Page 15 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 15
154 © 8 FEBRUARIE 1977 Pag. 7
ARIE
diiRinc-
ascultă-
> cu mc-
îterpstatul scoaîă a ţăranilor din Homâma
ta şlagă- Cronologia războiului k miependonţă
1 la 3 ;
■r ; 16,00
Cin tecul e 1876 16/28 iunie. Memoriu al gu cia. O zi mai tirziu, armatele ruse
;ul de la Odioasa represiune sub ©diooso devizo vernului român către înalta Poartă
lonate e- şl puterile garante („cele şapte re trec frontiera României.
© 12/24 apr. Rusia declară război
,00 Bule- 1 vendicări"), in care se cere, printre Turciei.
Memoria ,cu cumpătare* dor fard şovăire * © 29 apr./li mai. Adunarea Depu
! ; 17,15 altele, recunoaşterea „individualităţii taţilor declară starea de război cu
statului
român"
numelui de
şi a
sc.; 18,00 România, ceea ce ar fi dus la recu Imperiul otoman.
Moştenite La 9 mantie, meleagurile Olte lionul 5 vînători, au încercat să înţelegere între cele două partide, noaşterea independenţei României. a 9/21 mai 1877. Sesiunea extraor
cântece şi niei încep a fi puternic zguduite avarieze linia de cale ferată, dar rezultă şi din răspunsul primului s 18/30 iunie.- Serbia şi Munlenegru dinară a Adunării Deputaţilor pro
0 Muzică de ridicarea în masă a ţăranilor. batalionul, însoţit de tunuri şi ar- ministru conservator G. Gr. Can- declară război Turciei. România du clamă independenţa de stat a Româ
>tră; 22,00 Primii care se răscoală sînt săte tilerişti, a sosit mai repede. Tru taouzino la interpelarea lui Ionel ce o politică de neutralitate binevoi niei.
0 Bijute- nii din Galicea Mare, judeţul Dolj. pele au înconjurat localitatea şi au I, C. Brătianu în problema răscoa © 11/23 mai. Guvernul român anu
Muzicai toare faţă de Serbia.
Focul se întinde ou repeziciune în încercat să pătrundă pe uliţe. lei. Primul sublinia că „în ches ® 29 sept./ll oct. întrevederea ru- lează tributul , către Turcia (914 000
întreaga Oltenie. Lupta a durat 5 zile, şi numai tiunile grave de natura celor care so-română la Livadia (in Crimeea), lei).
g> 14/26 — 15/27 iunie. Armata rusă
tUARIE Nicăieri în ţară răscoala nu a bombardarea satului a permis ar ne preocupă astăzi, cînd este vor la care partea română acceptă, în
principiu, trecerea armatei ruse prin forţează Dunărea la Zinuiicca.
avut o asemenea intensitate, am matei să pătrundă în sat. Dar fie ba de problema socială de însem teritoriul României in cazul unui o 19/31 iul. Marele duce Nicolae,
1 dimine- care casă a trebuit luată cu asalt, nătate capitală, este bine ca aceas comandantul suprem al armatelor
:sei ; 8,10 ploare şi violenţă. Răsculaţii uti tă problemă să fie studiată de co război ruso-lurc.
lizează o multitudine de forme de sătenii opunînd o dîrză rezistenţă.
ia preie- morţi, mun acord de către ambele parti a 26 nov./8 dec. Se înfiinţează incă ruseşti, adresează principelui Carol o
telegramă in care ii cere cu insisten
i ascuită- luptă ; atacarea primăriilor, asal- Bilanţul luptelor : 42 de opt regimente de dorobanţi. ţă ca armata română să treacă Du
o n/12 dec. — 30 ian./ll febr. 1877
Inirc cu tarea conacelor, ruperea firelor te peste o sută de răniţi, iar peste de istorice ale ţării". Şi, mai de Conferinţă a reprezentanţilor puteri nărea.
interpre- lefonice, uciderea moşierilor şi a- 300 de răsculaţi au fost arestaţi parte, G. Gr. Cantacuzino asigu o 10/22 aug. Unităţi ale armatei
e la l la rendaşilor, rezistenţa în faţa for şi expediaţi la Craiova. lor europene la Constantinopd, cu române din Divizia IV primesc bote
.vitaţilor ; ţelor militare şi chiar atacarea a- Ga şi alte reşedinţe de judeţ, ra partidul liberal că guvernul îşi scopul de a determina Poarta otoma- zul focului în faţa Plevnei.
,20 Coor- cestora. La Moţăţei, răsculaţii, du © 27 aug./8 sept. Regimentul 13 do
16,10 Din pă ce l-au pedepsit pe primar, au robanţi atacă reduta Griviţa din sis
ă — mu- temul de apărare al Plevnei.
uletin de dat foc conacelor moşierului Ni- e>-30 aug./U sept. A treia bătălie
. române; colae Romanescu, iar ia 12 martie pentru Plevna. Trupele române ocupă
Kl Moşte- au declanşat un adevărat asalt puternica redută Uriviţa-1.
3 ine, cln- împotriva forţelor represive. „Du
cre ; 20,30 pă două ore de la arestarea ca © 7/19 — 9/2i nov. După lupte gre
ţii ; 20,15 pilor — scria ziarul „Universul" —, Craiova a fost şi ea ţinta răscu va face pe deplin datoria, „cu nă să acorde unele libertăţi popoa le, trupele române ocupă Rahova
dumnea- cumpătare, dar fără şovăire". relor supuse. Pentru torpilarea con (Orjahovo).
ări (ora şi fără veste se formează un grup laţilor. Dar toate încercările lor Faptul că ziarele de orientare ferinţei, Poarta proclamă la U/23 dec. © 28 nov./lo dec. Trupele române
o constituţie cu aparenţe liberale, în
;r-o oră ; foarte mare de locuitori, înain- au fost zădărnicite de armata ma liberală („Voinţa naţională", mai care' România era desemnată „pro cuceresc redutele de la Opanez. In
ile ; 23,25 tînd cu o furie nemaipomenită sată la bariere şi pe străzi (gara ales) „criticau" pe conservatori vincie privilegiată" a Imperiului o- aceeaşi zi, după o încercare nereuşi
spre armată. Nebunii văd soldaţii era apărată de patru companii de tă de a sparge încercuirea, generalul
cu puştile la ochi, gata să tragă, infanterie şi tot atîtea baterii de pentru împuşcarea ţăranilor, nu tomam. Osman-paşa se predă şi semnează
dovedeşte „dragostea" pentru ţă
© 19/31 martie. Puterile semnatare capitularea armatei turce de la Plev
dar nu se sperie. Atunci armata artilerie). In oraş, din ordinul or rani a liberalilor, ci făcea parte ale Tratatului de la Paris din 1356 na.
trage focuri oarbe, dar văzîndu-ică ganelor administrative, s-au con semnează la Londra un protocol prin © 12/24 ian. 1878. Trupele române o-
înaintează mereu, trag gloanţe. stituit chiar „gărzi civice" cu sco din arsenalul demagogic al luptei care recomandau Turciei să acorde cupă localitatea Smîrdan, punct în
Cad mulţi. Restul se retrag". pul de apărare. pentru putere. unele libertăţi popoarelor supuse. Re tărit din sistemul de apărare al Vi-
Presa timpului a schiţat deose
1RIE Dar cea mai puternică ridicare Spre sfîrşitul celei de a doua bit de sugestiv momentul din 13 fuzul acesteia deschide cale războiu di nului.
« 15/27 ian. Artileria română de pe
la răscoală, din Oltenia, s-a pro decade a lunii mantie, în întreaga lui.
dimine- dus Xa Băileşti. In urma unor mici Oltenie răscoalele au intrat în faza martie. In „Adevărul" din 27 mar O 31 martie/12 apr. Guvernul Româ ambele maluri ale Dunării Începe
bombardarea masivă a Vidinului.
sei ; 8,10 incidente între ţărani şi adminis de reflux. Din toate părţile, au tie este publicată o caricatură în niei hotărăşte mobilizarea generală. © 23 ian./4 febr. Semnarea armisti
ia prefe- traţia moşiei prinţului Ştirbei, per torităţile judeţene, raportau orga care în planul întîi şefii celor © 4/16 apr. Se semnează la Bucu ţiului in războiul ruso-româno-lurc.
l ascultă- sonalul, moşiei a fost nevoit să pă două partide, G. Gr. Cantacuzino reşti Convenţia româno-rusă. Prin O 19 febr./3 martie. Tratatul de pa
de ştiri ; răsească satul. La 12 martie, clo nelor centrale „restabilirea liniş- şi D. A. Sturdza, stau de vorbă, care se permitea armatelor ruseşti ce ruso-ture de la San Ştefano
melodia tei". iar în planul al doilea se vede un trecerea pe teritoriul României spre stipula recunoaşterea independenţei
ul prefe- potele bisericii vesteau că momen Reprimarea sîngeroasă a luptei ţăran. Primul, arătîrid spre ţăran, Balcani ; în acelaşi timp guvernul României, alături de cea a Serbiei şi
i 3 ; 15,00 tul sosise. Atacul s-a îndreptat ţărănimii pentru dreptate socială spunea şefului liberalilor : „să ui rus se obligă să menţină şi să apere Muntenegrului, şi autonomia Bulga
Radiojur- împotriva castelului prinţului Ştir au făciit-o conservatorii şi libera integritatea teritorială a ţării şi să
i un cîn- bei Grupa soldaţilor de pază a tăm trecutul că se uită ăla cam respecte drepturile politice ale sta riei.
© 1/13 iunie — 1/13 iulie. Congresul
nuncitoa- deschis focul, dar ţăranii n-au dat lii, care în acele clipe, au uitat urât la noi". Intr-adevăr, trecutul tului romăn. de la Berlin reeunoaşte independen
e econo- înapoi, ou toate că au căzut vic disputele lor de moment, înţele- a fost uitat: pentru prima oară © 6/18 apr. Publicarea decretului de ţa României şi drepturile acesteia a-
cîntecu- time, ci au aprins magaziile şi pă- gîndu-se asupra necesităţii înfrîn- în ţară o schimbare de guvern (la mobilizare generală, care aduce sub supra Dobrogei, străvechi teritoriu
1 ; 17,00 tulele. In retragere, sătenii au geri) răsculaţilor. Actul a fost 12 martie 1907, s-a constituit gu arme aproximativ 100 000 de oameni, românesc.
05 Opinia „semnat" in celebra şedinţă a Ca vernul liberal în frunte cu D. A. dintre care 58 700 făceau parte din © oct. Rusia recunoaşte indepen
nitori de înmînat inspectorului comunal re merei din 13 martie 1907, cînd s-a Sturdza) n-a dus la lupte parla denţa României.
Ele serii ; vendicările lor spre a fi trans „armata Ce operaţiuni". Trupele ro © 8/20 oct. 1878. Armata română
jătrini — mise prinţului, speeificînd că in desfăşurat cunoscuta scenă în care mentare. Şi chiar din prima zi de mâne ocupă poziţii de apărare pe victorioasă îşi face intrarea triumfa
şeful partidului liberal, D. A. guvernare liberală, represiunea a
iri popu- caz de neacceptare vor incendia Dunăre. lă în Bucureşti pe podul Mogoşoaieij
timpului ; castelul şi gara Băileşti. Afiînd că Sturdza, s-a îmbrăţişat cu frun devenit şi mai cruntă. © 10/22 apr. întreruperea relaţiilor care de atunci poartă numele de Ca
Esa liura- împotriva lor a fost trimis bata taşii conservatori. Că a existat o C. DROZD diplomatice dintre România şi Tur lea Victoriei.
zi lntr-o
*77.
UARIE
I dimine- Festivalul naţional
îsei ; 8,10
ia prefe-
î ascultă-
de ştiri ;
>dia popu-
erat; 13,00
Student- început întrecerile din cadrul fazei
nal ; 16,25 Serile culturale ale ziarului „Drumul socialismului"
ce ; 16,40
muzică u-
de ştiri ; consilii icrtercooperatiste a festivalului In cadrul Festivalului „Cântarea cincinal, la răscoala din 1907 şi Opresou, de la Direcţia judeţea
18,00 Ore- României", vineri 4 februarie, la războiul de independenţă. Pe baza nă pentru probleme de muncă şl
ienite din Căminul cultural din Iiia a avut întrebărilor sosite din sală s-au ocrotiri sociale, ing. Petfu Iacob,
cîntece şi | în duminica ce a trecut au în- meria Veche; montajul literar loc prima ediţie a „Serilor cultu mai prezentat scurte expuneri pe de Ia I.T.A. Deva.
20,15 Ştie i ceput întrecerile din cadrul fazei „Odă vouă, neuitaţi eroi" realizat rale ale ziarului „Drumul socia teme juridice, de legislaţie a mun Partea artistică a manifestării
ta ? ; 20,45 ) intercooperatiste a Festivalului na- de artiştii din Cărpiniş. lismului", manifestare politico- cii şi răspunsuri la întrebări pe o a fost susţinută de formaţii ale
dumnea- căminului cultural (director Bu
îări (ora t ţional „Citita rea României". Pri- La Casa de cultură din Geoa- ■ideologică şi cultural-educativă, largă diversitate de teme.
atr-o oră. I mele centre de concurs au fost giu-Băi s-au întâlnit în cadru unui organizată de ziar, în colaborare La susţinerea manifestării şi-au jorel Marcu) : taraful cu soliştii
\ căminele Rapoltu Mare şi Geoagiu- amplu spectacol-concurs eohiipele cu Comitetul judeţean de cultură dat concursul tovarăşii Teodor Va- Angelica Ardelean, Cornelia Cio-
i Băi. siu, secretarul Comitetului comu sa, Damian Miclăuş, Dorel Ciosa,
RUARIE din Balşa, Geoagiu-sat şi Geoagiu- şi educaţie socialistă şi cu spri Veronica Bisorca, David Rădules-
) La căminul cultural din Rapol- Băi. Ca şi cu alte prilejuri, echi jinul colaboratorilor apropiaţi ai nal de partid Uia, primarul comu
\ tu Mare, în faţa unui public nu- pele de căluşari din Geoagiu, gru redacţiei. nei, Petru Stoican, preşedintele cu; recitatorii Monica Cosa şi Mo-
1 dimine- na Bărbănţan; interpreţii de mu
esei ; 8,10 i meros, s-au prezentat pe scenă re- paţi pe patru generaţii, au făcut Momentele de educaţie politică Comitetului judeţean de cultură şi zică folk Sonia Bîşsan şi Ionel
lia prefe- 1 prezentativele căminelor culturale din nou dovadă de talent şi virtuo au fost realizate prin expuneri educaţie socialistă, Emeric Horo- Păiuşan; formaţia de dansuri
terarâ ra- . 1 din localităţile Simeria Veche, Bă- zitate. Alături de ei, la înălţime au privind activitatea politică internă vitz, directorul întreprinderii ci
rtidului — J cia, Rapoltu Mare şi Sîntandrei. O evoluat şi căluşarii din Balşa pre şi internaţională a partidului şi nematografice judeţene^ prof. Ioan populare şi corul căminului cul
i de ştiri; j frumoasă evoluţie au . avut echi- cum şi formaţia de dansuri mixte statului nostru, ilustrate cu dia- Frăţilă, directorul Filialei Deva tural — dirijor Iosif Griiner.
11,05 At- pele căminului gazdă — căluşarii, a Casei de cultură din Geoagiu- pozi*tiv« şi filme documentare. Alte a Arhivelor statului, Iosif Pop, Momentele vesele au fost pre
iîelicf so grupul vocal, brigada artisti- zentate de Liviu Oros.
ia ; 12,00 i Băi. De asemenea, s-au mai remar expuneri s-au referit la Festiva procuror la Procuratura judeţea Desfăşurată pe parcursul a a-
5 Intîlnire l că ; de la Băcia s-a remarcat cat echipele de teatru din Balşa şi lul „Oîntarea României", la dez nă Deva, poetul Miron Ţie, arhi proape 4 ore, manifestarea s-a
şi inter- în special echipa de teatru dare a Geoagiu, brigada artistică de agi voltarea comunei Uia în actualul tectul Liviu Oros, juristul Cornel bucurat de un deosebit sur^ps.
) De Ia 1 ) prezentat piesa „Fiul satului" de taţie din Geoagiu-Băi. In cadrul
nai ; 16,15 ^ Ion Băieşu. în afara formaţiilor a- programului au mai evoluat corul
)0 Orele . minfite se cuvine să mai remarcăm căminului cultural din Geoagiu
e, cântece î grupul vocal din Petreni, brigada (dirijor prof. Silvia Martin), gru
20,30 Azi, i artistică şi rapsodul popular Ion purile de 'montaj literar-muzical
duzică ne i Luca din Totia, dansatorii populari din Geoagiu şi Vălişoara, grupuri
ă ; 22,00
ţ şi căluşarii' din Tîmpa, echipa de le vocale din Poiana şi Geoagiu,
l teatru, precum şi solistele vocale recitatorul Nicolae Marinescu din
' Elena Mărunţ şi Viorica Sicoe din Balşa, precum şi soliştii vocali
5RUAR1E 1 Rapoltu Mare; echipa de teatru, Ileana Lădaru, Traian Clonţa
^ grupul vocal şi soliştii căminului
Sumarul (Geoagi-u-Băi), Irimie Maria, Floa
teo-rutier. ( cultural din Sîntandrei ; montajul re Ciucean, Rodiea Marina şi in
nieră Ra- 1 literar-muzical „Ţâra mea pe drum
iomandăm | de glorii" şi grupul vocal din Si strumentistul Mircea Laslău (Bal
trate mti- şa).
orogramul
;ie Lirică,
i versul ;
14,20 Gru-
iale pop ;
ul româ-
rlis-club ; carnet: cultural
izică pou-
nil ; 18,0!) i |g____________ ; ........ lbj
nstrumen-
intecului ; Foto : VIKGIL ONOIU
,15 Estra- ) 0 c Cinstire muncii. Sîmbăta tre- volumul „Democraţie şi conştiin Aspect din timpul desfăşurării .Serii culturale a ziarului „Drumul socialismului".
ţ cută, în sala cinematografului ţă ipolitică" de I. Florea ; iar la
i ,.Steaua roşie" din Brad a avut loc bibliotecile din Uia şi Certeju de
1 un spectacol festiv dedicat frumta- Sus concursuri pe marginea volu
ARIE ( şilor in producţie din oraş. La mului „România la organizaţiile Album pionieresc ţele nr. 3 a C.S.II. şi nr. 9 din microraionul 1 Mai
/ reuşita acestei manifestări au con- internaţionale şi C.A.E.R." © Pro al Hunedoarei. Ei au vizitat aici expoziţiile cu de
1 dimine- | tribudt pes.te_200__de artişti ama- ces sene şi obiecte confecţionate de prietenii lor mici
isei ; 8,10 cinematografic. La căminul o „Te slăvim, in cint ?i vers, unire !“, „Hai să în cadrul microatelierelor de pictură, ceramică, ţe-
a prefe- i tori. ©A lina că_rţii.,'y Desfăşurată a~ cultural din Cinciş s-a desfăşurat dăm mină cu mină", „Ţara în cint de sărbătoare“ sătorie, timplărie, croitorie (Elisabeta Sîrbu, Mirela
i ascultă- ^nul aceste în cadrul Festivalului un proces cinematografic cu tema ' au fost intitulate simpozioanele şi montajul care Rus, Anca Hrisov). © „Ne vorbeşte istoria patriei.
ările so- „Cântarea României", „Luna căr „Normele eticii şi echităţii socia au avut loc la liceul nr. 1 şi la şcolile generale nr.
de ştiri; ţii la sate" a programat în săptă liste — cadru moral al omului Flămînzi 1907“ se intUuleăză evocarea, ce a avut
12,00 Bu- mâna tz Ecută numeroase manifes înaintat al societăţii noastre" pe 7 şi 1 dan Hunedoara,consacrate împlinirii a 118 loc la Muzeul judeţean, cu participarea claselor
tîlnire cu marginea filmului artistic româ ani de la Unirea Principatelor. Evocarea unor mo V-VIII de la Şcoala generală nr. 1 din Deva
interpre- tări în satele judeţului. La biblio mente din viaţa celor mai de seamă reprezentanţi (Daniela Seeoşan). © „De luni până luni" este ti-
e la i la tecile din Rapoltu Mare, Brănişca, nesc „Ilustrate ou flori de oîmp" ai luptei pentru unire ca Al. Ioan Cuza, Mihail titlvl emisiunii pe care elevii Şcolii generale nr. 8
tcenţilor ; Cimpa şi Toteşti s-au organizat © Ciclu de filme. „Viaţa de ieri Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri din Hunedoara o asculta la fiecare început de săp-
)0 Teatru şi de azi a satului românesc" s-a au constituit teme ale acestor acţiuni, din care n-au
ică pe a- dezbateri pe marginea volumului intitulat ciclul de filme documen lipsit intonarea cîntecelor „Hora lui Cuza", „Mol tămînă în pauza marc. Rubrica satirică, în care sînt
o Con- „A trăi şi a munci în' chip comu tare organizat la căminul cultural luaţi „în obiectiv" cei ce mai trebuie să-şi revi
!2,00 O zi dova şi Muntenia", „1-Iora Unirii". (Felicia Jianu,
terii mu- nist" de M. Iordănescu ; la Dobra din. Unirea. Au rulat filmele „Sub Dana Vomişescu). ® Membrii subredacţiei „Lumi zuiască comportarea, ţinuta, rezultatele la învăţă
nocturn. şi Balşa pe marginea volumului soarele de mai", „Recaşul şi oa niţa" au fost oaspeţii Şoimilor patriei de la grădini tură, şi-a dovedit eficienţa (Nataşa Pop).
„Către o nouă ordine , internaţio- menii săi" şi „Undezi unul nu-i
nală“ ; la Peşţişu Mic şi Baru, putere".