiana Ruscăi in privind asigurarea energiei termice — n.n.) transportul gunoiului de Şl A MAŞINILOR AGRICOLE
1077 ? necesare şi la parametri corespunză grajd s-a încheiat la C.A.P. Geoagiu,
tori, alte probleme.
PE LINIA BUNELOR REZULTATE — Promiţător, ne-a spus economis unde s-au aplicat aproape 3 000 tone Acţiunea care polarizează atenţia
IENZI C.S. Hunedoara. La telefon — tova tul Ion Ungureanu, şeful biroului — Cum se vor rezolva 7 îngrăşăminte pe 110 ha, prioritate mecanicilor din atelierele S.M.A.
— Sperăm că favorabil şi cit mai
şi a mecanizatorilor este repararea şi
ORATE răşul Valentin Kâileanu, şeful servi plan al I.M. Hunedoara. Am „mers a eurînd. Ne străduim şi vom realiza acordindu-se legumelor şi sfeclei de revizuirea tractoarelor şi a maşinilo*
zahăr. De asemenea, la C.A.P. Romo-
ciului planificare al combinatului : ritmic din prima decadă, aşa că am şl producţia fizică.
— Planul pe luna ianuarie a lost încheiat luna ou frumoase depăşiri şel fertilizarea cu gunoi de grajd s-a agricole. Piuă aoum, la S.M.A. Cir
maşinile fito- îndeplinit la Coţi indicatorii de plan, de plan. SUCCESE MINEREŞTI făcut pe 60 de ha. Pe baza graficului neşti s-a Încheiat acţiunea respectivă.
mare tre- în toate uzinele şi secţiile combina — La concret. stabilit, formaţia de mecanizatori, ca La unele utilaje — grape cu discuri
mentul când tului. — Am depăşit producţia globală cu Puternic antrenat in întrecerea so re lucrează cu un IFRON şi cu 12 re şi stelate, cultivatoare, maşini fito-
aplicate tra- — Ce sporuri de producţie s-au re 8,8 milioane lei, producţia marfă cu cialistă, colectivul do mineri, tehni morci, are organizată munca pe do sahitare, maşini de împrăştiat amen
cieni şi ingineri de la sectorul V in
damente şi gunoi — reparaţiile au
uă schimburi şi se deplasează in i-oa-
'•mtaţiile de alizat 7 6,5 milioane lei, am realizat peste vestiţii al E.M. Dilja, condus de ing. te unităţile din raza consiliului in fost Încheiate şi la S.M.A. Haţeg. 1 «
2 acest fel — 12 milioane lei la producţia glo plan 1880 tone fier în minereu livrat, Virgil Ionescu, a încheiat luna ianua tercooperatist. Cu bune rezultate lu Prin măsurile luate, pină Ia jumă
Cauza ? bală, concretizaţi in : 7 001) tone fon 8 000 tone de dolomită, 557 tone de rie cu realizări deosebite in muncă. crează mecanizatorii Augustin Ştefan, tatea acestei luni vor fi puse in sta
talc măcinat.
tă, 1 500 tone cocs, 5 100 tone otel,
schimb, 2 850 tone laminate, precum şi in al Sub Îndrumarea şi cu sprijinul per Ioan Jurj, Nicolae Potinteu, Mihai re de funcţionare toate tractoarele
făcut co- te produse : chimice, utilaje tehnolo VOM REALIZA SI manent al organelor şi organizaţiilor Leontin şi alţii. In ceea ce priveşte (55) şl celelalte maşini planificate.
ru aprovi- gice etc. „PRODUCŢIA FIZICĂ" de partid, aici a fost întocmit un aplicarea suplimentară a îngrăşămin Unele rămineri in urmă Ia repa
piesele de minuţios plan operativ de acţiune, telor chimice la culturile de cereale raţii există la S.M.A. Orăştie, unde
se impune un ritm mai susţinut la
Lupeni.
„VîScoza"
cu termene şi responsabilităţi preci
ing.
Tovarăşa
a, acestea nu LIVRĂRI SUPLIMENTARE LA EXPORT Rodlca Tatulici, directoarea Întreprin se de rezolvare. Transpunerea lui în păioase, lucrarea s-a făcut pe mal intervenţiile prevăzute în atelier şi la i
de
500
ha,
la
încheindu-se
mult
te de către În „Vidra" Orăştie. Nc-a dat relaţii derii, • subliniază cu justeţe : fapte a făcut posibil ca ia panoul, C.A.P Cigmău şi Romoşel. secţiile de mecanizare, precum şl o
de aproviziona- tov. fuliu Ddcu, şeful biroului pian : — Comparativ cu anul 1976, activi realizărilor minei Diija, in dreptul Fertilizarea terenului eu gunoi de deosebită atenţie la calitatea lucră
Simeria. Poa- — Pe lingă îndeplinirea şi depăşi tatea s-a îmbunătăţit simţitor. Pe sectorului V investiţii, să se scrie : grajd, îndeosebi pentru cultura car rilor. Evident, aceste eforturi se ce*’
se dă vina pe rea cu peste 2 la sută a sarcinilor de ianuarie am realizat şi depăşit ma planul fizic realizat in proporţie dc tofilor, s-a făcut pe suprafeţe cu dublate de preocuparea din partea i
i ce se va face plan la producţia globală, producţia joritatea indicatorilor de plan : pro 100,8 la sută, planul valoric — 116,3 prinse între 15—20 de ha şi la coo bazei pentru o mai bună aprovi/âo- ■
pomilor ? marfă şi productivitatea muncii, am ducţia globală şi marfă, producţia de la sută. perativele agricole din Ostrov, To- nare cu piesele de schimb necesare.'
ITAT... S
^7il
lte - luni, coope- SŞollcIiâirl Poşta ar ©.Saricii
irdaş au dus la dialog cu cititorii • dialog cu cititorii
tie o tocătoare Vasile Plăcintă — Hunedoara.
a a fi adapta solu|i€>naîe Unitatea a procedat corect.
re cu motor e- informapî Maria Dunca — Deva. Bene
irea este gata, De mai mult timp, .numeroşi
ia C.A.P. a „ui- locuitori din Crişciar şi Gura ficiar al alocaţiei de stat pentru
copii este soţul. Dumneavoastră
i ia înapoi to- Gârzii a-u cerut prelungirea tra I»© margâeea Mîiei scrăsoirt De atunci, am trecut de nenu puteţi beneficia de alocaţie nu
lipsa ei, cu seului de autobuze Brad—Oriş- mărate ori pe la secretariat pen mai dacă exis-tă o sentinţă jude
oeîn-d furajele ? cior cu încă 1,8 km, cetăţenii a- Redăm din scrisoarea la care nată de Liceul din Haţeg, unde tru a obţine acest act, dar de cătorească prin oare s-a stabilit
menajînd pentru aceasta parcă ne-am oprit de astă dată : „Mă am absolvit. In ianuarie 1975, fiecare dată secretara m-a amî- domiciliul minorului la dv.
’UIIALE" rile şi locul de întoarcere prin numesc Ciura Ancuţa, născută pierderea diplomei a fost publi nat, invocînd tot felul de moti Ioana P. — Hunedoara. Pen
muncă patriotică. Micoiu. Sînt nevoită să apelez la cată în Buletinul oficial. Am de ve. Eu am mare nevoie de di 1
sursă sigură că ajutorul dv. Cu trei ani în urmă, pus - imediat acest Buletin ofi plomă. Vă .rog să mă ajutaţi s-o tru meseria de coafor, califica- ,
Răspunzînd acestor solicitări,
:ultoră din De- E.G.C.L. Brad a prelungit tra în tren, mi s-au furat bagajul şi cial, însoţit de o cerere la se obţin". rea se face prin şcoală postlicea- ‘
lă, pe baza planurilor de învăţă-
măsuri ca pînă seul a 9 curse pînă la staţia toate actele. Printre ele aveam cretariatul Liceului din Haţeg, în Vrând s-o ajutăm pe autoarea
«eventual 2000, şi diploma de bacalaureat, elibe- vederea obţinerii unui duplicat. scrisorii, ne-am interesat la Li mint anuale şi în perspectivă.
impJificare să Gura Gârzii. Toate ar fi bune, ceul din Haţeg care este situa Cursurile se organizează în ca- i'
numai că pţogramul de aducere
drul şcolilor UCECOM din Buou~J|
ireproşabil, în a elevilor şi preşcolarilor acasă ţia. Directorul acestuia nu ştia
t să nu deran- (26 • elevi fac naveta cu autobu 0111105*11 IratFostlbli, nimic -despre caz, iar secre reşti, admiterea făcîhdu-se peţ;
spectatori, şi ©rpaLinnele vlsoi© H’âspMincl tara a explicat a'stfel: „Din bază de concurs. li
•preţi. Niciodată zul) este total neadecvat, copiii noiembrie i-am spus tovarăşei că Nclu Cociş — Vulcan. Rezolva- ?i
trebuind să aştepte circa 70 mi-
târziu... l i i note la ieşirea de la şcoală sau PENTRU RECONSTITUIREA sează comisiei de reconstituire a îi mai trebuie o declaraţie, făcu rea dv. la şah nu este corbotă. |
creme, în Deva ! VECHIMII ÎN MUNCA vechimii în muncă de pe lingă tă la notariat, în care. să arate Anonim — Haţeg. Problema ll
ifiş-a pe copaci, ) l • să plece pe jos cu abonamentul Am fost întrebaţi de mai mulţi Comitetul executiv al Consiliului împrejurările pierderii diplomei. privind mutarea staţiei de auto- j
.' în buzunar.
(afişele, nu co- cititori unde se pot adresa pen popular judeţean, care ^funcţio Dacă o aduce, în două zile poate buz rămîne a se discuta numai ţ
iri de fotbal, 1 Considerînd solicitările lor re- tru a-şi putea reconstitui vechi nează în cadrul Direcţief pentru avea duplicatul".
la copil, concer- ţ zolvate doar pe jumătate, soli- mea în muncă. Deşi am mai răs probleme de muncă şi ocrotiri Aceasta fiind situaţia, ne între după intrarea fabricii de bere ţ
cercuri de croi- 1i citanţii din Grişcior revin cu ru puns acestei întrebări, cu cîteva sociale Deva, sau la oficiile a- băm : Unde s-au încurcat, totuşi, în funcţiune, deocamdată ea ne- 1
jcolt de teatru luni în urmă, revenim, publicînd cesteia din Hunedoara şi Petro lucrurile ? Cine se face vinovat putându-se realiza. , î
pentru atâta lu- gămintea ca E.G.C.L. Brad să răspunsul Direcţiei judeţene pen şani, în funcţie de raza teritoria de tărăgănarea lor ? Deocamda
i nu mor în pi- mai mediteze, apoi să ia măsu tru probleme de muncă şi ocro lă în care locuiesc solicitanţii tă. fiecare trebuie să-şi analizeze
itetica oraşului ii rile ce se, impun pentru rezol tiri sociale: „Cererile de recon sau unde îşi are sediul unitatea partea ce-i aparţine, iar noi, da Rubrică realizată 1 de i
DOINA COJOCARU
varea completă a problemei. stituire (formular tip) se adre ia care sînt angajaţi". că va fi cazul, vom reveni.
Reporter i