Page 17 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 17
Prclefari din toafe fărlîe, unlfi-vă!
ANUL XXIX
NR. G î 55
MARŢI,
15 FEBRUARIE
1077
8 pagini — 50 bani
M-â U actualitatea politică
PLANUL Si ANGAJAMENTELE - REALIZATE EXEMPLAR, Cea de-a doua 4ăptămînă a lu nătate economică — acţiunea de
nii februarie a înscris evenimen reducere a consumurilor de ma
>; tîf 7i DECADĂ DE DECADĂ, LUNĂ DE LUNĂ te politice care, pe planul acti teriale in producţia de ambalaje.
vităţii interne, marchează conti Observaţiile şi indicaţiile date de
nuitatea şi aprofundarea analize secretarul general ai partidului
lor pe care conducerea partidu şi cu acest prilej conturează pu
Cum acţionaţi pentru a asigura lui Io consacră modalităţilor con ternic cerinţa fundamentală că
crete de transpunere în viată a preocupările pentru creşterea ra
hotărîrilor Congresului al Xl-loa, pidă a eficienţei economice nu
ale Plenarei C.C. al P.C.IÎ. din pot rezuma, opri doar la anumite
ritmicitatea producţiei? 2-3 noiembrie şi Consfătuirii de ramuri ; e!e trebuie să cuprindă
lucru de la Comitetul Central din absolut toate sectoarele, toate ve
decembrie anul trecut, iar pe rigile ciclului productiv, începînd
plan extern, ilustrează consecven cu producţia materiilor prime si
Producţia întreprinderii „Mar — In vederea respectării rigu cele ale organizaţiilor de tineret — ţa sprijinului activ, în spiritul pînă in desfacerea produselor fi
mura" Simeria este concretizată roase a ritmicităţii producţiei, a sublinia tovarăşul Ada-m T-odor, se- solidarităţii internaţionale, acor nite. Din problemele dezbătute
zilnic în : blocuri de marmură, livrării ei către beneficiari, planul cretarul comitetului de partid. A- dat de partidul şi poporul nostru cu ocazia acestei analize trebuie
placaje, dale mozaicate, placa.j fi anual a fost defalcat pe luni, de şadar, fiecare organizaţie de bază luptei forţelor socialo înaintate, să tragă maximum de învăţămin
nit, mozaic, dale poliester, în di cade, zile şi schimburi — arăta îşi cunoaşte îndatoririle de pro soluţionării constructive a pro
verse alte produse. Beneficiarii in tovarăşul Octavian Mocanu, şeful ducţie, acţionează şi urmăreşte mo blemelor cu care se confruntă lu te nu numai producătorii de am
balaje, ci şi unităţile care le uti
terni si externi aşteaptă livrarea la compartimentului plan. Fiecare dul în care se înfăptuiesc, înca mea contemporană.
lizează, îndeosebi cele comercia
timp a produselor contractate, iar maistru cunoaşte ce are de realizat drarea în graficele zilnice, stator Aşa după cum este cunoscut, le, să acorde o atenţie deosebită
întreprinderea este interesată în fiecare zi, în schimbul pe ca- nicirea autocontrolului pe fluxul împreună cu factorii de răspun recondiţionării şi folosirii lor timp
să-şi onoreze ritmic obligaţiile pe re-1 conduce. La sfîrşitul fiecărui muncii. dere dintr-o serie de ministere şi îndelungat.
care le are. schimb se întocmesc rapoarte con- — Pentru acest an, în fata noas organizaţii econornice, secretarul Au continuat, în aceste zile, a-
Dar să vedem cum este respec tră stau sarcini deosebit de mo general al partidului, tovarăşul dunările generale ale oamenilor
tată ritmicitatea producţiei la bilizatoare, mai cu seamă la ex NICOLAE CEAUŞESCU, a efec muncii din unităţile economice,
„Marmura" Simeria. Mai întâi o port — menţiona tovarăşul ingi tuat, în cursul săptămânii, o nouă prilej de analiză în spiritul noi
privire retrospectivă asupra ta ANCHETA NOASTRĂ LA ner Gheorghe Boşorogan, directo vizită de lucru Ia Complexul ex- lor exigenţe a rezultatelor obţi
bloului realizărilor anului 1976. rul întreprinderii. Trei probleme poziţional din Piaţa Scînteii, e- nute şi mai ales de fundamenta
„Marmura" î.şi realizează si depă „MARMURA" SIMERIA ne preocupă în mod deosebit : re xaminînd eu înaltă exigentă o re temeinică a măsurilor pentru
şeşte indicatorii producţiei globa- . alizarea sarcinilor la export, în- problemă care, la scara întregii
ie, marfă şi productivităţii muncii, economii, are o deosebită însem- (Continuare in pag. 3)
în condiţiile cînd procentul numă crete, cu menţiuni privind cantita (Continuare în pag. 4—5)
rului mediu scriptic al lucrătorilor tea, calitatea şi sortimentele rea-^
este de 97,51 la sută. Nu realizează lizate. Cele 3 rapoarte zilnice sînt
însă nici jumătate din cerinţele la analizate în şedinţe operative în
export. La placaj finit — produs fiecare dimineaţă la orele 7,00. Se ACJIUNE DE PRESĂ
mult solicitat pe piaţa externă — ştie în acest fel ce s-a realizat din cocs mai mult şi mai fouxi COMUNĂ A ZIARELOR
realizează abia 78,17 la sulă, în ce a fost planificat, ce nu, din ce
timp ce la dale mozaicate procen cauze anume. în cazul nerealizări- din cărbune de Valea Jiului „DRUMUL SOCIALISMULUI"
tul a fost de 102,44 ia sută. lor se intervine prompt pentru so SI „STEAGUL RO.‘lU“
în prima lună din acest an, rit luţionarea situaţiei. Greutăţi mari
mul realizărilor sporeşte, însă la avem însă cu livrarea la export.
export se menţine în continuare Avem marfa, dar nu şi documen
scăzut. La cele două sortimente de taţiile care să o însoţească, pe ca Minerii din Lupe răspund angajant
bază, placaj finit şi dale mozaica re trebuie să ni le asigure cen
te, s-au obţinut realizări de 104,77 trala.
si, respectiv, 106,19 la sută. Bene — Aş adăuga un amănunt esenţi scrisoarea adresată de cocsarii hunedoreni
ficiarii interni nu reclamă neritmi- al : planul de producţie nu numai
citatca primirii produselor de la că a fost defalcat, dar l-am şi In numărul trecut al ziarului nostru am publicat
„Marmura", Ka uneori se execută dezbătut cu comuniştii, cu toti an scrisoarea adresată de colectivul Uzinei cocsochimice nare a reprezentanţilor oamenilor muncii privind
şi se livrează produse suplimenta gajaţii, în adunările generale de din cadrul C.S. Hunedoara către minerii şi prepara sporirea producţiei de cărbune cocsificabil şi
re, care n-au fost prevăzute ini partid, în grupele sindicale, în a- torii din Valea Jiului. îmbunătăţirea calităţii acestuia, livrarea ritmică a
ţial. Dar exportul... dunările oamenilor muncii şi în cărbunelui către sectoarele do preparare. Măsurile
Receptiv la chemarea cocsurilor hunedoreni, şi in stabilite de noi au izvorît din dorinţa vie a comu
deplină cunoştinţă a sarcinilor mari ce se pun în faţa niştilor, a tuturor minerilor de a răspunde prin
industriei miniere şi metalurgice, colectivul E.M. Lu- bogate fapte de muncă sarcinilor pe care ni le-a
peni răspunde operativ, angajant. Întruniţi în adu încredinţai conducerea de partid şi do stat, che
narea generală a oamenilor muncii pe exploatare, mi mării pe care dumneavoastră, metalurgiştii, ne-aţi
nerii de la Lupenl au formulat un răspuns concret, adresat-o în acesie zile.
exprimindu-şl hotărirea unanimă de a-şi îmbunătăţi Sîntem hotărîţi să învingem dificultăţile cu care
neintirziat munca, de a-şi onora exemplar contractele no-am confruntat de la începutul anului, să folo
de livrare încheiate cu cocsaril din Hunedoara. Re sim cu mai multă eficientă potenţialul nostru de
dăm din răspunsul lor : muncă şi gîndire, să găsim şi să valorificăm per
„Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni manent noi resurse interne, astfel incit să contri
al minei Lupeni a păşit în anul 1977 — an liotă- buim tot mai mult la îndeplinirea sarcinilor eco
rîtor al înfăptuirii actualului cincinal — animat do nomico trasate de Congresul al Xl-lea al parti
dorinţa fermă de a îndeplini exemplar sarcinile de dului.
plan, cantitative şi calitative, angajamentele asu Pentru realizarea sarcinilor comune pe care
mate în întrecerea socialistă, obiectivele ce ne re partidul ni le-a trasat, colaborarea noastră va fi
vin din Programul partidului, de a traduce în mai rodnică, incit rezultatele pe care le vom ob
viaţă indicaţiile şi îndemnurile secretarului gene ţine să dea măsura înaltei conştiinţe muncitoreşti
ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ce-i caracterizează pe mineri şi siderurgişti, a răs
privind creşterea continuă a producţiei de căr punderii şi angajării plenare de a înfăptui mărea
bune şi îndeosebi a celui cocsificabil. ţa operă de edificare a societăţii socialisto multi
Ştim cu toţii că cerinţele de cocs metalurgic, lateral dezvoltate şi înaintarea României spre co
de fontă şi o{el sînt tot mai sporite. Sîntem con munism.
ştienţi de faptul că îndeplinirea prevederilor de
plan de către colectivele de metalurgişti depinde IUL1U GH. PAVEL lng. EMIL MURU
în bună măsură de modul în care noi, minerii, a- secretarul comitetului preşedintele consiliului
sigurăm livrarea cărbunelui necesar, în mod rit de partid, oamenilor muncii,
aparatelor de măsură şi control de la blocul nr. 2 al Uzinei mic şi la calitatea cerută. Pentru aceasta, colec
cocsocliimicc — C.S. Hunedoara. Sub îndrumarea maistrului Anatolie tivul E.M. Lupeni, îri frunte cu comuniştii, este lOAN SAV GHEORGHE GOLEANU
Leşnic (primul din dreapta) încălzitorul şef Aurei Redinciuc şi tînărul preşedintele secretarul comitetului
colector-supraveghetor Constantin Purecel efectuează manevre de men hotărît să depună toate eforturile pentru înfăptui comitetului sindicatului U. T. C.
ţinere optimă a regimului termohidraulic al instalaţiilor şi agregatelor. rea neabătută a măsurilor stabilite în recenta adu-
i
r Din Comunicatul cu privire lo îndeplinirea Pionului ncstionoS unic de
dezvoltare eeonomico-soclalâ a Republicii Socialiste România pe 1976
Stăruie, în conştiinţa fiecărui
om al muncii din patria noas
tră, tabloul însufleţitor al re
zultatelor remarcabile ale pri
mului an al cincinalului, înfă
ţişate pe larg de Comunicatul
cu privire la îndeplinirea Planu
lui naţional unic de dezvoltare
economico-socială a Republicii
Socialiste România pe 1976. A-
ceasta pentru că facem primul
bilanţ al intrării în noua etapă
deschisă de istoricele hotâriri
ale Congresului al Xl-lea al
partidului, al primului „exa
men“ impus de cincinalul revo
luţiei tehnico-ştvinţifice.
Cu legitimă mîndrie patrioti
că constatăm că rezultatele cu
care s-a încheiat 1976 demon
strează, din nou, in modul cel
mai convingător, caracterul rea
list, profund ştiinţific al politicii
partidului, că intr-o lume con
fruntată cu grave probleme e-
^ (Continuare
(Continuare în pag. a 4-a)în pag. a 4-a)