Page 32 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 32
ps<?. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 776 • MIERCURI, 10 NOIEMBRIE 1932
Proiect de rezoluţie prezentat Reluarea lucrărilor reuniunii
lor de locuinţe, informaţii»^
la O.N.U. de „Grupul celor 11“ general europene de la Madrid lor, justiţiei şi învăţâmîntu-
lul. In baza acestor împu
terniciri, guvernul îşi va
ia iniţiativa României MADRID. — Corespon tură cu convocarea unei desfăşura activitatea pe ba
» denţă de la Radu Adrian : conferinţe privind întări 1! ROMA. — La Roma au ză de decrete speciale.
NAŢIUNILE UNITE 9 rezoluţie se evidenţiază e- La Palatul Congreselor din rea încrederii şl dezarma avut loc lucrările Biroului
’CAgerpres). — Din iniţiati fectele negative ale exodu capitala Spaniei au fost re rea în Europa, pentru des permanent al Apimondiei, S i MOSCOVA. - La 9
către
drumului
chiderea
va României, „Grupul' ce lui de personal calificat a- luate marţi dimineaţa, du oprirea cursei vertiginoase conduse de prof. dr. V. Har* noiembrie s-au împlinit 180
lor 77“ a prezentat, la ac supra potenţialului ştiinţi pă o întrerupere de aproa a înarmărilor şi trecerea naj (România), preşedinte de zile de la începutul ac
pe nouă luni, lucrările re
tuala sesiune a Adunării fic şi tehnologic ai acestor uniunii general europene. la măsuri concrete şi efec le asociaţiei. Au fost dis tivităţii cosmonauţilor Ana-
Generale a O.N.U,, un pro ţări şl necesitatea urgen In cursul şedinţei plena tive de dezarmare. Un eşec cutate probleme legate de toli Berezovoi şi Valentin
Lebedev la bordul labora
iect de rezoluţie în proble tă de a-1 pune capăt şl de re de marţi, prezidată, al reuniunii de la Madrid, organizarea celui de-al torului spaţial „Saliut 7".
ma exodului de personal a elimina efectele lui ne conform principiului rota declara reprezentantul Sue 29-leo congres, programat In zilele de 7 şi 8 noiem
în ougust 1983 Ia Budapes
calificat din ţările în curs gative asupra ţărilor in ţiei, de reprezentantul diei, ar avea grave con ta, do organizarea Acade brie, ei s-au odihnit, iar
de dezvoltare către ţările curs de dezvoltare. R.F.G., au luat cuvîntul şe secinţe asupra procesului mie! internaţionale de api marţi dimineaţa au reluat
dezvoltate. Subliniind im Documentul urmează să fii delegaţiilor Danemarcei, C.S.C.E. cultura, precum şi de dez- experienţele ştiinţifice şi
portanţa formării de per facă obiectul discuţiilor în Norvegiei, Poloniei, Fran Ţara noastră, care a par voltarea colaborării între tehnologice. Programul zilei
de marţi a prevăzut şi u-
sonal calificat pentru dez cadrul Comitetului pentru ţei, Italiei, R.D.G., Irlan ticipat activ la reuniunea F.A.O. şi Apimondia. nele activităţi profilactice în
dei, Suediei şl Ungariei. din capitala Spaniei, este
voltarea economică şi so probleme economice, la ac cadrul laboratorului, precum
Majoritatea vorbitorilor au hotărâtă, aşa cum declara m SAN SALVADOR. -
cială a ţărilor în curs de tuala sesiune a Adunării subliniat necesitatea depu recent preşedintele Nicolae Frontul Farabundo Marti şi executarea unor exerci
dezvoltare, în proiectul de Generale a O.N.U. nerii de eforturi pentru ca Ceauşescu, să acţioneze şi pentru Eliberare Naţională ţii fizice.
Miercuri
este
rezerva
reuniunea general-euro- în continuare, alături de a anunţat că insurgenţii tă controlului medical, ca
salvadorieni au lansat o
Lucrările „Forumului internaţional peană să se încheie cît mai celelalte state participan nouă ofensivă în departa re prevede, printre alte
curînd, cu un document fi te, pentru încheierea cu le, explorarea sistemului
nal de substanţă şi echili succes a acesteia, pentru mentul Morazan, din nord- cardio-vascular sub influen
pentru dezarmare şi pace în Balcani brat, pe baza proiectului convocarea unei conferin estul ţării. S-a precizat că ţa sarcinilor fizice.
avansat de ţările neutre şi ţe a încrederii şi dezarmă o companie a armatei sal- Potrivit datelor obţinute
vadoriene a fost încercuită
şi în Mediterana de est“ nealiniate. Totodată, a fost rii în Europa, pentru asi de insurgenţi în apropierea de la bordul staţiei, apara
pus în lumină rolul deo gurarea continuităţii re localităţii San Felipe şi că, tele acesteia funcţionează
ATENA 9 (Agerpres). — din România a prezentat sebit pe care îl are reali uniunilor începute la Hel pentru a face faţă situaţiei, normal, iar cei doi cosmo
La Atena s-au desfăşurat activitatea constantă, ne zarea unui acord în legă sinki. armata a recurs ia sprijinul nauţi se simt bine vre*
lucrările „Forumului inter obosită a R o m â n i e i , aviaţiei — relatează agen cizeazâ agenţia TASS. 1
naţional pentru dezarmare a preşedintelui Nicolae ţia France Prosse.
şi pace în Balcani şi în Me Ceauşescu în lupta pentru 13 PARIS. — Sub egida a-
diterana de est“, organiza pace, destindere şi secu m OTTAWA. - America nadian Toronto. Zborul, în m BEIRUT. - Parlamen. sociaţiilor culturale „Solida*
nii Maxie Anderson şi Don cursul căruia, primele difi
te de Comitetul grec pen ritate internaţională. Au Ida au eşuat în a treia lor cultăţi au început să se ma tul libanez a aprobat marţi rite humanine par Ies arts"
tru destindere internaţio fost evocate acţiunile de încercare de a face o că nifeste la traversarea lacu declaraţia program a gu şi „Normandie-Roumanie -
nală şi pace, în cooperare masă în favoarea păcii, or lătorie în jurul lumii cu ba lui Huron, a durat în total vernului care solicită pu ion Creangă", a avut loc în
cu Comitetul grec de luptă ganizate în România, pre lonul — informează agenţia 14 ore. Hotârîrea de a pu teri speciale pentru o pe localitatea Vermeui! sur
rioadă de şase iuni într-o Avre, un recita! de lieduri
pentru abolirea bazelor cum şi numeroasele ini France Presse. Numit „Jules
militare străine şi Comite ţiative ale ţării noastre Veme", vehiculul lor aerian ne capăt tentativei a fost serie de domenii de interes susţinut de baritonul Dan
tul grec pentru securitate privind încetarea cursei şi-a luat zborul duminica determinată de riscurile pe vital. Primul ministru Shafic iordăchescu, fiind prezenta
şi cooperare în Europa. trecută de la Rapid City care le implica angajarea Al-Wazzan ceruse iniţial ca te şi lucrări de Paul Con*
stantinescu.
Au participat reprezen înarmărilor, trecerea la aceste puteri speciale să fie
măsuri ferme de dezarma (statul american Dakota de in traversarea Atlanticului în acordate pentru o perioadă
tanţi ai comitetelor de Sud), şi a aterizat, parţial condiţiile în care starea ba
luptă pentru pace din Bul re, în primul rînd de dez de opt luni, precizează a-
armare nucleară. dezumflat, la circa 100 ki lonului nu oferea suficien genţia UPI. Este vorba de
garia, Turcia, Israel, Ci lometri nord de oraşul ca tă siguranţă, domeniile apărării, securi
pru, Liban şi România, re Au fost, totodată, eviden tăţii, dezvoltării, construcţii
ţiate preocuparea constan
prezentanţi ai O.N.U. şi ai
tă şl propunerile avansate
Consiliului Mondial al Pă
de România, de preşedin
cii, precum şi observatori
din Iugoslavia, Siria şi Li tele Nicolae Ceauşescu pri Zonele denuclearizate - paşi concreţi pe calea securităţii şi păcii
bia. vind transformarea Balca-
în cuvin tul său, repre nilov într-o zonă a păcii şl „Atribuim o mare însemnătate creării de zone de- Oricare ar fi interpre
nuclearizate In diferite regiuni alo lumii prin înţele tările ce 11 se pot cla, a- crearea premiselor nece
zentantul Comitetului na cooperării, fără arme nu geri între statele din regiunile respective, puterile nu ceste acorduri reprezintă
ţional de apărare a păcii cleare. cleare angajîndu-se că nu vor folosi arma atomică şi, incontestabil rezultate po sare transpunerii în via
ţă a conceptului de zone
în general, forţa împotriva statelor care ar face parte zitive care încurajează denuclearizate. Călărită
Din lumea capitalului din asemenea zone". speranţele investite în ne de convingerea că „ane
gocieri. Ele au dovedit cu
(Propunerile prezentate de România la se tărie că negocierile, calea întinse ale continentului
nostru trebuie scoase de
siunea specială a O.N.U. consacrată dezar politică înseamnă singu sub ameninţarea primej
@ FALIMENTE ® ŞOMAJ mării) ra opţiune pentru o pla diei nucleare, ca prim
Problema cea mai ur ţii asupra interzicerii u- netă a păcii, a vieţii. Din pas spre realizarea unei
BONN 9 (Agerpres). — aceeaşi lună a anului tre gentă căreia omenirea niversale şi totale a ar ansamblul măsurilor par Europe fără arme, ţara
ţiale de dezarmare, opi
Potrivit datelor publicate cut. trebuie să-l facă faţă as mei nucleare. în această nia publică internaţiona noastră şi-a adus şi îşi
Ia Wie^baden de Direcţia Agravarea şomajului a tăzi este oprirea demen situaţie, este necesar ca lă este deosebit de inte aduce — prin gîndireA şi
iniţiativele, prin întrea
federală de statistică, în provocat reacţia sindicate ţialei curse a înarmărilor. forţele iubitoare de pace resată de cea privind ex
primele nouă luni ale anu lor, notează AP, săptămîna Iar mijlocul cel mai efi de pe întregul glob, în tinderea zonelor denuclea- ga activitate desfăşu
lui în curs au dat faliment, trecută desfăşurîndu-se am cient pentru a realiza a- special din Europa, să rizate. Un interes sporit rată de tovarăşul Nicolae
în R.F. Germania, peste ple acţiuni revendicative la cest imperativ al contem preia iniţiativa în scopul pentru crearea unor ast Ceauşescu — o contribu
11 000 de firme, cu 37,1 la care au luat parte, în semn poraneităţii constă în in reducerii gradate a cursei fel de zone manifestă eu ţie dc maximă însemnă
sută mai multe compara de solidaritate cu cei ră terzicerea universală şi înarmărilor. într-adevăr, ropenii, asupra cărora tate la transformarea
măsurile parţiale pot con
Balcanilor într-o zonă a
tiv cu perioada similară a maşi fără locuri de muncă, completă a armelor de planează umbra arsenale
peste 500 000 de persoane. distrugere in masă. Din duce la obiectivul suprem p r i e t e n i e i , colaborării,
anului precedent. Sistarea Liderii sindicali, scrie a- păcate s-au făcut prea — eliminarea totală a ar lor supraucigaşe. Stau bunei vecinătăţi, a con
activităţii firmelor respec melor nucleare. Dar, pen mărturie în acest’ sens vieţuirii paşnice, fără ar
genţia, au criticat „lipsa de puţini şl prea nesemnifi
tive a dus la concedierea iniţiativă" a actualului gu cativi paşi în direcţia rea tru a fi semnificative, a- amplele manifestaţii şi me nucleare. „Ţara noas
a zeci de mii de muncitori vern norvegian, condus de lizării acestui obiectiv vi ceste măsuri trebuie să luările de poziţie semna tră — spunea tovarăşul
şi funcţionari. Kaare Willoch, în ce pri tal, de care depinde vii contribuie la frînarea late în toate colţurile Eu Nicolae Ceauşescu — mi
veşte combaterea şomaju torul umanităţii. în pofi cursei înarmărilor, înain ropei în ultimii doi ani. litează pentru încetarea
* te ca aceasta să atingă De asemenea, o serie de cursei înarmărilor şl în
lui. da oricărei logici, promo
OSLO 9 (Agerpres). — punctul fatal, la îndepăr guverne şi-au dat depli făptuirea dezarmării, pen
Norvegia, ţară care dato ~k torii competiţiei înarmă tarea pericolului unei nul acord la ideea zone tru crearea de zone de
denuclearizate.
Tot
lor
rită exploatării resurselor NEW YORK 9 (Agerpres). rilor continuă să-şi întă conflagraţii ce ar degene mai multe glasuri s-au nuclearizate, pentru in
rească potenţialele nu
de petrol din Marea Nor — Numărul şomerilor din cleare. Şi, în această ve ra iminent într-un dezas ridicat în favoarea decla terzicerea necondiţionată
dului nu a cunoscut în prea cel mai mare oraş_ al ritabilă cursă contra cro tru ireversibil. rării Europei de nord ca a folosirii armelor atomi
mare măsură efectele ne S.U.A., New York, se'ridi Ideea unor măsuri par ce şi distrugerea totală
nometru către autodistru zonă fără arme nuclea
gative ale recesiunii eco că în prezent la 305 000 — gere, în care lumea arun ţiale ca mijloc de redu re ; numeroase oraşe a stocurilor existente".
nomice, a intrat în prezent relevă ziarul „New York că în prăpastia înarmări cere treptată a cursei vest-europene s-au pro Or, în actualele împre
într-o etapă dificilă, prin Times", subliniind că nive lor circa 600 miliarde de înarmărilor şi parvenirii, clamat denuclearizate, iar jurări continentale şi in
lul şomajului în rîndul lo în ultimă instanţă, la dez ternaţionale, transforma
cipalul indiciu fiind creş dolari anual, este bine armare a fost acceptată într-o serie de ţări vest-
terea şomajului. Astfel, po cuitorilor oraşului a cres cunoscut locul „privile încă de la începutul ani europene de un larg ră rea Balcanilor într-o zo
trivit datelor difuzate de cut, în octombrie, cu încă giat" ocupat de bătrînul lor ’50 de Adunarea Ge sunet se bucură iniţiati nă a păcii, fără arme nu
un procent faţă de luna nostru continent. va intitulată „mişcarea cleare şi fără baze mili
Oficiul pentru problemele nerală a O.N.U., ceea ce tare străine ar constitui,
"anterioară. Lipsa unui loc Ultimele evoluţii mon pentru comune denuclea
muncii şi citate de agenţia de muncă este deosebit de a constituit punctul de rizate". în concepţia ţării noastre,
Associated Press, la finele diale şi recenta sesiune plecare pentru un număr
acută în 1'îndurile cetăţe specială a Adunării Ge considerabil de acorduri Consecventă dinamicu un însemnat aport la
lunii octombrie erau peste nilor de culoare şi imigran nerale a O.N.U. consacra bilaterale şi multilatera lui său demers în direc securitatea continentului
45 000 de persoane fără ţilor. Astfel, în Harlem, tă dezarmării au eviden le asupra limitării arme ţia înfăptuirii dezarmării, european, la îmbunătăţi
locuri de muncă înregis cartierul locuit de negri, la ţiat că, la ora actuală, lor şi asupra chestiunilor a creării unei lumi a păcii rea climatului politic din
trate oficial, ceea cc repre fiecare a treia persoană, există puţine şanse de direct legate de dezarma şi securităţii, România so întreaga lume.
zintă o creştere cu peste una nu are de lucru — negociere a unei conven re. cialistă s-a afirmat ca un EUGENIA MARINESCU
18 000 faţă de situaţia din menţionează ziarul.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Islrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Paveî (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA t 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. 78 lei; anual— 158 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane : 11275, 11585, 12157. Telex : 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorli voluntar!
TIPARUL î Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
■ din întreprinderi şi instituţii.