Page 34 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 34
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7
ia misia Ghelari
21 In propaganda vizuală să se
noiembrie 11,00 Tlclcx
regăsească cerinţele prioritare 11,05Cblocvii
11,25Film ser
„Lumini
12,15Dcmocra
„Piesor© pytem face mal ale producţiei 1 de la .p
litate
«8* 12,10 Concert
Haţegul wăzut mult pesitru oraşul nostru 44 încheierea anului am ur ce de materiale — intro 1G,00 Telex
Aflîndu-ne
aproape
de
ducerea unei ordini şi dis
16,05Şcoala c
mărit, la E.M. Ghelari, asr cipline fexemplare — creş 16,30Studioul
(Urmare din pag. 1) mai buna folosire a spaţii pectele referitoare la mo terea continuă a eficienţei 18,00închideri
âe aproape bil a termenelor de exe lor locative, despre întări dul în care sînt oglindite, întregii activităţi economi 20,00 Telejurn
lui.
rea răspunderii celor care
20,25Prin
m
cuţie. Amenajări edilitare execută lucrările curente prin intermediul propagan ce". Dincolo de inadverten clădim '
ţele de ordin gramatical,
dei vizuale, realizările la
(Urmară din pag. 1) acurateţea sufletească a importante se fac atît în de întreţinere a blocurilor. zi, precum şi ceea ce a ceea ce nedumereşte mai ★ Apelu
mocraţic
oamenilor, prin aderenţa cartierele mai vechi ale o- Primarul oraşului, tova rămas de făcut pînă la fi mult este lipsa elementu Socialist
20,35Aclualiti
bine sâ-i ţinem deschişi şi lor tot mai pronunţată la raşului, ca de pildă în car răşul Horia Toma, în cali nele acestui an. Pe scurt, lui concret. Cum, în ce 20,50Recital <
să privim, in Haţeg totul actul de cultură. Iar la sec tierul „Ştefan", cît şi în tate de candidat de depu actualitatea şi promptitu mod se va acţiona pentru fir
este nou. Blocurile, străzile, ţia de mobilă, un alt haţe- perimetrul noului centru tat pentru circumscripţia dinea — două dintre latu sporirea eforturilor ? Pe 21,10 Serial ş
21,30Meridiai
oamenii, viaţa lor. Noi, gan, pe numele său Cornel civic, pentru soluţionarea electorală municipală nr. rile componente ale calită ce căi ? în care an ? Veţi 22,00 Telejurn
chiar foarte noi sînt spita Neiconi, considera inutilă o problemelor de circulaţie 30, a arătat printre altele ţii muncii în acest dome fi de aceeaşi părere cu noi
lul, cinematograful, abato comparaţie a Haţegului de rutieră şi pietonală. Nu că fiecare cetăţean poate niu. că o asemenea chemare va
rul, fabrica de bere, cele azi cu cel de odinioară. meroşi cetăţeni, tineri şi să contribuie mai mult la în incinta minei se află fi valabilă şi peste un an,
1 800 de apartamente, ca „Păi dacă azi ar fi ca ieri, vîrstnici, au desfăşurat dezvoltarea economică şi multe, chiar foarte multe şi peste 10, şi... ; i £ A ®
să nu mai socotim sutele cele două fete ale mele nu sîmbătă şi duminică o edilitar-gospodărească a o- panouri. Ne-au atras aten Aceeaşi remarcă şi pen
de case mari, luminoase, ar fi ajuns una profesoară amplă acţiune gospodăreas raşului, la păstrarea şi în ţia panoul fruntaşilor în tru gazeta de perete „Mi
BUCUREŞî
moderne. De dată foarte şi alta ingineră ; noi n-am că, in care au fost cuprin grijirea dotărilor sociale întrecerea socialistă şi cel nerul". Un anunţ din care dioprogramu
recentă, de nici un an de avea azi o casă frumoasă, se toate străzile, aleile şi construite din fondurile care cuprinde situaţia şi re aflăm sectoarele cu rămî- La ordinea i
zile, sfnt ingrăşătoriiie de o viaţă îmbelşugată. Dar toate blocurile din oraş, statului, ca expresie a gri zultatele iniţiativelor mun neri în urmă în realizarea tură; 7,00 Ui
bovine şi de berbecuţi, iar ca noi sint toţi cei ce tră precum şi incintele unităţi jii neţărmurite faţă de mi citoreşti. Plăcute din punct planului şi, alături, o altă Revista presi
melodiilor; :
in foarte scurt timp Coope iesc şi muncesc cinstit azi lor economice şi ale insti nerii acestei aşezări. de vedere estetic, ele se casetă în care sînt înscrise ştiri; 9,05 R:
rativa meşteşugărească „Ha- in Haţeg, in ţara intreagă“. tuţiilor. Toate acestea, din Şi de această dată au remarcă, în primul rînd, numele şefilor de brigăzi eultătorilor;
ţegana" se va muta intr-o Poate arjfi fost suficiente dorinţa de a contribui a- fost făcute propuneri cu prin concret şi actualita ale căror formaţii de lucru de ştiri; 10,(
teşti laureat
casă nouă, încăpătoare, e- sursele da documentare, a- cum, în pragul iernii, la privire la urgentarea lucră te. Aşadar, ne-am zis, iată au depăşit normele de lului naţl
legantă. Însăşi structura dăugînd şi vizitele şi discu pregătirea oraşului pentru rilor de termoficare şi la un mod cît se poate de fo plan la extracţii de la în României";
meseriilor s-a înnoit şi di ţiile la fabrica de bere, la a intra într-un nou sezon. construirea noilor spaţii lositor pentru stimularea ceputul anului pînă în împlinire;
versificat. De la ciţiva co „Haţegana", la. I.P.I.L.F., la întîlnirile de lucru cu pentru hala şi piaţa agro- întrecerii socialiste! prezent. Nu e rău că se ou- pentru ari
Bulctiîf de i
jocari, timplari şi mezelari poştă, dar — fiind la poştă candidaţii de deputaţi —- alimentară. Asemenea lu Trecem în revistă cele blieă şi aşa ceva la g£ tem copiii !
— la croitori şi confecţio- — m-am gindit să văd ora desfăşurate la cinematogra crări au fost în mod activ lalte panouri. Cele mai ta de perete centrală, dar Publicitate;
ştiri; 12,05
neri cu înaltă pregătire şul mai de aproape. Şi am ful „Cultural" şi la clubul susţinute de locuitori care multe dintre ele cuprind se pare că spiritul militant folclorului;
profesională, la berari şi in plecat impreună cu factorul din Bărbăteni — au relie au prestat mii de ore de îndemnuri, chemări la în ce ar trebui să domnească tehnico-ştiin
curînd energeticieni, pentru poştal loan Cadar, „pieton fat din nou dorinţa locui muncă patriotică la toate trecere, atenţionări privind în rubricile de aici este vanpremieră
că nu peste mult timp Ha pe străzile Haţegului“ — torilor din acest oraş de a obiectivele sociale de in respectarea normelor de „văduvit", fiind „compen 13.00 De la
Club univer
ţegul va deveni - prin cum spune el — de 28 de contribui la înfăptuirea u- teres general, din convin tehnică a securităţii mun sat" cu prea multe mate letin de şti
construirea marii hidrocen ani. Cam c/ţi kilometri cre nor lucrări de interes ge gerea că tot ceea ce fac cii, lozinci. riale cu caracter constata- lion coral
trale de la Riu Mare-Rete- de că a făcut pe jos in a- neral, sau la urgentarea se răsfrînge asupra pro tiv. în ultimă instanţă este 10,20 Sfatul
zat şi a salbei de hidro cest timp ? „Păi ce, eu am altora. La cele două întîl- priei lor bunăstări mate în incinta birourilor ad vorba şi de o irosire a Folclor con
Coordonate
centrale in aval, pe Riu avut vreodată timp de ase niri s-a discutat despre riale şi spirituale. ministrative citim pe un spaţiului care ar putea Buletin de
panou : „Oameni ai muncii
Mare şi apoi pe Strei - menea socoteli ? /“ "Nea găzdui materiale atractive, dioanchcta
unul dintre puternicele cen Ionică‘~ — aşa-i spun cei ca din E.M. Ghelari ! Vi se a- „cu priză" la cititori. Te apăr şi
mea; 18,00 (
tre energetice ale ţării. Sint re-/ cunosc - un bărbat PRODUSE REFRACTARE NOI dresează chemarea de a vă De altfel, în analiza ac Radiojurnal;
binefacerile anilor socialis mărunţel, de 56 de ani, cu spori eforturile pentru a tivităţii de propagandă vi cenaclu; 22.
mului, ale grijii permanente tolba încărcată de ziare, După reţeta Institutului ce Galaţi şi Tîrgovişte. Pî- asigura realizarea planului zuală şi cu prilejul con oră; 23,00 S
orchestră dc
a partidului pentru dezvol scrisori, adrese şi cite alte de cercetări metalurgice nă în prezent s-au realizat pe acest an ! Va trebui să cursului gazetelor de pere 5.00 Non st'
tarea şi Înfrumuseţarea ţă le — duce in casele oame Bucureşti, la Fabrica de 15 tone prafuri exotribe — sporim eforturile pentru te, la nivelul întreprinderii
rii... nilor de pe străzile Horea, produse refractare Baru 3 b, utilizate în execuţia îmbunătăţirea aprovizionă miniere, colectivul care
rii tehnico-materiale a locu
Tot la timpul prezent - Riu Mare, M. Viteazul, M. s-au introdus în fabricaţie rilor de muncă •— încadra munceşte în acest dome
pentru că prezent înseam Kogălniceanu, 11. Caragia- două px-oduse noi, destina- maselotierelor, şi 60 tone rea în consumurile specifi- niu la mina Ghelari nu a
nă pentru Haţeg mai ales le, Margaretelor, cuvintul te combinatelor siderurgi- prafuri exo — 15. prea avut motive de satis
ultimii 5 ani - se referea tipărit, veşti de la cei dragi, facţie. Gradul mare de ge DEVA: A
■deunăzi, in cuvintul său, la bani celor aflaţi la pensie. neralitate şi valoarea edu tren blinda-
om trăind i
o iniilnire intre candidaţi şi El ştie cel mai bine că stra cativă scăzută a materiale HUNEDOAF
alegători, care a avut loc in da X era ca vai de ea, iar lor de propagandă sînt lip miliardar
întimpinarea . importantului azi este o frumuseţe nu surile evidenţiate şi cu boiul stelei'
eveniment al alegerilor de alta; că Y şi-a luat maşi acel prilej. Aleodor Topli- (Siderurgist
v
la 21 noiembrie a.c., unul nă, că Z a inălţat o casă cean, secretar adjunct o mdamnat
te (Artă) ;
din cetăţenii de frunte ai ca un palat, că altul şi-a probleme de propagandă ar Trandafirul
oraşului — Axente Viţiones- măritat fata şi a primit a- comitetului de partid al rea) ; Con
cu, preşedintele cooperati exploatării, le-a recunoscut Santa Luci
vei agricole de producţie : partament la bloc, că... II şi el. Aşa am aflat că, zi LUPENI: I
"Totul s-a dezvoltat şi mo însoţesc pe poştaş. Deschi lele acestea, propaganda ral) ; VT
dernizat in oraşul nostru. de porţile, dă bineţe oame vizuală va cunoaşte la mi ee-te şi m;
(Luceafăru
Cu sprijin de la stat şi cu nilor, le inminează ziarele na Ghelari o schimbare ra tîlniri tîrzi
ajutorul consiliului popular, sau corespondenţa. Pe fe dicală. Se află deja in lu RICANI :
prin munca noastră, a cetă ţele destinatarilor se citeşte cru panouri din care re (Retezatul)
ţenilor, a deputaţilor, noi bucuria. „Nea Ionică“ imi zultă cît se poate de clar (Steaua ro
ne-am reparat strada, am povesteşte intr-una. „Aşa e situaţia realizărilor, a res za : Toi
eleclrificat-o şi am introdus Haţegul, conchide. Vedeţi tanţelor, a tot ceea ce oa (Minerul);
împotriva
apa potabilă, acum o ca bine. Dar n-a fost aşa...". menii muncii de aici mai tria); Van’
nalizăm. Oraşul intreg este Aşa am scris despre Ha au de făcut pentru ca mă (Flacăra);
nou şi frumos. Viaţa ne ţeg. Cu mulţumirea că am reţele evenimente de la Jumătate
este imbelşugată“. văzut oraşul de aproape. sfîrşitul acestui an — Con re (Casa
La biblioteca orăşeneas Că am simţii respiraţia să ferinţa Naţională a parti ŢEG : Ca
(Dacia); 1
că, bibliotecara Eivira nătoasă a oamenilor, că dului şi cea de-a 35-a ani CALAN :
Coiculescu releva progresul ştiu despre oraş şi despre versare a proclamării Re Buddy I-Ic
oraşului prin Înălţarea ori oamenii săi mult mai multe publicii — să constituie tură); STI
zontului său spiritual, prin decît v-am putut spune aici. prilejuri de a raporta rea indigo (IV
lizări însemnate în muncă. Europenii
LARI : Vi
Aspcct de muncă de la întreprinderea de tricotaje Petroşani. în prim-plan confec- toare (M
In continuă dezvoltare ţionera Florica Pricop, una din muncitoarele fruntaşe ale secţiei confecţii. Foto: CRISTIAN ŞTEFAN MIP.CEA DiACONU
cleâ, Traian Tuhuţ şi Teo Cwtraeterfî sg „relaxează,“ iar restantele se acumulează
(Urmare din pag 1) chiş şi sondorii losif Mi-
rat însă că şi pe şantiere dor Ivan — de la ' Troiţa, Timpul
materialele şi combustibilii minerii Gheorghe Dărăbanţ (Urmare din pag. 1) paratură în hală, au uitat tea de rezistenţă, la cota strucţii la cuptoarele tunel azi, ll no
mea va i
— deşi în cantităţi destul şi Cornel Popa şi sondorii să mai treacă pe aici. Din -|-16 m. nr. 5 şi 6 este spre finali moaşă, ct
de reduse — pot fi mai Ion Vraciu, Dumitru A- cauza lor, constructorul s-a Mult rămase în urmă zare. Urmează înzidirea lor. ros, pe
bine gospodărite. Sigur, se vram şi Nicolae Marincesc câţi la „închideri" — a- văzut nevoit să întrerupă sînt l u c r ă r i l e la sec Sperăm ca pînă la sfîrşi- ploi de si
' simte şi nevoia dotării cu — de la Rovina, dar mai veam să aflăm de la Şte activitatea la centrala ter ţia de „preparare-ameste- tul anului să recuperăm tui va si
dominind
Unele utilaje noi, deoarece sînt şi alţii. Totodată am fan Manca, dirigintele şan mică. (Trebuia deviată o care-şamotizare". La aceas toate restanţele care le a- dic. Tem
multe pe care le avem pre reţinut propunerea justifi tierului. Alţi muncitori, linie electrică aeriană de tă dată planşeul trebuia să vem“. vor fi ci
zintă un grad avansat de cată a acestor oameni ca mai conştiincioşi, începuse 20 kV). în acest an „Elec- fie terminat. De-abia s-a Maiştrii Emil Coroiu şi 6 grade,
între 13 ;
uzură. re nîuncesc şi trăiesc în ră lucrul. La atelierul me tromontajul" a realizat 49,9 ajuns la cota -(-6.5 ni. Se Dumitru Totoreanu au fost, dimin cap
Din discuţiile cu inter zone îndepărtate de oraşe canic, care trebuia şi pu de fapt, singurele cadre
La mui
locutorii am reţinut că în de a li se asigura o mai tea de mult să fie gata, care au coordonat şi îndru instabilă,
tregul colectiv de iniheri bună aprovizionare, de a lucrau 4—5 zidari din e- INVESTIŢIILE mat din partea I.C.S.H. ac rar noro
şi sondori este hotărît să completa efectivele la ni Chipa lui Vasile Moş. „Mai tivitatea pe şantier. Cel dea ploi,
muncească mai bine, să-şi velul planului (îndeosebi avem de montat uşile, pro- puţin pînă la orele 15. Poa caracter
va sufla
îndeplinească exemplar pla fibitul pentru geamuri, de
nul pe acest an, să asigu la Rovina), de a fi mai executat unele lucrări de la sută din sarcinile asu acuză lipsa de materiale... te că acesta este Unul Pentru
re economiei naţiohale bine dotaţi cu utilaje şi cu închidere şi zidărie. Dar mate. . „Promit multe, dar Asemănător stau lucruri dintre motivele de... vă zile : Vr
cantităţi sporite de resur materialele de care au ne pînă in 10 noiembrie le nu se ţin de cuvînt", ni le şi la secţia de ardere. dită relaxare a lucrătorilor neral frt
variabil,
se minerale utile. Unul voie pentru realizarea sar terminăm şi predăm hala s-a spus. „Sînt de două săptămîni pe parcursul zilei. Fapt cursul n
dintre puternicele argu cinilor de producţie. Sînt, la montaj" — spunea şe La centrala pentru aer aici. Nu ştiu cum s-a lu , cu totul nepermis în con sufla sla
mente ale acestei convin considerăm, probleme ce ful acestei echipe. comprimat se montează crat înainte, dar acum to diţiile îndeplinirii planului dominînc
tic. Tem
geri îl constituie vrednicia trebuie să stea inai mult -Staţia electrică a fost compresoarele. La finele tul decurge normal — sub in acest an pe total inves vor fi ci
şi' dăruirea în muncă ale in a t e n ţ i a conducerii predată pentru montaj la lui noiembrie această ac linia maistrul Emil Coroiu, tiţie doar în proporţie de 2 şi piu:
oamenilor. I-am şi notat pe I.P.E.G. Deva, â ministeru începutul lunii septembrie. ţiune va fi încheiată. De de la lotul III. Betonul vi 92,7 la sută, din care la maxime
de. Loca
cîţiva dintre fruntaşii sec lui de resort, a organelor Lucrătorii Şantierului e- pozitul pentru saci este ter ne la timp, Utilajele func construcţii-montaj (partea ceţoase,
ţiei I.P.E.G. Brad : minerii de partid şi de stat din lectromontaj Deva, după ce minat, iar silozurile de ex ţionează, oamenii îşi văd ce revine I.C.S.H.) doar 71,6 serviciu:
loan Bota şl Petru Tan- Oraşul Brad. au introdus o parte din a- pediţie au ajuns, cu par- de treabă. Partea de con la sută.